HEMATEMEZA

HEMATEMEZA

Hematemeza este o varsatura care contine sange proaspat sau digerat. Prin definitie, sediul sangerarii in hemoragia digestiva superioara se gaseste deasupra unghiului Treitz. Varsatura care contine sange rosu indica un contact de scurta durata al acestuia cu sucul gastric, sediul hemoragiei fiind situat deasupra cardiei sau sangerare masiva si rapida din duoden. Varsatura care contine sange ciocolatiu indica un contact suficient de lung al acestuia cu sucul gastric, ceea ce a permis transformarea hemoglobinei in clorhidrat de hematina, sub actiunea acidului clorhidric. Cauzele hematemezei sunt diferite in functie de varsta bolnavului.

Nou nascutul varsa, de obicei, sange matern inghitit in timpul travaliului sau cu ocazia suptului (ragade mamelonare), dar poate sangera astfel si in cadrul bolii hemoragice a nou nascutului.

Sugarul. Esofagita sau ulcerul portiunii inferioare a esofagului, post reflux gastroesofagian, constituie cauza cea mai frecventa de hematemeza la acesta varsta. Cu o frecventa remarcabila se intalneste hematemeza la sugarii cu sindrom Roviralta. Gastrita hemoragica insotita de varsatura in 'zat de cafea' apare in starile infectioase grave ale nou nascutului si sugarului (septicemii, meningite, menigoencefalite, colaps toxiinfectios asociat sau nu fenomene de coagulare diseminata intravasculara).

Copilul mic si scolar. Cea mai frecventa cauza de varsatura cu sange este epistaxis-ul inghitit care apare mai frecvent in perioada de invazie a bolilor infectocontagioase, dar si in trombocitopenii. Sange inghitit (si apoi varsat) se intalneste postamigda-lectomie sau dupa plagi posttraumatice ale mucoasei bucale. Varicele esofagiene din hipertensiunea portala sunt cauza cea mai grava la acesta varsta si se dezvolta la 50% dintre bolnavii cu acesta suferinta. Se obisnuieste sa se clasifice hipertensiunea portala in idiopatica (procesul patologic care a condus la obstructia venoasa portala a debutat antenatal sau perinatal) si neidiopatica (obstructia portala este secundara cateterizarii venei ombilicale). Spleno-megalia aparent izolata este primul semn de boala, fiind urmata de hematemeza (care are loc in mod caracteristic intre 1-7 ani) si apoi de ascita. Functia hepatica este de regula normala, iar ca semn constant de hipersplenism se citeaza trombocitopenia.

Diagnosticul se precizeaza angiografic sau prin splenoportografie. In afara de ciroza hepatica prin infectie cu virus hepatitic de tip B, o alta cauza, mai rara, de hipertensiune portala este fibroza hepatica congenitala. Boala se transmite autosomal recesiv si se caracterizeaza prin dezvoltarea unui proces extensiv de fibroza portala, care 'stranguleaza' celulele hepatice ramase multa vreme indemne de orice leziune. Se asociaza cu chist de coledoc, boala polichistica renala sau hepatica. Hipertensiunea portala constituie unul din riscurile majore ale bolii, iar hematemeza primul semn de prezentare la medic. Ulcerul gastroduodenal (ulcerul peptic) poate determina hematemeza, chiar in absenta unei simptomatologii digestive cronice anterioare. Sindromul Zollinger - Ellison evolueaza la baieti, ca un ulcer gastric, cu simptomatologie atipica rebela la tratament. Se datoreste hipersecretiei de gastrina cu originea intr-o tumora pancreatica cu celule non-beta. Hematemeza poate fi primul semn revelator al bolii. Ulcer gastric dupa aspirina (supradozajul produce hipoprotrombinemie si trombocitopenie), ulcer cortizonic, ulceratii gastrice dupa intoxicatia cu aminofilina, acid boric, ingestie accidentala de substante corozive sau supradozaj de sulfat feros, sunt cauze citate de hematemeza. Cauze rare de hematemeza: chist enterogen, coagulare diseminata intravasculara, tirozinoza, boala Gaucher.