EVALUAREA IgE LA COPIII CU INFECTIA MYCOPLASMA HOMINIS MANIFESTATA PRIN SINDROM BRONHOOBSTRUCTIV

EVALUAREA IgE LA COPIII CU INFECTIA MYCOPLASMA HOMINIS MANIFESTATA PRIN SINDROM BRONHOOBSTRUCTIV

Summary

IgE evaluation in children with Mycoplasma hominis infection

manifested by bronchial obstruction syndrome

Nowadays the important etiological factor in community-acquired pneumonia is Mycoplasma infection. Article presents data about the role of M.hominis in the etiopathogenesis of bronhoobstructiv pathology in children age and influence on the Ig E level in the blood serum. 18 children aged 4 month - 5 years old with bronhoobstructive pathology have been studied. A high level of IgG in blood serum to M.hominis was determined in 8 cases. The study of the IgE level in the blood serum in children with mycoplasma infection shows that it is two times higher that in children without mycoplasma infection.

Rezumat

Actualmente in structura cauzala a pneumoniei extraspitalicesti un factor etiologic principal este considerata Mycoplasma. In articol sunt prezentate date despre rolul M.hominis in etiopatogenia patologiei bronhoobstructive la copii si corelatia cu nivelul seric a IgE. Au fost examenati la infectia micoplasmica 18 copii, cu varsta 4 luni-5 ani, cu patologia bronhoobstructiva. La 8 copii a fost depistat IgG M.hominis in titru majorat corespunzator de varsta. Studiu a aratat ca la copii cu infectia micoplasmica nivelul IgE este de 2 ori mai mare decat la copii fara aceasta infectie.

Actualitatea

Frecventa infectiilor micoplasmice in practica pediatrica a crescut. Copiii de varsta frageda si prescolari au risc pentru infectarea cu Mycoplasma. Infectia cu Mycoplasma ocupa locul doi in pneumonia extraspitaliceasca dupa Str.pneumoniae si constituie 5-50% [3,8,9]. Debutul acut al afectiunii pulmonare micoplasmice este caracteristic pentru o jumatate din pacientii de varsta frageda cu pneumonie acuta [2]. Mai multi autori au confirmat rolul etiologic al M. pneumonia in afectarea sistemului respirator [2,4,8,9]. In acelasi timp a fost studiat pe larg rolul etiologic al altui reprezentant din genul Mycoplasma familie Mycoplasmataceae, clasa Mollicutes - Mycoplasma hominis [6,7]. Este demonstrat ca M.hominis are proprietatea de a provoca faringite, pneumonii, bronsite [7]. Studierea rolului infectiei virale si micoplasmice, des intalnite, in astmul bronsic la copiii de varsta frageda, demonstrand legatura cauzala intre activitatea procesului infectios si frecventa acceselor [6].

Mai multi autori considera, ca unul din principalii factori etiologici in declansarea bronsitei obstructive si bronsiolitei revine infectiei cu Mycoplasma

Mycoplasma ca microorganism intracelular influenteaza raspunsul imun al copilului, conditionand hiperreactivitatea bronsica, cu dezvoltarea ulterioara a bronhospasmului [5,6,10]. Infectarea cu micoplasme conditioneaza agravarea sindromului bronhoobstructiv, mentine in timp durata accesului. Studiile stiintifice au demonstrat, ca in 32 - 68 % cazuri factorul etiologic in accesele de astm revine micoplasmei, iar in 32 - 90% cazuri este agentul patogen al bronsitei obstructive [1

Cresterea ratei de astm bronsic, bronsitei obstructive si cresterea infectarii cu micoplasma sugereaza necesitate de a studia rolul micoplasmei in acutizarea patologiei bronhoobstructive si relatiei nivelului IgE la copii cu sindromul bronhoobstructiv, care evolueaza pe fonul infectiei micoplasmice. Rolul etiologic al Mycoplasmei in afectiunile respiratorii la copii de diferite varste la moment nu este pe deplin studiat [10]. Aceste argumente au impus initierea studierii evaluarii IgE la copii cu infectia M.hominis manifestata cu sindromul bronhoobstructiv.

Scopul lucrarii este determinarea corelatiei nivelului concentratiei IgE la copiii cu patologie bronhoobstructiva de etiologie micoplasmica.

Materiale si metode

In studiu au fost inclusi pacienti de varsta 4 luni - 5 ani, care au fost internati in sectia pneumologie a ICSDOSMsiC , in perioada iarna - primavara a anului 2007-2008.

Copiii clinic manifestau semne caracteristice pentru infectia bronhopulmonara cu Mycoplasma: tusea uscata, chinuitoare (100% cazuri), episoade de bronsita obstructiva recidivanta (50% cazuri), pneumonii repetate (55,6% cazuri), semne catarale respiratorii (rinita - 55,6% cazuri, faringita - 5% cazuri), conjunctivita - 5,6% cazuri, stare subfebrila - 38,8%, febra - 38,9%.

Copii au fost supusi unui complex de metode paraclinice de laborator si instrumentale (radiografia cutiei toracice, la unii pacienti a fost efectuata investigatia bacteriologica a sputei).

Determinarea anticorpilor specifici IgM, IgG catre Mycoplasma hominis, (in unele cazuri determinarea IgA) a fost apreciata prin metoda imunoenzimatica "Human" Germania). Pentru evidentierea fenotipului atopic, au fost realizate investigari imunologice cu determinarea IgE totale prin metoda imunoenzimatica " " (Rusia).

Disign-ul lucrarii constituit din doua grupe repartizate dupa obtinerea rezultatelor imunologice si bacteriologice: de baza - copii cu rezultate pozitive la M.hominis, la 2 din care a fost determinata mixt - infectia (Mycoplasma + Chlamidophyla pneumoniae, Mycoplasma + H.influenzae) si grupa de control - copii cu rezultate negative la M.hominis. In grupul de studiu a fost diagnosticat astmul bronsic la 4 copii (50% cazuri), la altii 4 copii (50% cazuri) - bronsita acuta obstructiva. La toti copii pe fundalul afectiunilor cu sindrom bronhoobstructiv a fost confirmata pneumonia, in 3 cazuri cu localizarea bilaterala, la 5 copii afectarea unilaterala.

Lotul de control a inclus 2 copii (20% cazuri) cu astm bronsic si 8 copii (80% cazuri) cu bronsita obstructiva, asociata in 4 cazuri cu pneumonie bilaterala (2 copii) si pneumonie unilaterala (2 copii) .

Figura 1. Disign-ului studiului

Rezultate

La copiii din grupul de studiu au fost depistati numai anticorpi specifici IgG pozitivi catre M.hominis, rezultatele serologice IgM si IgA M.hominis s-au obtinut negative. Toti copiii inclusi in studiu au fost spitalizati tardiv din momentul imbolnavirii, fapt care a redus posibilitatea depistarii IgM specifice, care sunt markerii pentru perioada acuta a maladiei. Depistarea IgG pozitive la M.hominis in acest lot de copii a permis confirmarea etiologiei M.hominis in geneza manifestarilor respiratorii.

S-a constatat, ca la copii cu infectia micoplasmica sindromul bronhoobstructiv purta un caracter persistent, ceea ce a conditionat aflarea copiilor in stationar pe termen 10 - 14 zile.

Cercetarile imunologice la IgE totala au pus in evidenta schimbari la toti bolnavii din lotul de studiu, exprimat prin nivelul majorat de IgE in comparatie cu grupul de control (fig.2). La copii cu infectie micoplasmica respiratorie s-a constatat o hiperimunoglobulinemie E cu concentratie medie serica de 105,5±26,65 UI/ml, copii sanatosi - 56,8±4,83 UI/ml. Nivelul seric IgE la pacientii din lotul de control a fost in limitele normativelor de varsta- 42,04±18,95 UI/ml ( p>0,05)

Figura 2. Valorile medii a IgE la copiii cu sindrom bronhoobstructiv

Variatiile individuale ale valorilor nivelului IgE in grupul de studiu si in lotul de control au constituit 3,4 - 434,9 UI/ml si 1,8 - 225,8 UI/ml respectiv (fig.3).

Figura 3. Valorile individuale a IgE totale la copiii cu obstructie bronsica

Discutii

Nivelul concentratiei IgE serice este in legatura directa cu gravitatea infectiei respiratorii cu micoplasma. Cresterea nivelului IgE total in ser face deosebit astmul bronsic de etiologie micoplasmica de astmul bronsic cu etiologie infectioasa, care de obicei evalueaza cu valori normale al indicelui IgE [1,5,6]. Aceasta proprietate a Mycoplasmei de a stimula hiperproductia IgE este determinata de activarea policlonala a limfocitelor cu inducerea reactiilor imunopatologice (autoimune, alergice, imunocomplexe) [5].

Concluzii

1. Infectia micoplasmica respiratorie la copii evalueaza cu pneumonie uni- sau bilaterala asociata cu maladii bronhoobstructive.

2. Nivelul IgE totale la copii cu infectie pulmonara micoplasmica este de 2,5 ori mai mare decat la copii cu alta etiologie a infectiei respiratorii.

Bibliografia

4. c
5. 'Первый Конгресс педиатров-инфекционистов России. Актуальные вопросы инфекционной патологии у детей. Материалы'. - М., 2002. - С. 141-142.
7. M hominis
8. c
9. Савенкова М.С. Хламидийная и микоплазменная инфекции в практике педиатра // Педиатрия. Приложение к журналу Consilium medicum. - 2005. Т. 7. № 1.   С. 5
10. И.С.
    Институт эпидемиологии и микробиологии им. Н.Ф.Гамалеи РАМН, Москва
    Журнал 'Клиническая Микробиология и Антимикробная Химиотерапия'. №2 2000г