Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
INGRIJIREA BOLNAVILOR LA SECTIA DE ENDOCRINE

INGRIJIREA BOLNAVILOR LA SECTIA DE ENDOCRINE


INGRIJIREA BOLNAVILOR LA SECTIA DE ENDOCRINE

Particularitati de ingrijire a bolnavilor cu boli ale glandelor endocrine

Afectiuniile glandelor endocrine au o evolutie lunga, majoritatea lor fiind cu character cronic, care se preteaza tratamentului extraspitalicesc.

Spitalizarea este de obicei, un episode scurt, sau relative scurt in evolutia lunga a bolii si are scopul de a stabili diagnosticul de a institui tratamentul si de a controla periodic starea bolii sau eficacitatea tratamentului.

Cazurile de urgente in cursul bolilor endocrine cum sunt:criza tireotoxica, coma mixedematoasa, formele virale de insuficienta suprarencu bolnavi de gripa insuficienta acuta antehipofizara, tetania tireopriva, deshidratarile excessive in cursul diabetului insipid, desi aduc bolnavul intr-o stare grava, dupa reechilibrarea hormonala, bolnavii pot fi externati continuand tratamentul ambulator la domiciliu prin cabinetele de specialitate ale policlinicilor.



O problema complexa este interdependenta intre sistemul endocrine si multe boli interne, sau de alta categorie, cum sunt:

- bolile cardiace, hipertensiune arteriala;

- ulcerele gastro-duodenale;

- unele tulburari ale hematopoiezei;

- litiaza renala;

- osteoporoza;

- artropatiile endocrine;

- nefropatia si retinopatia diabetica si altele.

Datorita modificarilor somatice sau metabolice pe care le provoaca aceste boli, bolnavii au, de obicei, complexe de inferioritate, cu stari depresive si obsessive iar datorita dereglarilor hormonale, raman uneori cu un intellect redus.

Numeroase boli endocrine nu necesita ingrijiri deosebite, unele cum sunt: hipertiroidismul, diabetul zaharat, tetania parotiroidiana, insuficienta suprarenala acuta sau dismenoreea primara, necesita ingrijiri speciale, sustinute si foarte atente, care trebuie cunoscute de asistenta medicala.

Internarea bolnavilor cu boli endocrine se face in saloane mici, linistite, unde se asigura repaosul psihic si contagierea intraspitaliceasca este mai redusa.

Se vor evita saloanele cu bolnavi de gripa, cataruri sezoniere, angina, pneumopatii acute, supuratii pulmonare sau piodermii, deoarece capacitatea de aparare a acestor bolnavi fata de infectii este mai redusa.

Asigurarea conditiilor de mediu

Temperatura salonului trebuie adoptata la natura tulburarilor hormonale si starea subiectiva a bolnavilor.

Bolnavii cu hipertiroidism (arderi interne in organism) nu suporta temperature obisnuita a saloanelor de bolnavi (se dezbraca).

Pacientii cu boala Addison sau casexie hipofizara vor saloane bine incalzite, peste temperature optima; nu trebuie asezati in apropierea ferestrelor.

Cazurile de urgenta in special cei ce se interneaza in stare de coma, sau se agraveaza in cursul internarii, vor fi izolati sezerve.

Repausul la pat in starile acute si tulburari hemoragice (dismenoree), trebuie respectat in pozitii active.

Conditiile de igena individuala trebuie asigurate si la nevoie controlate de asistenta, fara a jigni bolnavii.

Alimentatia, trebuie sa fie echilibrata energetic si calitativ. In numeroase boli endocrine, regimul dietetic are o importanta deosebita.

In diabetul zaharat regimul alimentar se stabileste pe baza tolerantei fata de hidratii de carbon, iar cand aceasta nu acopera necesitatile minimale ale organismului, atunci se vor ridica cantitatile de glucide de la 200-250gr pe zi imbunatatind toleranta organismului cu insulina sau medicamente antidiabetice de sinteza.

Stabilirea regimului echilibrat, la diabetici, dureaza mai multe zile, cu scopul de a asigura aportul alimentar adecvat greutatii corporale, profesiunii bolnavului si preferintelor personale.

In aceasta perioada este important ca bolnavul sa consume toata alimentatia servita sis a nu manance nimic in plus. Daca bolnavul nu reuseste sa consume tot, asistenta va scadea hidratii de carbon ramasi din ratia zilnica, pentru a nu obtine date gresite. Dieta restransa a bolnavilor de diabet face ca ei sa se abata de la dieta prescrisa, de aceea asistenta, din cand in cand, trebuie sa controleze noptiera bolnavului pentru a gasi sau nu, hidrati de carbon nepermisi.

In obezitate,regimul dietetic este hipocaloric, dar cu asigurarea ratiei minime de proteine.

Bolnavii tratati ambulator, primesc in jur de 1.000cal/24 ore, iar in spital, in functie de gradul de obezitate ratia zilnica este de 600-800 calorii si vremelnic chiar 220 calorii/24 ore.

In hipertiroidism, dieta este usor digerabila si bogata in calorii. In caz de inapetenta, necesitatile ridicate trebuie asigurate prin alimentatie deasa, fractionata.

In casexia hipofizara, cu scadere ponderala marcata, alimentatia este fractionate in 5-6 prize, efectuata la ore fixe, pentru a nu stabiliza ritmul de secretie a sucurilor gastro-intestinale.

In diabetul insipid, alimentatia este hipersodata, cu continut bogat in calciu.

In tetania paratiroida, alimentatia este bogata in calciu, fara substante recitante.

In boala Cushing, se da un regim declorurat, cu putine lichide si cantitati reduse de glucide si grasimi.

In boala Addison se da un regim hipersodat, hipocaloric si bogat in vitamina C.

Pentru a mentine varietatea meselor, se va reduce continutul in potasiu, al unor alimente, de altfel interzise ca: legumele, fructele si carnea - prin fierberea lor excesiva in doua ape clorurate.

Supravegherea bolnavilor are importanta deosebita in cursul starilor acute si a complicatiilor cum sunt:


coma diabetica;

coma hipoglicemica;

tireotoxicoza;

tetania acuta;

insuficienta suprarenala acuta;

starile de dismenoree cu hemoragii ambundente.

Starile comatoase pot fi prima manifestare, a unei boli endocrine, necunoscute anterior si venita la serviciul de primire al spitalului. De multe ori, comele apar la bolnavi vechi cunoscuti ca endocrinopati. Coma se instaleaza lent, progresiv, iar asistenta trebuie sa cunoasca manifestarile prodromale ale acestor stari, pentru a lua masurile necesare pana la sosirea medicului.

Explorarile

Unele explorari functionale si procedee terapeutice, cer o supraveghere deosebit de atenta, din partea asistentei medicale.

Acestea sunt:

proba si cura de sete in diabetul insipid;

proba hiperglicemiei provocate la diabetul zaharat;

somnoterapia aplicata in cursul tulburarilor hormonale de ordin neurotic sau la bolnavii agitati.

Asistenta medicala va executa recoltarile de probe biologice pentru dozari hormonale si explorari functionale, iar greselile duc la pierderi materiale importante, pe langa faptul ca se prelungeste stabilirea diagnosticului.

Pentru stabilirea tolerantei fata de hidrati de carbon, in cursul diabetului zaharat rezultatele cantitative ale glicemiei, trebuie sa ajunga in aceeasi zi pana la vizita medicului la patul bolnavului.

Numeroase probe functionale ale glandelor cu secretie interna, probe legate de metabolismul glucidic si altele pot fi executate de catre asistenta, la patul bolnavului.

Pentru aceasta, ea va avea grija sa existe intotdeauna recipientele si materialele necesare pentru probele ce trebuiesc recoltate si asigura trimiterea lor la laborator.

Deasemeni, asistenta are in grija trimiterea bolnavilor la examinari paraclinice ca: radiology, electroencefalografie, electrocardiografie, determinarea metabolismului bazal etc.

Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor se executa sub supraveghere deosebita, caci medicatia endocrina poate prezenta multe efecte secundare, nedorite.

Unele efecte se prezinta imediat sub forma de:

cefalee;

greturi, varsaturi, diaree;

febra, palpitatii.

Alte efecte se prezinta dupa cateva zile sau saptamani, sunt:

tumefactia sanilor, edeme;

hipertensiune arteriala

hiperaciditate gastrica, reactivarea ulcerelor gastro-duodenale sau a proceselor tuberculoase;

sindroame convulsie, manifestari psihice.

Unele preparate medicamentoase au efecte alergizante, cu reactii de grade diferite de alergie, sau alte manifestari adverse care variaza de la hormone sau hormone.

Administrarea lor indelungata cu scop substitutive, poate duce la dereglari nedorite ca: mastodinia, ginecomastia, tulburari sexuale, osteoporoza etc.

In afara de hormonii propiu-zisi, in tratamentul bolilor endocrine se folosesc si preparate sintetice, care deprima sau stimuleaza secretia hormonala ca in disfunctiile tiroidei sau in diabetul zaharat.

Asistenta trebuie sa stie modul de administrare al medicamentelor substitutive, variat: peroral, sublingual, intranazal, subcutanat, intramuscular, intravenous sau triturate.

Aplicarea grefelor temporare are nevoie de supraveghere locala.

Autobioterapia, calciterapia, vitaminoterapia se fac dupa tehnicile obisnuite (antibioticele dupa insamatari si autobiograma).

Numerosi bolnavi sunt supusi radioterapiei si raduimterapiei. Iradierea hipofizei poate fi insotita de edm sau hemoragii cerebrale. Unii bolnavi tiroidieni, hipofizari, suprarenali etc, la nevoie, trebuie pregatiti pentru interventii chirurgicale.

Consecintele psihice ale bolilor endocrine necesita sustinuta o psihoterapie. Bolnavii cu tulburari de crestere, cu excess au deficit ponderal, tulburari sexuale sau climacterice trebuie eliberati de complexele lor de inferioritate, trebuie ajutati la alcatuirea planului lor de viitor, privind alegerea unei profesii sau incadrarea in societate.

Educatie sanitara

Educatia sanitara urmareste dezvoltarea increderii bolnavuluiin vindecare - boala fiind de lunga durata - el trebuie sa paraseasca spitalul cu convingerea necesitatii tratamentului extraspitalicesc.

Este importanta educatia sanitara la bolnavii cu diabet zaharat, care trebuie invatati cum sa-si pregateasca meniul zilnic in cadrul regimului dietetic. Deasemeni bolnavii trebuie sa invete despre modul de sterilizare ale seringilor si administrarea injectiilor cu insulina, apoi calea de administrare a insulinei -subcutanat- si nu intramuscular pentru a se evita absorbtia rapida si efectul brutal al insulinei.

Din acelasi motiv, trebuie evitata injectarea hormonului in sange iar locul injectiei nu trebuie masat fiindca accelereaza rezorbtia.

Seringa automata, usureaza in mare masura administrarea insulinei.

Bolnavii trebuie invatati cum sa se autocontroleze privind echilibrul glucidic. Pentru aceasta exista reactivi in stare solida, sub forma de benzi de hartie, imbibate cu substanta chimica, tablete sau baghete din material plastic cu intins si uscat pe suprafata lor. Acestea introduce in urina bolnavului, isi schimba culoarea, in functie de natura si cantitatea aproximativa a substantei cautate. Valorile sunt citite pe scara calorimetrica de pe ambalaj.

Se atrage atentia bolnavului, san u se atinga cu mana reactivii.

In munca de educatie sanitara, adesea, trebuie antrenata inca o persoana din familie, de preferat, aceea care pregateste si alimentatia bolnavului si trebuie insotita de exercitii practice pentru ca bolnavul sa paraseasca spitalul bine instruit. Datele cele mai importante, bolnavul trebuie sa le primeasca in scris, sub forma de memoratoare.

Pregatirea si asistarea probelor functionale ale glandelor cu secretie interna

Interactiunea stransa si foarte complexa care exista intre functia glandelor cu secretie interna si cu restul organismului, in special cu sistemul nervos central, face ca un numar mare de probe functionale, sa fie lipsite de specificitate, indicand adesea doar o modificare patologica in cadrul intrecului sistem endocrin.

Aceste probe, isi mentin totusi valoarea lor diagnosticata prin corelarea lor cu tabloul clinic si cu alte probe functionale.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.