SCLEROZA MULTIPLA ( SCLEROZA IN PLACI )

SCLEROZA MULTIPLA ( SCLEROZA IN PLACI )

Boala demielinizanta a SNC(sistemului nervos central), scleroza multipla (SM) este caracterizata prin leziuni focale sau difuze ale tecilor de mielina ale fibrelor nervoase, care apar in diferite regiuni ale SNC. Distrugerea tecilor de mielina, dar cu conservarea cilindraxului duce la dificultati de conducere repetitiva a impulsurilor si la aparitia rapida a oboselii.

Temperatura crescuta blocheaza conductibilitatea in fibra nervoasa, dupa cum pH-ul crescut, scaderea Ca2+ si cresterea fosfatului seric amelioreaza conductibilitatea.

Boala este cronica, evoluand cu remisiuni si acutizari de intensitate si durata variabile. De obicei debuteaza in tinerete, simptomele sunt variabile si inselatoare. Dintre cele principale si mai constante, amintim:

Tulburari de vedere ( diplopie, scotoame, scaderea acuitatii vizuale, voalarea vederii), la care se adauga pareze extraoculare, nistagmus;

Scaderea fortei, pana la pareze, in membrele inferioare (in special) si superioare;

Incoordonare sub aspectul ataxiei sau doar o stangacie in miscari, tremuratura intentionala la membrele superioare, mers spastic- ataxic; spasticitatea este un semn aproape constant;

Parestezii la una sau la toate extremitatile;

Tulburari urinare (mictiuni frecvente sau imperioase);

Reflexe anormale (hiperreflexie, reflexe cutanate absente, Babinschi pozitiv);

Tulburari de sensibilitate de toate tipurile;

Ameteli, vertij;

Tulburari cerebrale.

In functie de simptomatologie, bolii i se recunosc cateva forme clinice, depinzand de zonele nevraxului lezate cu precadere. Astfel se poate vorbi de o forma spinala, de una cerebrala, troncular-cerebeloasa sau de o forma mixta. Cea mai comuna este cea spinala, care se prezinta ca o parapareza spastica, motiv pentru care SM este abordata de kinetoterapie.

Din punct de vedere clinico-evolutiv, au fost descrise 4 forme:

Forma alternanta, in care remisiunile alterneaza cu reaparitia semnelor de boala. Perioadele de remisiune sunt variabile ca durata, iar remisiunea dupa un puseu poate fi totala sau partiala;

Forma progresiva, care evolueaza treptat spre agravare;

Forma acuta, fulminanta, care intr-un singur puseu poate determina un tablou clinic grav sau chiar exitus;

Forma stationara, care dupa puseul initial ramane nemodificata fara exacerbari