ABORDARI ORGANIZATE DE REABILITARE A EDENTATIILOR FOLOSIND PROTETICA FIXA SI MOBILA

Introducere

Orice procedura stomatologica, fie ea o reabilitare cu proteze fixe sau mobile sau chiar tratamentul unor leziuni carioase cu amalgam, reprezinta, toate, un proces de reabilitare. Acesta implica angajarea tuturor diagnosticelor, proceduri terapeutice si restaurative ale tratamentului si prevenirea bolilor dentare.

Reabilitarea orala a devenit in mod definitiv o problematica veche. Nu mai este condamnata ca un start pretentios ce se indreapta spre esec si ruina. Temerile implicate in reconstituirea unei danturi mutilate cresc odata cu viziunile largi privind procedurilor adecvate unui tratament de succes. Cele mai multe teorii asociate cu tehnicile de reabilitare a intregii cavitati orale impart caracteristicile

asemanatoare: 1-ambele se bazeaza pe teoria ocluzala a unui autor si 2-acestea par individualiste la un nivel inalt si adeseori sunt dictate in mod precis de o secventa flexibila a unui tratament de succes.

Articolul descrie reabilitarea orala a unui pacient in varsta de 62 de ani cu dantura mutilata in care s-au utilizat si proteze fixe si mobile. Integrarea protezelor fixe si mobile pentru restaurarea unui pacient edentat partial reprezinta o provocare dar si o oportunitate. Succesul tratamentului necesita un diagnostic corect, un plan de tratament la fel de corect si o punere in aplicare cat mai corecta a acestuia.

Prezentare de caz

Un pacient in varsta de 62 de ani partial edentat cu o stare generala de sanatate satisfacatoare s-a adresat departamentului de protetica, Government Dental College, Belgalore. Pacientul acuza lipsa a numerosi dinti, abrazie marcata la nivelul dintilor prezenti pe arcada, reducerea eficientii masticatorii, durere la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si discomfort la apropierea arcadelor dentare.

Istoricul stomatologic al pacientului dezvaluia faptul ca era edentat partial de 14 ani si ca pierderea dintilor s-a facut treptat. A fost reabilitat in trecut cu punti partiale acrilice la nivelul arcadelor maxilare si mandibulare. Dintii frontali maxilari au fost tratati endodontic din cauza durerii si a sensibilitatii dentinare.

Examenul clinic a relevat numerosi dinti absenti atat la nivelul arcadei maxilare cat si mandibulare fara stopuri ocluzale antagoniste bilaterale care a si cauzat reducerea dimensiunii ocluzale verticale. S-a constatat si fenomenul de atritie si abrazie la nivelul dintilor prezenti. Lipsa stopurilor ocluzale bilaterale au rezultat in urma extruziei molarilor 1 si 2 maxilari din cadranul 1, molarilor 1 si 2 mandibulari din cadranul 3 si premolarului 1 mandibular din cadranul 4. Incisivul lateral mandibular din cadranul 3 prezenta mobiliate de gradul 3 si a fost indicat pentru extractie.

Examinarea suportului parodontal a revelat sangerare generalizata la teste si recesiune gingivala gradul 2 spre 3 la majoritatea dintilor prezenti. Crestele edentate erau de inaltime medie cu mucoasa ferma si rezilienta.

Examenul radiografic a inclus radiografii retro-dento-alveolare pentru evidentierea integritatii periapicale si ortopantomografie pentru evaluarea suportului periodontal. Resorbtia osului la nivelul regiunilor edentate a fost minima spre medie. Au fost realizate si studii de model si montate in articulator semi-ajustabil folosind inregistrarea relatiei centrice si arcul facial. 

Pe baza examenului clinic si radiologic a fost pus diagnostic de edentatie partial intinsa si redusa cu reducerea dimensiunii etajului inferior. Faza tratamentului preliminar a inceput cu urmatoarele: extractie dintilor mobili, profilaxie orala si tratament endodontic al tuturor dintilor extruzati in vederea acoperiri acestora cu microproteze pentru ajustarea planului de ocluzie.

Au fost realizate si machete de ocluzie cu borduri din ceara pentru stabilirea planului de ocluzie, conturul si forma dintilor si pozitia acestora la finele tratamentului. In urma stabilirii acestor deziderate au fost realizate si machetele finale din acrilat pentru realizarea restaurarii provizorii mobile(fig2). Bazata pe

rezultate clinice, a avut loc o crestere de 4 mm a dimensiunii verticale. Restaurarea provizorie a fost pentru 6 saptamani, timp in care pacientul a fost reexaminat periodic in timp ce ajustarile necesare au avut loc. Dupa 6 saptamani, pacientul s-a declarat satisfacut de fuctia estetica refacuta si a mentionat si ca functia masticatorie a fost imbunatatita. Durerea din A.T.M. s-a diminuat deasemenea.

Planul de tratament definitiv a fost formulat ca fiind format din 2 faze: 1-proteze fixe ;2- proteze amovibile.

Prima faza de tratament a inceput cu prepararea dintilor anteriori maxilari stang si a caninului stang mandibular in vederea acoperirii acestora cu coroane metalo-ceramice. Molarii 1 si 2 mandilari stang si maxilar drept au fost preparati in vederea acoperirii acestora cu coroane total metalice. Premolarul 1 drept mandibular drept a fost redus pana la colet pentru a fi acoperit de o capa metalica. Au fost amprentate ambele arcade dentare utilizand siliconi de aditie.

Modele au fost realizate din gips si pe acestea s-au modelat viitoarele microproteze si capa metalica. Pentru adaptarea crosetului protezei mobile a fost realizat scheletul metalic in ceara calibrata la nivelul suprafetei palatinale a molarilor maxilari din cadranul 1 si la nivelul suprafetei linguale a molarilor mandibulari. Dupa procedurile de laborator coroanele si capa de metal au fost cimentate cu ciment glassionomer Fuji tip 1.

Cea de a doua faza a tratamentului a implicat realizarea modelelor protezelor partiale pentru ambele arcade. Pregatirea cavitatii pentru cea de a doua etapa a fost completa in prima faza, a protezelor fixe, cand a fost planificata realizarea lacasului unic pentru ancorarea crosetului metalic fapt modelat in ceara calibrata prin taierea acesteia si dezvoltarea liniilor taiate si aplanurilor paralele de ghidaj.

Restul lacasurilor au fost preparate corelate cu caninul si premolarul maxilar drept si premolarul 1 mandibular stang. Amprentele finale ale ambelor arcade au fost facute cu tehnica wash folosind material siliconic de aditie. Au fost facute si scheletele metalice ale protezelor mobile maxilare si mandibulare. Scheletele metalice finale au fost probate in cavitatea orala a pacientului( fig 4,b).

 

Au fost evaluate scheletele metalice ale protezelor mobile in ceea ce priveste potrivirea acestora. A fost inregistrata relatia centrica. Dupa proba in cavitatea orala a machetelor in ceara a viitoarelor proteze mobile au fost apoi realizate prin metoda conventionala cu rasina acrilica protezelemobile finale. Protezele mobile finale au fost inserate in cavitate si adaptate iar pacientul a fost instruit in privinta igienizarii protezelor si a mentinerii igienei orale.

Pacientul a fost sub observatie timp de 2 ani astfel : o data la 24 de ore timp de o saptamana, si timp de 6 luni o data la 2 saptamani. La o saptamana dupa adaptarea protezelor in urma examinarii a fost observata o usoara prelungire a bazei protezei in sulcusul lingual drept. Ajustarea adecvata a protezei a fost dusa la capat.

Discutii

Procedura explicata in cazul clinic de fata este o metoda organizata de reabilitare a arcadelor dentare cu multiple pobleme. Adaptarea de succes a protezelor fixe si mobile a rezultat prin potrivirea cu acuratete din punct de vedere estetic si functional. Celelalte optiuni de tratament care erau in discutie cu pacientul si anume implanturi dentare si proteze sustinute pe implanturile dentare, dar aceasta optiune a fost refuzata din cauza situatiei economice a pacientului si astfel s-a recurs la optiunea prezentata.

Reabilitarea protetica a pacientilor varstnici cu edentatii multiple si pierderea inaltimii etajului inferior poate conduce la viitoare probleme din cauza coordonarii neuromusculare nefavorabile a sistemului stomatognat. Pacientul descris in acest articol avea un control neuromuscular bun. Principalul obiectiv a fost mentinerea intacta a strucurilor dentare si restaurarea comfortului functional si estetic pierdut care a fost de altfel restabilit in cazul de fata.

Controalele periodice si mentinerea meticuloasa a protezelor de catre pacient vor fi cheia succesului pntru acest tip de reabilitare.