Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
CULTIVAREA VIRUSURILOR

CULTIVAREA VIRUSURILOR


CULTIVAREA VIRUSURILOR

I . Cultivarea virusurilor

II. Virusurile gripale

I. Cultivarea virusurilor

Medile de cultura-sunt niste medii artificiale care se folosesc la cultivarea "in vitro" a microorganismelor,virusurile nu cresc pe medii de cultura artificiala ci pe medii celulare. Ele cultiva numai in celulele receptive capabile sa le replice conform informatiei genetice aduse de virion



Se folosesc embrioni de gaina,culture de cellule si astazi in mai mica masura animale de laborator receptive.

Embrioni de gaina

In ouale fertile incubate la 35-37 C embrionul de gaina se dezvolta rapid incat puiul eclozeaza in ziua 21.tesaturile embrionilor in varsta de 6 pana la 14 zile ca si membranele embrionare permit cultivarea virusurilor rickettsiilor si chlamydiilor (ciuperci).Ptr aceasta embrioni trebuie inoculati,apoi incubati 3,5 zile la 57 C si sacrificatii ptr prelevarea tesuturilor sau umorilor in care sau acumulat microorganismele cultivate.

Replicarea virusurilor in embrion determina:

a.         moartea acestuia ,aparitia de leziuni(pustule);

b.         acumularea in lichidul alantoic sau amiotic devin ioni sau componente virale care aglutineaza (inmagazineaza) hematiile (hemaglutinele).

Culturile de celule

Celulele provenite din tesuturile umane sau animale normale (amniosuman),rinichii de maimuta,embrionii de gaina etc,sau tumorale plasate in solutii ... Continand toate sarurile, aminoacizi necesari ptr cresterea si diviziune formeaza pe peretii recipientului de sticla(eprubeta) un film cellular continuu in care pot fi cultivate virusuri ,replicarea virala in cultura de cellule determina..

-efect citopatic(distrugere celulara) care poate fi urmarit microscopic

-aparitia mediului supranatant(deasupra)de hemagluterina virala

-aparitia de incluziuni virale

Cultivarea virusurilor in culture de cellule are un mare randament incat metoda este folosita nu numai ptr diagnosticul infectilor virale prinizolare de virusuri,ci si prin introducerea de virusuri in cantitati mari ptr prepararea de vaccinuri.

Animale de laborator

Metoda este brutala,cruda tot mai putin folosita ptr izolarea de virusuri,replicarea virusurilor este demonstrata

-boala manifestata a animalului eventual cu deces

-urmarirea virusurilor in organism prin depistarea de incluziuni virale(creierul de maimuta la care sa introdus virusul rabic).

II Virusurile gripale

Virusurile gripale fac parte din familia Orthomyxovirus si sunt repr de 3 specii A B C,

aceste virusuri produc infectii acute ale tractului respirator(gripa)care evolueaza in epidemii si pandemii.

Gripa este insotita de simptome sistematice importante pneumonia poate aparea ca o complicitate a gripei si poate fi fatala la anumite grupe de populatie cu risc crescut(nou-nascutii,batranii,bolnavii cu afectiuni cronice, cardio-pulmonare).

Virusurile de tip A-produc periodic epidemii in intreaga lume ,pandemii in tarile cu clima ,temperature;epidemiile apar in timpul ierni si produc imbolnaviri la toate grupele de varsta.

Structura virusurilor gripale:

-virusurile gripale sunt sferice,avand un diametru de 8-120nm;

-nucleocapsida consta dintr-o nucleoproteina si un genom format dintr-un singur lant de ARN,contin 8 segmente care contin la randul lor 10 gene;

-ARN este asociat cu antigenele A B C aceste antigene sunt stabile si sunt folosite ptr diferentierea serologica a celor 3 tipuri de virusuri gripale;

-anvelopa virala consta dintr-un dublu invelis lipidic si din 2 glicoproteine de suprafata ce pot suferi variatii genetice reprezentate de hemagludinina si neuraminidaza (enzime);

-semnificatia emunologica a acestor 2 enzime definesc subtitlurile virale -ptr hemagludinina se cunosc 15 tipuri antigenici,oameni fiind infectatii de sub tipurile H1,H2,H3;-ptr neuraminidaza se cunosc 9 tipuri antigenice de obicei oameni fiind infectatii de sub tipurile N1,N2.

Hemaglutinina

-rol protector in timp ce anticorpii... nu au rol important in aparare

-clasificarea virusurilor gripale tip A B C are la baza variatia antigenului nucleoproteinic astfel - virusul gripal A este foarte variabil datorita reasortarii genelor,pot afecta oamenii,pasarii,porci,cai; -virusul gripal B este mai putin variabil; iar cel de tip-C este stabil (afecteaza numai omul)

Pantogeneza

In principal virusurile gripale sunt transmise de la o pers la alta ,prin picaturile Flugge eliberate prin stranut sau tuse,cateva dintre virusurile inhalate vor ajunge in tractul respirator superior care este locul principal al bolii(traheobronsic)datorita fludefieri mucusului si a transportului mucocilial are loc raspandirea tractului respirator 8-10 ore,infectia celulelormucoase determina distrugerea celulara si descumarea mucoasei superficiale,reparatile pot dura pana la o luna.rezultatul distructiei celulare este aparitia edemului(umflare) si infiltrarea cu cellule mononucleare ale epiteliului arilor superficiale,edemul si infiltrrea sunt acompaniate de tuse seaca,dureri de gat si secretii nazale.

Cele mai importante simptome ale gripei sunt cele sistemice:febra,mialgii(dureri musculare),stare de prostatie(moleseala,lipsa poftei de mancare). Aceste sisteme nu sunt cauzate de .. ci implicat ar fi interferonul circulant. Factorul determinant in aparitia severitatea,durata si semintologia boli sunt produse de catre distructia celulare produse de catre virus.In cazurile necomplicate virusul poate fi regasit in secretii respiratorii ptr 3-8 zile cantitati maxime de 103-107 unitati infectioase pe mililitru sunt detectate in timpul fazei critice ale boli si scad dupa 1 pana la 4 zile parallel cu vindecarea infectiei.Uneori infectia se poate extinde la celulele pulmonare rezultand pneumonie interstitiala uneori cu edem marcat si hemoragie pulmonara,aceasta situatie se intalneste in particular la pacientii cu afectiunii cardio-pulmonare existente.

Pneumonia viralapura este o infectie sever ace duce la o mortalitate mare. Pneumonia asociata gripei este cauzata de bacterii in principal pleumococi,sta..,Gram-(negative)

Sistemele de aparare ale gazdei

-in secretile mucoasei poate fi detectat prezenta interferonului atunci cand titlul viral atinge nivelul maxim

Acest interferon are rol antiviral(reducerea incarcari virale)si refacerea mucoasei distruse.

Anticorpii specifici-apar in ser si in secretii la aproximativ 1 sau 2 sapt pana la infectie.

Anticorpii Imunoglobulino A(Ac Ig A) - persista cateva luni.

Anticorpii Imunoglobulino G seric - persista 1-2 ani.

Deoarece acesti anticorpii sunt ... de tip si sub tip ei nu protejeaza importiva altor tulpini astfel incat o pers se poate imbolnavii in mod repetat de gripa

Manifestari clinice

-debutul este brusc cu cafalee,febra(38,4-40 C precedata de frisoane),mialgii(dureri musculare) care apar inaintea semnelor locale dureaza 3-6 zile ,dupa 3 zile apar semnele locale:

-rinoree,stranut,tuse neproductiva(seaca) si obstructie nazala.

Unii pacientii pot prezenta fotofabie(nu se pot uita la lumina),greturi,varsaturi,diaree,dureri abdominale in special la copii.

Complicatile bolii sunt repr de pneumonia interstitiala,pneumonia secundara bacteriana alte complicatii ce pot aparea la copii sunt:otita medie,cuprularingian si bronchopneumonia.

Diagnosticul entiologic:

-nu este de rutina el se face in scopuri epidiologice

a. spalaturi nazale de la pacienti in primele 2 zile de la instalarea boli;

b. cultivarea pe oul de gaina embrional sau pe culture de celule,pe rinichi de maimuta dupa 7 zile,lichidul este testat ptr prezenta virusurilor prin reactia de hemaglutinare.

Tratament

Este nespecific,simptomatic pacientul trebuie sa evite expunerea la frig,umezeala,administrarea de fluide,decongestionante,analgezice(paracetamol.algoocamin,aspirina-nu se da la copii),cu anaherstaminice(aerius) vaccinul recomandat in fiecare an cu tulpinile selectate se recomanda sa se vaccineze populatia cu risc mare.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.