Efectele etanolului asupra organismului

EFECTELE ETANOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI

Aceasta prezentare a efectelor acute si cronice ale alcoolului asupra organismului schiteaza semnele si simptomele care pot ajuta la recunoasterea alcoolicului ascuns. Sunt evidentiate interactiunile dintre consumul de alcool si medicamente si efectele alcoolului asupra afectiunilor cronice, factori care sunt de asemenea importanti in ajutarea clinicianului sa inteleaga efectele alcoolului asupra pacientilor nealcoolici [27].

Sistemul nervos central

In plus fata de efectele asupra comportamentului, o seara de consum excesiv de alcool poate determina un blackout, adica un episod de uitare totala sau partiala a ceea ce s-a intamplat in timpul betiei. Aceasta problema este traita de 30-40% din barbati la sfarsitul adolescentei sau inceputul varstei de 20 de ani; cei mai multi .dintre ei nu dezvolta probleme serioase si grave legate de alcool. Chiar numai dupa cateva pahare, scade acut latenta la somn ( ajutand oamenii sa doarma ) si diminueaza somnul ( REM ) din prima parte a noptii, uneori cu rebounduri de REM tardive asociate cu vise urate. Consecinta este somnul ' fragmentat ', determinand o alternanta mai rapida decat normal intre fazele de somn si o deficienta a somnului profund. Efectul general este probabil trezirea repetata si sentimentul unui somn nelinistit.

Consumul cronic de doze mari de alcool poate determina neuropatie periferica la 5 pana la 15% din alcoolici. Acest sindrom rezulta probabil atat din deficienta de tiamina, cat si din efectele directe ale etanolului si/sau acetaldehidei. Pacientii se plang de amorteli bilaterale ale membrelor, furnicaturi si parestezii, mai pronuntate distal decat proximal. Cu toate ca aceste simptome pot da infirmitati, deseori durerea si amortelile sunt ca severitate usoare spre moderate. Tratamentul consta in abstinenta la alcool si suplimentare de tiamina.

Sindroamele Wernicke si Korsakoff sunt probleme importante la alcoolici. Deficienta tiaminica este cauza majora la indivizii vulnerabili ( posibil interactionand cu un deficit genetic de transcetolaza ). Clasic, pacientii cu sindrom Korsakoff se prezinta cu amnezie profunda anterograda ( incapabili de a invata un material nou ) si retrograda impreuna cu o posibila micsorare a perceptiei spatio-vizuale, abstracte si conceptuale, dar cu un coeficient de inteligenta normal. In general, nivelul pierderii memoriei recurente este in afara nivelului global al scaderii cognitive. In timp ce cei mai multi pacienti demonstreaza un debut acut al sindromului Korsakoff in asociere cu stigmatele neurologice observate in sindromul Wernicke ( ex. paralizia nervului al saselea si ataxia ), unii indivizi pot avea o dezvoltare mai graduala a simptomelor, probabil secundara acceseslor repetate ale deficientei tiaminice. Sindromul Wernicke raspunde rapid la substituirea tiaminica cu 50 la 100 mg/zi. Numai o patrime din pacientii cu Korsakoff ajung probabil la recuperare, o jumatate se recupereaza partial, iar un sfert nu prezinta nici o ameliorare la tiamina, chiar dupa multe luni de suplimentare.

in jur de 1% din alcoolicii cu un istoric lung de malnutritie asociata dezvolta degenerare cerebeloasa, un sindrom progresiv cu mers si tinuta usor nesigure insotit de nistagmus usor. Atrofia cerebrala este observata pe computer tomograf sau la RMN, dar LCR este obisnuit normal. in timp ce alcoolul si aldehida acetica pot fi factori aditionali, cauza majora este probabil nutritionala si se pot observa simptome identice in unele forme de malnutritie severa ' pura '. Tratamentul consta din abstinenta si suplimentare de vitamine, desi ameliorarea este deseori minima [27].

Alcoolicii pot prezenta probleme cognitive severe si scaderi ale memoriei recente si indepartate timp de saptamani pana la luni dupa abuz de alcool. Activitatea corticala ( de exemplu performanta psihomotorie si memoria de scurta durata ) tinde sa se amelioreze cu abstinenta, dar problemele legate de memoria de lunga' durata, probabil reflectand leziunile subcorticale, pot persista. Cresterea dimensiunilor ventriculilor cerebrali si a santurilor cerebrale este observata la mai mult de 50% din alcoolicii cronici. Aceste modificari sunt partial reversibile, revenind la normal dupa un an sau mai mult de abstinenta. Poate surveni deteriorarea permanenta a SNC ( dementa alcoolica ). Mai mult de 20% din pacientii cu dementa cronica au suferit inainte de alcoolism. Nu exista un singur sindrom de dementa alcoolica; mai degraba aceasta denumire este folosita pentru descrierea pacientilor care au modificari cognitive aparent ireversibile ( posibil din diverse cauze ) in cursul alcoolismului cronic.

Alcoolul poate fi numit ' marele imitator ' deoarece aproape fiecare sindrom psihiatric poate fi observat in timpul consumului masiv de alcool sau intreruperii ulterioare. Acestea includ tristete intensa ce dureaza de la zile la saptamani, o problema care poate fi privita ca un efect ' normal ' al alcoolului; anxietate severa in cursul intreruperii alcoolului, deseori mentinandu-se mai multe luni dupa intreruperea consumului; psihoze in timpul formei severe a sindromului de abstinenta la alcool; si halucinatii auditive si/sau idei delirante paranoide in absenta oricarui semn evident de intrerupere - o stare denumita halucinoza alcoolica sau paranoia alcoolica. Indiferent de cauza, tratamentul psihopatologiei determinate de alcool cuprinde abstinenta si ingrijirea suportiva, cu probabilitatea unei recuperari complete in timp de cateva zile pana la 6 saptamani.

Consumul de alcool este o parte importanta a diagnosticului diferential al oricarui pacient cu aceste simptome psihologice. Alt sindrom psihiatric legat de alcool este intoxicatia patologica sau intoxicatia idiosincrazica cu alcool, a stare cu agitatie severa, confuzie si violenta cu durata de minute spre ore, care este observata dupa o doza foarte mica de alcool (de exemplu unul sau doua pahare) si in care individul este amnezic. Acest fenomen extrem de rar, observat aproape exclusiv la indivizii cu leziuni cerebrale severe preexistente, este uneori eronat invocat in scopul apararii in fata legii [27].

Aparatul gastrointestinal. Esofagul si stomacul.

Ingestia de alcool poate determina inflamatia esofagului ( posibil secundar refluxului continutului gastric ) si stomacului ( datorita leziunii barierei mucoase gastrice ). Esofagita poate determina suferinta epigastrica, iar gastrita, cea mai frecventa cauza a sangerarilor gastrointestinale la marii bautori, se poate prezenta cu anorexie si durere abdominala. Consumul masiv cronic de alcool, daca este asociat cu varsaturi violente, poate produce o eroziune longitudinala a mucoasei la nivelul jonctiunii esogastrice - leziunea Mallory -Weiss. Desi multe probleme gastrointestinale sunt reversibile, doua complicatii ale alcoolismului cronic, varicele esofagiene secundare hipertensiunii portale determinate de ciroza si atrofia celulelor gastrice, pot fi Ireversibile.

Intestinul subtire

Cea mai mare parte din alcool este absorbita in partea proximala a intestinului subtire, unde poate interfera cu absorbtia vitaminelor B si a altor factori nutritivi. Etanolul poate cauza leziuni hemoragice ale vililor duodenali si diaree secundara cresterii motilitatii intestinului subtire si scaderii absorbtiei apei si electrolitilor. Alcoolismul cronic poate contribui la diaree prin efectele lui asupra pancreasului.

Pancreas

Alcoolicii dezvolta obisnuit pancreatite acute sau cronice. Ficat

Alcoolul absorbit din intestinul subtire este transportat direct la ficat, unde devine combustibilul preferat; NADH se acumuleaza si utilizarea de oxigen creste, gluconeogeneza este scazuta ( cu efectul prabusirii cantitatii de glucoza rezultata din glicogen ), productia de lactat creste si exista o scadere a oxidarii acizilor grasi in ciclul citric, cu o crestere a acumularii de grasimi in interiorul celulelor hepatice. La indivizii sanatosi care nu iau nici o medicatie, aceste modificari sunt reversibile, dar la expunerea repetata de etanol pot surveni probabil mai multe modificari severe in functionarea hepatica. Acestea constau in acumularea de grasimi, hepatita determinata de alcool si ciroza [27].

Risc crescut de cancer

Cancerul este a doua cauza ce conduce la deces la alcoolici ( dupa bolile cardiovasculare ), care au o rata de carcinom de 10 ori mai mare decat populatia