Evaluarea fizica a pacientului

EVALUAREA FIZICA A PACIENTULUI

1 EXAMINAREA BOLNAVULUI

Examinarea bolnavului internat in spital este primul si cel mai important act medical in stabilirea diagnosticului si tratamentului.

Etape :

1.Colectarea si culegerea datelor .

2.Examenul fizic propriu-zis.

3.Examinarile complementare (paraclinice) .

Odata terminata examinarea fizica, datele obtinute se noteaza in foaia de observatie.

1.Colectarea datelor.

Colectarea si culegerea datelor reprezinta faza initiala a procesului de ingrijire si ofera informatii privind pacientul in globalitatea sa, permitand asistentului medical sa-si stabileasca actiunile de ingrijire .

Tipuri de informatie :

-obiective -observarea directa

-subiective - expuse de catre pacient

-prezente - legate de boala actuala

-trecute - legate de afectiuni mai vechi

Informatiile culese sunt :

a) Stabile - cuprind datele personale, caracteristicile individuale ( limba, cultura ), date biologice (sange, alergii, proteza ) .

b) Variabile - sunt culese pe parcursul procesului de ingrijire;

ex: modificari ale T.A, pulsului, a numarului de respiratii, diureza, apetitul, nivelul si caracteristicile durerii, reactii la tratament,date legate de conditiile sociale (anxietate, stres, depresie, capacitatea de comunicare ).

Sursa de informatie este atat directa (pacientul ) cat si indirecta (familia,foaia de observatie, membrii echipei de salvare ).

Mijloace de obtinere a informatiei:

1.Observarea - elementul primordial,procesul mintal activ,filtrat prin mecanismele senzoriale de perceptie si emotivitate ale asistentului medical .

In acest proces sunt implicate o serie de simturi cum ar fi:

-vederea - pentru obtinerea de informatii din exterior

-auzul - perceperea vocii (intensa,slaba),zgomotelor respiratorii,batailor cardiace

-simtul tactil -palparea anumitor parti ale corpului

-mirosul - evaluarea gradului de curatenie, decelarea de infectii.

2.Interviul -reprezinta discutia cu pacientul .

Pentru obtinerea de informatii interviul trebuie sa se desfasoare la momentul potrivit, fiind necesara o atitudine de respect,acceptare, empatie fata de pacient .

2.Examenul fizic.

Tehnici de examinare:

a)Inspectia - incepe din momentul patrunderii pacientului in cabinet si consta in urmarirea acestuia in ansamblu, apoi detailat pentru a surprinde fiecare semn, manifestare,atitudine, zgomote sugestive pentru o stare patologica .

Inspectia permite aprecierea :

-starii de nutritie

-modificarii culorii tegumentelor

-modificarii aspectului morfologic normal

-aspectului fetei

-pozitiei pacientului

-staturii si tipului constitutional

b)Palparea utilizeaza simtul tactil al examinatorului, care incearca cu blandete, prin palparea tegumentului, sa perceapa cu ajutorul mainilor, modificari de volum,forma si consistenta ale diferitelor tesuturi si organe .Se urmareste :

- senzatia de neted - rugos

-palparea ganglionilor superficiali

-date despre prezenta edemelor

-senzatia de cald - rece

-senzatia de uscat - umed

-reactia pacientului

Ex:Hiperestezie - sensibilitatea este accentuata

Hipoestezie - sensibilitatea este diminuata.

Anestezie - sensibilitatea este absenta

Palparea poate fi :

-superficiala - prin atingere usoara se apreciaza tesutul celular subcutanat,starea tegumentului, tesutul muscular.

-profunda - se apreciaza consistenta, volumul,sensibilitatea,mobilitatea organelor profunde (ficat, splina ),diferite formatiuni tumorale .Se apreciaza de asemenea punctele dureroase abdominal:

-fosa iliaca dreapta -punctul dureros apendicular

-hipocondrul drept -afectiuni hepatice

-flancul drept si stang -afectiuni renale

-epigastru -afectiuni ale stomacului

-hipocondrul stang - afectiuni splenice

-hipogastru -afectiuni ale aparatului urinar

-fosa iliaca stanga - afectiuni ale colonului descendent si afectiuni ale rectului

c)Percutia - reprezinta lovirea repetata cu ajutorul degetelor examinatorului, fie direct la nivelul tegumentelor pacientului, fie prin interpunerea celeilalte maini a examinatorului intre tegument si degetul percutor.

Se urmareste cu atentie sonoritatea zgomotului rezultat .Este utilizata la evaluarea naturii continutului dintr-o cavitate ( lichid, gaz, solid )sau aprecierea starii unui organ necavitar (parenchimatos) .

d)Auscultatia - este utilizata la perceperea anumitor zgomote fiziologice sau patologice produse de diferite organe in functiune .In acest caz se utilizeaza stetoscopul cu ajutorul caruia se pot asculta :

-plamanii

-cordul - zgomote cardiace -ritmice sau aritmice

- tahicardie sau bradicardie

-abdomenul - zgomote date de peristaltismul intestinal

-artere - pentru evidentierea circulatiei sangelui si masurarea pulsului .

3.Examinarea propriu-zisa

Scop - crearea unui climat favorabil intre pacient si medic,obtinindu-se cooperarea lui activa pentru reusita si operativitatea examinarilor,precum si in vederea stabilirii diagnosticului si a tratamentului.

Examinarea se face atat in pozitia culcata -clinostatism-cat si in picioare - ortostatism -.Pentru a realiza o buna observare si examinare,este recomandat ca asistentul medical sa stea in partea dreapta sau in fata pacientului.

Etape :

a)pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

-termometru,tensiometru,stetoscop,ciocan de reflexe,cantar cu pediometru,manusi sterile pentru tuseu vaginal si rectal.

-verificarea functionalitatii lor

b)pregatirea fizica si psihica a pacientului

-se anunta pacientul si i se explica necesitatea examinarii

-se masoara temperatura corpului, greutatea, inaltimea, se masoara si se noteaza TA, pulsul, respiratia

-se ajuta pacientul sa se dezbrace pe regiuni ,acoperindu-se ulterior regiunea examinata

-se ajuta pacientul sa se aseze in pozitiile indicate de medic.

c)participarea la examinarea clinica

-se serveste medicul cu instrumentele necesare

- se asigura o iluminare corespunzatoare

-se noteaza toate indicatiile si prescriptiile medicului: medicamente, doze,orarul,calea de administrare,alimentatia ,gradul de hidratare ,examenele de laborator ce trebuie efectuate.

d)efectuarea tehnicilor de ingrijire recomandate de medic

-recoltarea produselor biologice sau patologice pentru examenele de laborator

-aplicarea primelor masuri terapeutice de urgenta daca situatia o cere.

Examinarea fizica parcurge urmatoarele etape:

1.Examinarea generala

2.Examinarea pe aparate si sisteme

Initial se examineaza extremitatea cefalica (gat, fata, craniu ), apoi toracele, abdomenul, membrele si se termina cu efectuarea tuseului vaginal si rectal.

1.Examinarea generala.

Examinarea generala da informatii despre :

-statura si tipul constitutional

-mersul pacientului, tremurul

-starea de nutritie

-facies

-modificari ale coloratiei normale a tegumentelor

-modificari ale aspectului morfologic normal

-atitudinea si pozitia bolnavului

1.Statura si tipul constitutional

Clasificare :

a)NORMOASTENIC -proportii normale ale corpului

b)ASTENIC (longilin) -predomina dimensiunile verticale(gat lung,torace alungit,tesut adipos si muscular redus).Ex:in ulcer gastroduodenal ,schizofrenie,etc.

c)HIPERSTENIC (picnic) - predomina dimensiunile transversale cu predispozitie la obezitate, guta, diabet,cardiopatii ischemice, diverse psihoze.

MERSUL -poate fi -EBRIOS -mers clatinat intilnit la alcoolici, afectiuni ale cerebelului

- 'COSIT '- apare in hemiplegii

- LEGANAT -apare in afectiuni cerebeloase, luxatii congenitale de sold

TREMURUL -poate aparea in repaus in Parkinson,alcoolism,nevroze,hipertiroidism.

2.Masurarea greutatii si inaltimii

Scop -aprecierea starii de nutritie

-stabilirea necesitatilor valorice

-stabilirea dozei terapeutice de medicamente

Este indicata la toti pacientii cu exceptia cazurilor unde mobilizarea activa este contraindicata: pacientii cu infarct miocardic, tromboflebite,hemoragii,stari de soc,traumatisme .

Materiale necesare :

-cantar antropometric

-taliometru

Pregatirea fizica si psihica:

-pacientul se anunta sa nu manance,sa-si goleasca vezica urinara

-se solicita pacientul sa se descalte

-se fixeaza taliometrul

Modalitati de executie

Pacientul adinamic va fi asezat pe scaunul cantarului si apoi cantarit iar pacientii imobilizati se cantaresc cu patul balanta.

Cantarirea copilului mic da informatii privind cresterea si starea de nutritie pe baza careia se stabileste cantitatea de lapte supt atat inainte cat si dupa alimentatie.

Inaltimea se masoara cu banda metrica prin masurarea distantei de la vertex la sol.

3.Starea de nutritie

Scop - aprecierea tesutului adipos subcutanat si muscular.

Tulburari ale starii de nutritie sunt date de:

a)OBEZITATE -reprezinta dezvoltarea excesiva a tesutului adipos

Formule de apreciere a obezitatii:

-formula Broca - greutatea ideala se determina prin formula

G.I.=Talia(cm) -100

-indicele Quetelet -reprezinta raportul dintre greutate ( kg ) si inaltime ( m )

Valori normale - G/I = 27 - la barbati

- G/I = 25 - la femei

Clasificarea obezitatii :

In functie de procentul cu care este depasita greutatea ideala :

-gradul I - depasirea G.I. cu 10 %

-gradul II - depasirea G.I. cu 20 %

-gradul III - depasirea G.I. cu 30 %

In functie de locul de acumulare al grasimii:

-ANDROIDA -acumularea grasimiii in jumatatea superioara a corpului si regiunea cervicala in contrast cu extremitatile.

-GINOIDA -acumularea grasimii preponderent in jumatatea inferioara a corpului si la radacina extremitatilor.

Cauzele obezitatii sunt :

-supraalimentatia

-hipotiroidism

-lipodistrofiile -tip particular de obezitate in care grasimea se acumuleaza masiv in jumatatea inferioara a corpului (STEATOPIGIE).

b)EMACIEREA -este caracterizata prin disparitia paniculului adipos,greutatea corporala scazand cu mai mult de 20 % din G.I.

c)CASEXIA -este o forma extrema a emacierii in care apare atrofierea musculaturii cu aparitia unor edeme moi la nivelul gambelor si piciorului numite -edeme de foame-. In acest caz pielea se zbarceste,isi pierde elasticitatea,apare paloarea,pulsul si tensiunea arteriala scad .

4)Faciesul -reprezinta expresia caracteristica,de pe fata pacientului,a unei afectiuni sau sufe-rinte.Exemple de facies :

-in hipertiroidie - este caracterizat prin exoftalmie bilaterala (ochi iesiti din orbite) cu fanta palpebrala largita,clipit rar,privire stralucitoare,expresie de sperietura.

-ulceros - caracterizat prin accentuarea santurilor nazo-labiale

-in stenoza mitrala (afectiune a valvei mitrale ) - caracterizata prin cianoza regiunii malare (pometii obrajilor ),a buzelor,aspect comparat cu 'fardul unei papusi'.

-in boala Cushing (afectiune a glandelor suprarenale ) - caracterizat printr-o fata rotunda,cu aspect de luna plina,insotita de hirsutism (cresterea parului in exces ).

-palid - apare in anemii

-pletoric -apare in general la obezi si este caracterizata printr-o culoare rosie aprinsa.

-vultuos -caracterizat prin roseata pometilor, uni sau bilateral, si a fruntii.Apare in stari febrile, pneumonii.

-in hipotiroidie -apare un aspect de facies buhait cu pleoapele,buzele si nasul infiltrate,cu disparitia pilozitatii in treimea externa a sprancenelor si fanta palpebrala ingustata.

-hipocratic - facies palid,cenusiu cu ochii infundati in orbite,buze uscate,crapate.Apare in infectii grave cum ar fi stadiul terminal al peritonitei acute .

-in paralizia de nerv facial exista doua tipuri de facies in functie de zona unde s-a instalat paralizia :

-de tip periferic - facies caracterizat prin devierea comisurii bucale de partea opusa paraliziei,aparitia paraliziei muschiului orbicular cu fanta palpebrala largita(ochiul permanent deschis cu imposibilitatea incretirii fruntii )

-de tip central -caracterizata prin lipsa semnelor oculare si frontale si aparitia parezei orbicularului buzelor cu stergerea santului nazo-labial.

-cu venectazii (dilatatii superficiale ) -apare in alcoolismul cronic, boli cardiace.

5)Modificarea coloratiei normale a tegumentului

-paloarea -sugereaza anemii care pot aparea in hemoragii mari sau boli cronice indelungate (cancer,T.B.C.)

-icterica - culoare galbena ce apare in afectiuni hepato-biliare,sanguine,anemii hemolitice.

-cianoza unei extremitati (invinetirea) - semnifica tulburari de irigatie sanguina prin obstructia partiala a unei vene -tromboflebita.Apare in infectii gangrenoase.

-coloratia rosie limitata a tegumentelor - apare in inflamatii, alergii,intoxicatii alimentare.

-dilatarea retelei venoase superficiale- apare in suferinte ale venelor la nivelul membrului inferior-varice hidrostatice- ,ale organelor profunde (ciroze hepatice ),la nivelul rectului -hemoroizi-.

6)Modificari ale aspectului morfologic normal

Sunt reprezentate de deformari ale unor anumite zone ale corpului date de traumatisme ( fracturi, luxatii, hematoame ), apar in cazul inflamatiilor (abcese ) sau in cazul tumorilor (benigne sau maligne ).

7)Atitudinea si pozitia pacientului

Mentinerea independentei miscarii corpului si a unei posturi corecte depind de integritatea si buna functionare a aparatului locomotor, a sistemului nervos si a aparatului vestibular.

Tipuri de miscari:

- abductie - miscarea de indepartare de axul median al corpului

- adductie - miscarea de apropiere de axul median al corpului

- flexie - apropierea a doua segmente invecinate

- extensie - indepartarea a doua segmente invecinate

- rotatie - miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza

- pronatie - rotatia mainii astfel incat palma priveste posterior (in pozitia verticala a corpului) sau in jos (cand bratele sunt orizontale), iar la picior planta priveste lateral, marginea externa fiind ridicata

- supinatie - rotatia mainii astfel incat palma priveste anterior sau in sus, iar la picior planta va privi medial, marginea interna fiind ridicata

- circumductie - miscare complexa, care include flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia

- active - executate de catre pacient

- pasive - miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana

Contractiile musculare:

izometrice - lungimea muschiului ramane constanta, modificandu-se doar tonusul tonusul

izotonice - se modifica lungimea muschiului la tonus constant

Pozitia pacientului poate fi :

a)activa - cand pacientul se misca singur

b)pasiva - cand pacientul nu poate sa-si modifice singur pozitia

c)fortata -pozitie ce poate fi impusa ca mijloc de tratament sau impusa de boala.

Ex:- colica renala - pacientul este agitat,nu-si gaseste locul

- colici abdominale -pacientul sta in decubit ventral, usor incovoiat

- tetanos -pozitia OPISTOTONUS-adica coloana vertebrala a pacientului se afla in extensie maxima.

- meningita - pozitia 'cocos de pusca ' -in decubit lateral cu extensia capului si flexia coapselor si gambelor .

Pozitiile pacientului in pat pot fi

a)DECUBIT DORSAL

-este pozitia culcat pe spate cu fata in sus.Este cea mai relaxanta pozitie care previne contractarea muschilor abdominali.Se adopta :

-fara perna dupa punctia lombara sau in afectiuni ale coloanei vertebrale

-cu o perna subtire dupa anemii posthemoragice si unele afectiuni ale sistemului nervos central

-cu doua perne la pacientii slabiti,adinamici si la operati.

Pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti se numeste pozitia Fowler.

b)SEMISEZANDA - este pozitia in care toracele formeaza cu linia orizontala un unghi de 34⁰ -50⁰ Este indicata la pacienti cu tulburari respiratorii (dispnee, crize de astm bronsic), afectiuni cardiace, varstnici, in perioada de convalescenta, operati, dar este interzisa la pacientii comatosi sau cu tulburari de deglutitie.

Pozitia este realizata cu un numar mai mare de perne, somiera articulata,rezemator mobil.

c)SEZANDA -poate fi : -in pat -trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept,pacientul are coapsele flectate pe bazin iar gambele sunt in semiflexie pe coapse.Are aceasi indicatii ca si pozitia semisezanda

-in fotoliu - permite examinarea partii superioare a corpului.

d)DECUBIT LATERAL - este pozitia culcat pe spate cu capul sprijinit pe o singura perna cu membrele flectate usor sau membrul inferior care e in contact cu suprafata patului e intins iar celalalt indoit , cu spatele sprijinit cu o perna sul sau rezematoare speciala .

- se poate realiza fie pe partea dreapta fie pe partea stanga .

Este indicata dupa interventii chirurgicale intratoracice si renale,in meningite, pleurezii,in cazul drenajului cavitatii pleurale,cat si in timpul administrarii supozitoarelor,efectuarii clismelor,schimbarii lenjeriei, efectuarii toaletei, masurarii temperaturii rectale,pentru efectuarea punctiei lombare,in cursul sondajului duodenal,etc.

Pentru a impiedica aparitia escarelor, intre genunchi si maleole se introduc inele de vata.Varstnicii si pacientii adinamici vor fi intorsi la intervale regulate de 1, 2, 3 ore pentru a preveni complicatiile .

e) DECLIVA (TRENDELENBURG) - este o pozitie de decubit dorsal cu capul mai jos decat restul corpului . Se realizeaza prin ridicarea extremitatii distale a patului,iar pentru evitarea alunecarii pacientul va fi fixat in chingi sau rezematoare speciale de umar.

Este indicata in: anemii acute grave, pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare si organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice, dupa rahianestezie,pentru drenaj postural (favorizeaza drenarea secretiilor), in cazul sincopelor din cursul anesteziei generale.

f)PROCLIVA - (Trendelenburg inversat) -este indicata pentru extensia coloanei vertebrale cervicale ca tratament ortopedic .

g)DECUBIT VENTRAL este pozitia culcat pe abdomen cu capul intr-o parte pe o perna subtire,membrele superioare asezate la stanga si la dreapta capului si palmele pe suprafata patului cu degetele in extensie .Sub glezne se pune o,perna cilindrica iar sub torace si abdomen se pot aseza perne moi si subtiri .

Este indicata la pacienti comatosi (inconstienti),in caz de escare,pentru drenarea unor colectii purulente,paralizii a unor grupuri musculare,hemiplegie si nu este posibila fara perna pentru anumite boli cardiace si pulmonare.

Este pozitia de noapte pentru sugari si copii.

h)GINECOLOGICA - este pozitia de decubit dorsal cu genunchii indoiti si coapsele indepartate .Se realizeaza in pat, pe masa de examinare sau pe masa ginecologica care are un sprijinitor pentru membrele inferioare iar sub placa de sezut are o tavita mobila.

Este indicata in examinari ginecologice si obstetricale,pentru examinari ale rectului (tuseul rectal ), in rectoscopie si faciliteaza introducerea valvelor.

Examinarile se fac dupa golirea vezicii urinare si rectului.Deoarece este o pozitie jenanta,pacienta trebuie sa fie mentinuta acoperita in timpul examinarii.

i)GENUPECTORALA - este pozitia in care pacientul este asezat pe genunchii usor indepartati, cu trunchiul aplecat inainte,pieptul atingand planul orizontal.

Este indicata in cazul tuseului rectal si rectoscopie si contraindicat la artrite si alte deformari articulare.

SCHIMBARILE DE POZITIE ALE PACIENTULUI

Pot fi active - le executa pacientul singur, sau pasive - sunt efectuate cu ajutorul asistentei. Imobilizarea indelungata poate favoriza aparitia unor complicatii:

- tulburari locale de circulatie - ischemie - escare

- incetinirea circulatiei cu facilitarea aparitiei trombozelor

- stagnarea secretiilor (ex. pneumonii de staza)

Indicatii pentru schimbarile pasive de pozitie: pacienti adinamici, inconstienti, imobilizati, paralizati, cu aparate gipsate

Principii: - sunt necesare una sau doua asistente - prinderea pacientului se va face sigur, cu toata mina - asistenta se va aseza cat mai aproape de pat, cu genunchii flectati si coloana vertebrala usor aplecata in fata - pacientul va fi informat asupra manoperei si va fi urmarit permanent

- se va avea deosebita grija la pacientii cu sonde, pansamente, tuburi de dren, perfuzii, aparate gipsate, etc, pentru a nu le smulge

Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral - asistenta se aseaza lateral, in dreptul toracelui pacientului, aduce bratul opus al pacientului peste torace, iar membrul inferior opus peste celalalt.

Mainile asistentei vor fixa umarul si soldul opus al pacientului si il vor intoarce prin balansarea propriului corp de pe un picior pe celalalt. Daca este necesar, o alta asistenta va fixa o patura sul la spatele pacientului, pentru a-l sprijini.

Readucerea in decubit dorsal - sunt necesare doua asistente, prima sprijinind cu o mana capul si umerii pacientului, iar cealalta bazinul. Cu mainile libere asistentele intorc pacientul.

Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand - se poate realiza de o asistenta sau doua, in functie de starea si gradul de colaborare al pacientului. Asistenta va fixa cu o mana omoplatii pacientului, iar cealalta mana va fixa axila apropiata, ridicand pacientul prin balansarea propriului corp de pe un picior pe celalalt. Daca pacientul coopereaza, va fi rugat sa isi puna bratele in jurul gatului asistentei pentru a-i usura miscarea.

Ridicarea pe perna - se va executa de catre doua asistente. Acestea isi vor lua o baza larga de sprijin prin indepartarea picioarelor, fixand cu o mana omoplatii, iar cu cealalta regiunea fesiera a pacientului. Mobilizarea pacientului se face prin balansarea simultana a celor doua asistente.

Schimbarea din pozitia sezand in decubit dorsal - manevra poate fi executata de o singura asistenta, care va fixa umerii pacientului sprijinindu-l.

TRANSPORTUL PACIENTULUI

Transportul poate fi necesar in urmatoareala situatii:

- evacuarea pacientilor traumatizati de la locul accidentului

- transportul de la un spital la altul - transportul inter-sectii

Categorii de pacienti care trebuie transportati:

accidentatii in stare de soc, cu leziuni ale membrelor inferioare

inconstienti, somnolenti, obnubilati,

astenici, adinamici, cu tulburari de echilibru

febrili, operati 

cu insuficienta cardiopulmonara grava

- cu afectiuni psihice

Mijloace de transport - brancarda - carucior - fotoliu si pat rulant - mijloace improvizate in caz de urgenta - vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare, elicoptere

Transportul cu targa: - - targa va fi acoperita cu o patura si un cearsaf, eventual aleza; perna subtire

- se informeaza pacientul, instruindu-l cum poate colabora

- se vor pensa perfuziile si drenurile, mai putin drenul toracic la pacientii ventilati

flacoanele de perfuzie se aseaza langa pacient

daca este necesar se va lua si tavita renala, balon pentru ventilatie, etc. 

Asezarea pacientului pe targa:

pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului

targa se va mentine orizontala; la urcarea scarilor, daca nu este posibil, pacientul va fi asezat cu capul inainte, pentru a fi mai sus

pacientii care trebuie urmariti permanent in timpul transportului, vor fi transportati cu capul inainte pentru ca brancardierul sa ii poata supraveghea 

Executia:

sunt necesare doua persoane care sa transporte targa, trei persoane care sa aseze pacientul pe targa si eventual o persoana care sa ventileze permanent pacientul (cand nu respira spontan)

targa va fi lipita de pat, paralel, tinuta de brancardieri, iar cele trei persoane care ridica pacientul se vor apleca peste ea sustinandu-l astfel: introduc mainile cu palmele in sus sub pacient, unul sprijinind capul si toracele, al doilea regiunea lombara si fesiera iar al treilea membrele inferioare

pacientul va fi ridicat prin miscarea simultana a celor trei, la comanda verbala a unuia dintre ei, mentinand toate segmentele pacientului intr-un plan orizontal

aceeasi miscare se poate realiza deplasand pacientul cu cearsaful de pe pat, necesitand trei persoane care sa ridice cearsaful (doi intr-o parte si unul in cealalta) si o persoana care sa fixeze capul pacientului

mobilizarea se va face cu grija deosebita, pentru a nu traumatiza pacientul in timpul manevrelor

Pozitionarea pacientului pe targa se poate face in decubit ventral , dorsal, lateral, sezand sau semisezand, pozitie decliva (Trendelenburg) sau antidecliva in functie de patologie. Pacientii psihici sau agitati vor fi sedati in vederea transportului.

Transportul cu caruciorul: Sunt necesare trei persoane pentru a deplasa pacientul din pat pe carucior astfel: - caruciorul va fi lipit de pat cu partea cefalica in zona picioarelor pacientului, cu rotile blocate

- cele trei persoane asezate de aceeasi parte vor sustine una ceafa si umerii pacientului, a doua regiunea lombara si sezutul iar a treia coapsele si gambele  - ridicarea pacientului se va face simultan, flectandu-i cu grija trunchiul si asezandu-l pe carucior

2 EVALUAREA TEGUMENTELOR

Tegumentul indeplineste o serie de functii dintre care :

-apara organismul impotriva agentilor patogeni

-in excretie -eliminarea produsilor de secretie

-in termoreglare

-apara organismul impotriva radiatiilor (ultraviolete ) prin pigmentii melanici

-receptioneaza senzatiile termice, tactile si dureroase

-participa la absorbtie ( medicamente )

-participa la respiratie

Pielea trebuie mentinuta curata, ingrijita si sanatoasa pentru a indeplini aceste functii ( una din cele 14 nevoi ).Factorii care influenteaza aceasta nevoie sunt:

a) factori biologici - varsta - copil si varstnic - pielea este mai sensibila

- temperatura mediului ambiant ( transpiratia )

-exercitiile fizice -pun sangele in miscare si elimina toxinele prin piele

-alimentatia - ingestia unei cantitati mai mari de lichide mareste elasticitatea pielii

b) factori psihologici -emotiile cresc transpiratia

-educatia determina nivelul de igiena

c) factori sociologici - cultura

curentul social -obiceiuri de igiena si curatenie dupa moda ( coafuri, produse cosmetice )

organizarea sociala - obiceiuri de igiena in functie de conditiile materiale

Alterarea tegumentelor poate fi produsa in cazul prezentei unor leziuni tegumentare cauzate de scaderea circulatiei sangelui in zonele de presiune, datorita iritatiei produsa de imbracaminte sau prin acumulare de murdarie,traumatisme,infectii,etc.

Aceste alterari se manifesta prin:

1) Prurit (mancarimea ) - in alergii, intoxicatii

2)Modificari de culoare

- pielea palida in anemii sau in stari de soc

- culoarea roz la bolnavii intoxicati cu monoxid de carbon

- eritemul (roseata) data de vasodilatatie

3)Leziuni elementare la nivelul tegumentului

a) macula - pata determinata de schimbarea culorii tegumentului pe o zona limitata

b) papula - o leziune caracterizata printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii, fie infiltratiei seroase (cu lichid) in cazul edemului local

c) vezicula - o ridicatura a epidermului, rotunda, de mici dimensiuni (d < 0,5 cm) plina cu lichid clar si insotita frecvent de prurit si durere

d) flictena - o vezicula cu d > 0,5 cm

e) pustula - este un abces minuscul la suprafata pielii, localizat de regula la radacina firului de par, determinand leziuni de foliculita

f) crusta - este o leziune secundara produsa prin uscarea unor serozitati provenite dintr-o ulceratie (flictene sau vezicule)

g) descuamatia (scoama) - desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderm si poate fi lamelara sau in lambouri

4)Fisura - reprezinta o intrerupere liniara a continuitatii tegumentului

5)Escoriatiile -o pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism (julitura), apare si dupa prurit

6)Acneea - este o pustula determinata de un agent patogen specific

7)Furunculul - infectia specifica foliculului pilosebaceu determinata de stafilococul auriu

8)Intertrigo - o micoza (ciuperca) cutanata la nivelul plicilor si interdigital, caracterizat prin eritem, prurit si secretie albicioasa obtinuta prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului

9)Escare - distrugere a tesutului datorata unui deficit de nutritie locala,determinata de leziuni vasculare sau prin compresie continua

10)Edemul - o acumulare de lichid seros in tesuturi

11)Albinismul - depigmentarea difuza (peste tot), tegumentele sunt alb-rozate, irisul are o culoare roz-rosu,parul este blond, subtire, mat

12)Vitiligo - se caracterizeaza prin pete acromice inconjurate de o zona hiperpigmentata

13)Leziuni vasculare cutanate

a) varicele - dilatari permanente ale venelor superficiale asociate cu insuficienta a valvelor peretelui venos

b) hemoroizii - dilatari ale plexurilor venoase anale si rectale cu aparitia proceselor inflamatorii si trombotice

c) angiomul - o tumora benigna a pielii rezultata din proliferarea si aglomerarea locala a unor mici vase de sange dilatate (arteriole)

d)petesiile - pete vasculare determinate de hemoragiile capilarelor din piele

e)echimozele - hemoragii produse de ruperea vaselor subcutanate

2.Examinarea pe aparate si sisteme

EXAMINAREA EXTERMITATII CEFALICE

1. PARUL

Pilozitatea poate fi normala cand se afla sub control endocrin si anume hormonii androgeni testiculari si mai putin de hormonii estrogeni produsi de ovare si hormonii tiroidieni.

Modificari ale pilozitatii :

a) pilozitate de tip feminin la barbati -in ciroza hepatica

b) parul blond sau roscat - frecvent fac alergii

c) incaruntirea tarzie - in cancer

d) hipertricoza (hirsutism)- excesul de par care apare in afectiuni ale glandei suprarenale

e) alopecia - lipsa partiala.sau totala a parului (chelia) poate fi constitutionala sau poate aparea in infectii grave, in hipertiroidie, sau in intoxicatii cu taliu

f) parul friabil (subtire) - in hipovitaminoza, anemii feriprive (prin lipsa de fier)

2.PIELEA CAPULUI (scalpul)

Poate sa prezinte leziuni elementare patologice,consecinta a carentelor in curatenie, parul gras, murdar sau a pediculozei (paduchi)

3.UNGHIILE

Modificari de forma :

a) unghii hipocratice ('in sticla de ceasornic') apar in afectiuni cardiace, in cancer pulmonar

b) coilonichia - aparitia unei concavitati transversale asociata cu subtierea si fragilitatea unghiei, apare in carenta de fier, vitamina B₆ si vitamina E

c) onicogrifoza - o curbura accentuata a unghiei si apare la nivelul halucelui in general la varstnici

Modificari de consistenta si culoare :

a) unghii subtiate - apar in afectiuni hepatice si endocrine

b) unghii cu striatii si straturi transversale - apar in infectii grave, in tetanos, la denutriti

OCHII

I. Aspectul globului ocular

Exoftalmia - ochii sunt iesiti din orbite

- apare in hipertiroidism, tumori si inflamatii retrooculare

Endoftalmia - ochii sunt infundati in orbite

- apare in infectii grave

II. Aspectul pupilei

Midriaza - se caracterizeaza printr-o pupila marita

- apare la socati, muribunzi, intoxicatia cu atropina

Mioza - caracterizata prin micsorarea pupilei

III. Aspectul fantei palpebrale

a) marita in hipertiroidism

b)micsorata in hipotiroidism

IV. Pleoapele - pot prezenta diferite leziuni determinate de infectii, traumatisme sau angioame.

V. Mobilitatea globului ocular

VI. Acuitatea vizuala

VII. Capacitatea de a distinge culorile

VIII. Modificari de culoare ( la nivelul sclerei)

- apare o culoare galbena in icter si anemii

5.URECHILE

I. Acuitatea auditiva

II. Leziuni la nivelul lobului urechii sau conductului auditiv extern

III. Sensibilitatea locala la atingere

IV. Prezenta de lichide patologice de tipul:

- puroi, hemoragie (otoragie), otoliqvoree-scurgerea lichidului cefalorahidian (traumatisme craniocerebrale).

V. Corpuri straine intraauricular.

6. NASUL SI SINUSURILE

Nasul poate prezenta:

a) sensibilitatea locala la atingere

b) diferite leziuni determinate de infectii, traumatisme

c) mobilitate anormala a piramidei nazale

d) permeabilitatea orificiilor nazale

e) prezenta de - secretii nazale

- hemoragie nazala = epistaxis

- linoriqvoree - scurgerea lichidului cefalorahidian posttraumatic

Sinusurile :

- prezenta sensibilitatii la palpare si percutie

7. CAVITATEA BUCALA SI FARINGELE

Cavitatea bucala :

-aspectul vestibulului bucal

- aspectul gingiilor

- aspectul dintilor

- aspectul limbii

manifestari patologice de tipul leziunilor traumatice sau inflamatorii

- dintii cu striatii transversale - in rahitism, tetanie

- semnul KÖPLIK - apare in rujeola (pojar) sub forma unor pete mici albicioase ca boabele de gris, situate in dreptul celui de-al doilea molar

- perceperea halenei (mirosul emanat din gura) - la diabetici - miros de acetona.

Examinarea faringelui

- se face la lumina corespunzatoare, cu o spatula faringeala si se pot observa:eritem, vezicule, secretii patologice si pseudomembrane.

Limba poate fi :

- saburala (incarcata)

- negricioasa - in tratamentul indelungat cu antibiotice, ciuperci

- zmeurie - in scarlatina

- rosie - in hepatita, afectiuni cardiace, digestive

- lucioasa - insotita de arsuri- in anemie (Glosita Hunter)

- afte - mici ulceratii dureroase (stomatite)

Gingiile pot fi afectate prin :

-gingivoragii - sangerarea gingiilor

-in scorbut - lipsa vitaminei C

- in intoxicatii cu plumb si mercur

- in sindroame hemoragipare

- trismus - contractura spastica a muschilor maseteri (duce la imposibilitatea deschiderii gurii)

8.GATUL

In regiunea gatului se pot observa :

- vene proeminente sau turgescente (in afectiuni cardiace si hepatice)

- tumefierea(adenopatia) sau marirea ganglionilor superficiali laterocervicali sau subman-dibulari, parotidei (in parotidita epidemica)

EVALUAREA TORACELUI SI PLAMANILOR

In aceasta etapa urmarim:

-respiratia - tahipnee,bradipnee, apnee

- frecventa respiratiei

-tipul respiratiei - superficiala, profunda, suieratoare(zgomotoasa)

- forma toracelui :

a) emfizematos - cresterea diametrului antero-posterior al toracelui cu tendinta de a-l egala pe cel transvers(torace in butoi)

- in astm bronsic si alte boli obstructive pulmonare

b) conoid -largirea aperturii inferioare

c) paralitic - inversul toracelui in butoi (scade diametrul antero-posterior cu aplatizarea lui )

d) globulos - creste apertura superioara

e) cifoscoliotic - accentuarea curburii fiziologice a coloanei vertebrale

- in cifoza, in scolioza coloanei dorsale

prin percutie - zgomote si sunete anormale

EVALUAREA CORDULUI SI A SISTEMULUI VASCULAR

a)la inspectia cordului se pot observa modificari de culoare-paloare -cianoza

b) la palparea cordului - socul apexian - impulsul determinat de activitatea sistolei ventriculului stang

- pulsul-la artera brahiala, ulnara, carotida, temporala superficiala, femurala, poplitee, dorsala a piciorului, faciala, aorta.

c) prin auscultatie - bataile cardiace - ritmice sau aritmice

- tahicardie sau bradicardie

EVALUAREA ABDOMENULUI

Se pot observa : - forma si volumul abdomenului

-abdomen marit - persoane obeze, graviditate

-abdomen escavat - la denutriti, in infectii grave

-abdomen bombat globulos (de batracian)-atunci cand contine lichid la bol- navi cu ciroza hepatica si ascita

-prezenta vergeturilor - dungi neregulate de culoare alb-sidefie sau roz, se intalnesc la obezi si in sarcina

-cicatrici postoperatorii

- la palpare putem evidentia

- sensibilitatea- difuza, localizata

consistenta si elasticitatea tegumentului abdominal

starea muschilor drepti abdominali - in peritonita exista o contractura puternica a muschilor abdominali dand 'abdomen de lemn'

- prin auscultatie - zgomote intestinale determinate de peristaltismul abdominal

EVALUAREA SANILOR

Urmarim:

forma, volumul, simetria

prezenta semnelor de inflamatie

aspectul tegumentului- coaja de portocala - in cancer mamar asociata cu retractii

prezenta nodulilor- mici sau multipli,de consistenta diferita, mobili sau nu intre ei si planurile adiacente

Evaluarea axilelor- depistarea leziunilor sau deformarilor locale determinate de adenopatii axilare

EVALUAREA ORGANELOR GENITALE

- prin inspectie - gradul de dezvoltare

- prezenta secretiilor patologice

- prin palpare - sensibilitatea locala in inflamatii

- explorarea vaginala - tuseul vaginal (explorarea vaginului si a colului uterin)

EVALUAREA RECTULUI

- prin inspectie - observarea hemoroizilor externi

- prin tehnica manuala- tuseul rectal pentru depistarea afectiunilor rectului, anusului sau adenomului de prostata

EVALUAREA RINICHILOR

- prin palpare- sensibilitatea locala

- monitorizarea diurezei

- aspectul durerii, cantitatea de urina

- prezenta sau nu a durerii in timpul urinarii

-prezenta hematuriei (sange cu urina)

EVALUAREA SISTEMULUI MUSCULOSCHELETAL

- prin inspectie si palpare:

- dezvoltarea sistemului musculo-scheletal in exces = hipertrofii musculare

- disparitia tesutului muscular = atrofie musculara

- zone dureroase la nivelul oaselor, asociate cu crepitatii si mobilitate anormala - in fracturi sau contuzii

- mobilitate articulara: - pastrata

- diminuata- in afectiuni inflamatorii articulare (artrite)

- disparuta-apare anchiloza-in afectiuni degenerative ale articulatiilor (artrite)

- aspectul coloanei vertebrale- apar modificari ale curburii normale

- cifoza - la nivelul curburii cervicale

- scolioza - la nivelul coloanei vertebrale toracale (dorsale)si lombare, modificarea coloanei vertebrale in plan frontal 

- torticolis - o deviatie a coloanei vertebrale cervicale, constand in inclinarea capului intr-o parte cu o usoara rotatie si cu barbia de partea opusa leziunii.Poate fi congenital sau poate aparea in caz de discopatii cervicale, in spasme musculare,in caz de pozitii vicioase.

EXAMINAREA SISTEMULUI NERVOS

-cercetarea prezentei reflexelor osteotendinoase(rotulian, bicipital, tricipital).Pot fi:accentuate, dimi- nuate sau disparute.

- reflexul pupilar fotomotor- acomodarea pupilei la lumina

- prezenta diverselor tipuri de pareze, paralizii:

- Pareza - scadere a functiei motorii musculare

- Paralizia - disparitia totala a functiei motorii musculare

- Hemiplegia - paralizia unei jumatati laterale a corpului

- Paraplegia - paralizia membrelor inferioare

- Tetraplegia - paralizia celor patru membre

- starea de constienta, vigilenta, anxietatea, agitatia psihomotorie

- modificari ale functiei psihice:

- apatia - lipsa de interes pentru mediul inconjurator si pentru propria persoana

- starea de somnolenta - necesitatea de a dormi indelungat, se trezeste usor dar adoarme imediat 

- obnubilarea - bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza doar partial evenimentele din jur

- delirul - starea de obnubilare insotita si de iluzii, halucinatii, hiperexcitatie

- coma - o stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracterizata prin pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare, a sensibilitatii, fiind pastrate doar functiile vegetative vitale(respiratia si circulatia)