Importanta modelului documentar si de studiu in medicina si tehnica dentara

IMPORTANTA MODELULUI DOCUMENTAR SI DE STUDIU IN MEDICINA SI TEHNICA DENTARA

'Das eigentliche Studium des Menschheit ist der Mensch'

Adevaratul obiect de studiu al omenirii este omul.

Goethe

Diagnosticul in reabilitarea protetica, in ocluzologie si in ortodontie se bazeaza pe anamneza, pe examenul loco - regional, pe examinarile radiologice si fotografice, si indeosebi pe analizarea modelelor de studiu.

Modelul reprezinta copia fidela a unui relief, unui segment din ADM, inregistrat cu maxima fidelitate de catre o amprenta. Mai bine de un secol modelele au fost si sunt inca obtinute prin diferite procedee tehnice de realizare (turnarea amprentei, indesare, galvanizare, pulverizarea aliajelor sau prin ardere). Aceste modele pot fi incadrate in asa zisa grupa a modelelor traditionale fizice sau analoge. In ultimele decenii a aparut o noua gama de modele, denumite modele virtuale. Acestea sunt obtinute prin procedee de modelare numerica, de obicei pe baza unei amprente optice. Au fost denumite virtuale, deoarece ele pot fi vizualizate doar pe monitoarele calculatoarelor. Practic, ele rezulta in urma preluarii tridimensionale a campului protetic prin diferite metode, datele fiind stocate, prelucrate si redate de catre un calculator.

Scopul modelelor documentare este:

stabilirea diagnosticului de ocluzie functionala de convenienta, habituala (denumita si de obisnuinta) sau patologica si a planului de tratament preprotetic, proprotetic si protetic;

detinerea unei valori cu caracter didactic;

folosirea ca documente medico-legale;

valorificarea stiintifica; utilizarea unor mijloace eficiente de educatie sanitara a pacientilor.

Orice model este compus din doua parti care formeaza un tot unitar: modelul propriu zis si soclul. In stomatologie se confectioneaza mai multe genuri de modele, care se clasifica in functie de mai multe criterii astfel:

In mare clasificarea este a lui Bratu si col. deci trebuie citat

I./ Dupa materialele din care sunt confectionate:

• Gipsuri:

dure - clasa III DIN 13911;

extradure - clasa IV DIN 13911 (Extrahart, Stone);

cimenturi.

• Metale:

depuse pe cale galvanica;

aliaje usor fuzibile;

aliaje si pulverizare;

amalgame.

• Polimeri:

rasini acrilice;

poliuretanice;

epoxidice cu adaos de umpluturi anorganice;

epimimetice.

• Materiale compozite.
• Siliconi.

II./ Dupa tehnologie de realizare:

turnare - din gipsuri, mase plastice, aliaje usor fuzibile;

indesare - cimenturi /FOZ, silicat/, amalgame;

galvanizare, pulverizare - din metale - aliaje;

prin ardere de mase ceramice.

III./ Dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bonturilor:

cu bonturi fixe - confectionate din gipsuri dure, cimenturi, amalgame - nu se mai folosesc de mult, polimeri,

cu bonturi mobilizabile.

modele sectionate cu pinuri Dowel, Pindex, Zeiser, Kiefer.

modele sectionate fara pinuri, prin sisteme Crack-Wafer, Di-Lock, System-Tray, Model-Split, Zack, Accu-Trac Precision die System, High-Tech etc.

modele realizate prin depunere de metale pe cale galvanica;

modele realizate prin depunere de aliaje pulverizate, sistemul metalomat;

modele de lucru cu bonturi mobilizabile si cape de transfer;

Atentie textul nu se potriveste in totalitate la bonturile mobilizabile

IV. Dupa destinatia modelului:

document;

de studiu si diagnostic;

de lucru (pentru proteze unidentare sau RPF);

duplicat.

sectionat si corijat din tehnologia PPMS

V. In functie de destinatie, se disting urmatoarele tipuri de modele:

primul model efectuat nu este cel de studiu ci acela documentar initial, care se ia la prima consultatie si demonstreaza starea de fapt a pacientului la prezentarea la medic. Dupa asanarea cavitatii bucale se realizeaza modelul de studiu

1. model de studiu si diagnostic, schimba 1,2
2. model documentar initial,
3. model preliminar,
4. model ale arcadelor antagoniste,
5. model de lucru,
6. model functional (in protezarea partiala mobilizabila si in cea totala)
7. model duplicat,
8. model monobloc, cu bonturi fixe,
9. model cu bonturi mobile,
10. model didactic sau model fantom,
11. model pentru ortodontie,
12. model sectionat si corijat utilizat in tehnologia protezelor partiale mobilizabile scheletate PPMS
13. model auxiliar,
14. model virtual (numeric)
15. model documentar final (cu lucrarile protetice inserate in cavitatea bucala)

Fiecare dintre acestea avand motivatia lui si de multe ori o tehnologie aparte.

Modelele permit sa se vada mai bine, decat cu ocazia explorarii intraorale, particularitatile individuale ale structurilor anatomice, ca si simetria arcadelor si ocluzia dentara.

Aceste modele documentare constituie un important document al starii oro-dentare initiale, unde sunt inregistrate toate elementele initiale. In medicina legala aceste modele primesc o importanta deosebita. In cazurile unor catastrofe majore - cutremur, incendiu, catastrofe aeriene, explozii etc. - identificarea victimelor cu un avansat grad de destructie corporala, se face dupa statusul odontal. Radiografiile si modelele documentare deseori sunt de mare folos. De aceea, modelele, dupa ce au fost etichetate, vor fi pastrate in modeloteca.

In medicina dentara modelul reprezinta etapa urmatoare amprentarii campului protetic, el trebuie firesc sa compenseze coeficientul de contractie al amprentei printr-o dilatare corespunzatoare. Logic, fiecarui tip de material de amprentare ii corespunde un anumit material din care se confectioneaza modelul.

Instrumente, dispozitive si aparate necesare confectionarii modelelor din gips. Instrumentarul minim se refera la un bol de cauciuc, o spatula de amestecat si un cutit de ghips. Pentru evitarea formarii bulelor de aer in masa modelului se folosesc aparate ajutatoare: masa vibratoare, vacuum malaxorul sau vibro?malaxorul. Aparatele de soclat servesc fasonarii soclurilor prin intermediul actiunii de degrosare a unei pietre sau benzi abrazive.

Conditii ce se impun modelelor (dupa Bratu si atentie sunt mai multe)pot fi:

- conditii esentiale cum ar fi:

- exactitatea dimensionala;

- capacitatea de reproducere fidela a detaliilor;

- duritatea suprafetei si rezistenta la abrazie.

- conditii utile sunt:

- manipulare usoara;

- confectionare rapida;

- compatibilitate mecanica, fizica si chimica cu materialele de amprenta.

Pregatirea modelelor

Modelul este compus intotdeauna din modelul propriu zis si soclu. Modelul propriu zis este pozitivul campului protetic, iar soclul este structura de rezistenta a modelului. Acesta din urma are variate aspecte legate si de zonele de intrebuintare ale modelului. Soclul modelului se poate realiza cu ajutorul unor conformatoare si la modelul documentar si/sau de studiu estede forma pentagonala la maxilar si trapezoidala la mandibula (fig)

Inainte de a se efectua examinarea modelelor de studiu, este indicat sa se traseze planul median pe ambele piese. Astfel, pe modelul maxilar, la inceput se deceleaza si se noteaza cu creion chimic urmatoarele elemente anatomice:

• papila interincisiva;
• centrul celei de a doua pereche de rugi palatine; de ce? prima pereche de rugi palatine peste luata in considerare la analiza modelului pentru montarea de dinti artificiali - zona fronatala
• rafeul median;
• spina nazala posterioara asta nu se poate desena
• unde este desenul unui torus?
• unde este desenul tuberozitatilor cand vorbim de edentatii terminale?
• unde sunt unele repere de apreciere a fibromucoasei si a zonelor ce pot fi gravate

Pe modelul mandibular se iau ca repere centrul apofizelor genii (apofizele geni nu se vad pe model - ci doar insertia frenului limbii, a frenului buzei inferioare) si directia frenului limbii (care intotdeauna isi are insertia constanta), trasand o linie mediana prelungita pe fata vestibulara a soclului. Reperul de simetrie a hemiarcadelor este dat de o linie imaginara trasata in plan sagital, ce imparte arcada in doua hemiarcade si care poate avea ca reper frenul limbii si pe cel al buzei inferioare

Figura 1. Pregatirea modelelor in vederea examinarii. Atentie la marimea figurilor, care trebuie sa fie egala si proportionat dispusa in pagina si la figura se scrie cu marime mai mica a corpului de litera - ex: 10 in loc de 12

! !!!!!! la Tab nu este egal la toate inceputurile de fraze. se scrie in general cu justify pentru acoperirea paginiii la ambele capete Mai jos am corectat

Etichetarea modelelor

Atat in practica curenta dar in deosebi in pedodontie si ortodontie etichetarea pedanta a modelelor este importanta. Atat pe modelul superior cat si pe cel inferior, pe suprafata posterioara, se vor aplica etichete care trebuie sa contina:

numarul de ordine al pacientului si anul primei consolatii poate consultatii;

numele si prenumele pacientului;

data amprentarii;

numarul de ordine al modelelor si varsta biologica a pacientului. Acesta se aplica si pe fetele anterioare ale modelelor.

1. TEHNICA STUDIERII UNUI MODEL

Modelele se vor aprecia calitativ dupa urmatoarele caracteristici:

o      suprafata care sa redea fidel contururile, fara incluziuni de aer;

o      grosime suficienta a soclului pentru a evita fracturarea in timpul manoperelor de laborator;

o      redarea exacta a marginilor functionale;

o      o margine de siguranta la nivelul soclului care sa depaseasca cu 3mm marginea functionala;

asta nu e studiul modelului ci o apreciere a turnarii modelului. Hohman are studiul modelului fffff buna pe edentatia totala si partiala

Practic analiza separata a modelelori se refera la aprecierea pozitiei unor repere antropometrice clasice si la interpretarea acestora (ex: adancimea boltii palatine).

Studiul modelelor se face separat pe arcade si asamblate pe cel putin un ocluzor pentru aprecierea rapoartelor ocluzale.

1.1. SCOPUL

Studiul arcadelor dento-alveolare la adapost de saliva are urmatoarele obiective:

- stabilirea diagnosticului de leziune:! !!!nu se pune diagnosticul cert de leziune odontala sau parodontala pe model. Modelul este un adjuvant pentru aceste situatii.

odontala,

parodontala,

felul edentatiei, genul de edentatie se poate diagnostica f. simplu clinic

felul ocluziei? - mai clar;

- analiza variantelor in solutiile de tratament se poate demonstrapacientului numai daca exista modele similare cu piese protetice finite pe ele.;

- analiza spatiala a conduitei de tratament protetic;

- evaluarea rezultatelor terapeutice:

- intr-un moment dat,

- in timp.

- depistarea accidentelor mici de camp ocluzo articular? nu inteleg.

1.2. ORIENTAREA MODELELOR IN SPATIU

Soclul modelului trebuie sa ajute la evidentierea corecta a dispozitiei dintilor, sa permita o manipulare si o depozitare facila. Inaltimea totala a unei perechi de modele este standardizata si nu poate depasi 4 - 5cm (4cm pentru arcade temporare; 5cm. pentru arcadele cu dintii permanenti).

Forma soclului este poligonala, cu varful corespunzand rafeului median, laturile anterioare fiind echidistante fata de acesta. Fata posterioara realizeaza un unghi drept fata de linia mediana a modelului superior. Dispozitivul de realizare a soclului se numeste soclator Soclatorul este un aparat utilizat in laboratorul de tehnica dentara, care degroseaza si netezeste suprafata libera a soclului. Acesta nu realizeaza socluri. si confera modelului superior o configuratie diferita de cel inferior cu nervurile de retentie pentru pozitionare in ocluzor.Ceea ce se reprezinta in figuri este dat ca impresiuni de un conformator utilizabil pentru realizarea soclului. De regula aceste impresiuni apar la montarea in simulator, pe split cast si nu uzual la modelele de studiu.

! ! la figuri nu sescrie chiar de la marginea paginii ci se foloseste sisteul de centrare

Figura 2.

Soclul modelului superior si inferior

1. METODOLOGIE pentru ce? titlu neclar . Daca este vorba de analiza modelelor trebuie sa se mute capitolul la pg. 25/26

a. Examen static cu modelele deschise pe masa:

- vedere frontala;

- norma laterala stanga;

- norma laterala dreapta;

- vedere posterioara.

b. Examen static al modelelor in pozitie fixata in ocluzie de intercuspidare maxima. Ce se apreciaza aici? PIM, RC, relatii sagitale, verticale, transversale intermaxilare - cu repere clare;

dizarmonii ocluzale - contacte premature

c. Relatia ocluzo-articulara dinamica doar pe simulator:

c/1. pozitie de protruzie maxima sau 'cap la cap ';

- vedere frontala;

- norma laterala stanga si dreapta;

- vedere posterioara.

c/2. pozitie de laterotruzie:

- dreapta;

- stanga.

Figura

a/. Planurile de orientare spatiala utilizate in studiul modelelor: medio-sagital (MS); orizontal sau transversal (O) si planul frontal (F).de unde este copiata figura - se scrie autorul ca sa nu fie probleme de plagiat. Nr de figura se inser si in textul scris mai sus, dar in text nu se fac referinte la cele trei planuri.

aici lipseste nr si text la figura

b/. Cele trei planuri de orientare a modelelor dupa FISCHER-BRANDIES si STAHL: 1. Planul medio-sagital; 2. Planul ocluzal sau transversal; Planul tuberozitatilor sau vertical.

2. INFORMATII DE ORDIN GENERAL despre modele asta ar trebui sa preceada analiza modelelor - pg 25

1. Denumirea arcadei:

- maxilara;

- mandibulara.

2. Integritatea arcadei:

- integra;

- intrerupta.

Prezenta sau absenta tuturor detaliilor anatomice.

4. Nominalizarea defectelor modelului:

- bule de aer;

- suprafete sterse;

- torsionari;

- deformari;

- lipsa de substanta.

5. Varsta biologica a bolnavului:

- prezenta dintilor temporari;

- notarea dintilor temporari in sistemul FDI (Federatiei Dentare Internationale)

- dentitia mixta;

- dentitia permanenta la:

- adult tanar;

- adult;

- perioada senescentei;

- notarea dintilor permanenti in sistemul FDI:

Notarea dintilor

Acest sistem de notare la ce sistem ne referin? pentru ca sunt mai multe consta din inscrierea cifrelor corespunzatoare hemiarcadei si a dintelui, intr-un unghi rezultat din intretaierea a doua linii perpendiculare. Linia orizontala desparte dintii superiori de cei inferiori, iar linia verticala corespunde liniei mediene a fetei, despartind dintii hemiarcadelor drepte, de cei ai celor stangi. Inscrierea pe schema se va face ca si cand am privi pacientul in fata, deci ce este scris in partea stanga, corespunde partii drepte a pacientului.

6. Forma arcadelor:

a. Forme normale:

- semicirculara la dentitia temporara (dintii de lapte);

- semieliptica la dintii permanenti ai arcadei superiorare (maxilare);

- parabolica la dintii permanenti ai arcadei inferioare (mandibulare),

b. Forme patologice:

- forma de lira sau omega;

- de V, de U sau de M, asimetrie de hemiarcade, etc.

7. Simetria transversala

INFORMATII ASUPRA STATUSULUI ODONTAL

1. Apelul dintilor:

a. dinti prezenti pe arcada - integritatea numerica pentru varsta biologica;

b. dinti absenti.

2. Volumul dintilor:

- marime normala;

- macrodontie;

- microdontie;

Forma dintilor poate fi:

- normala anatofoma, sau dinti speciali la proteze

marginea incizala;

relieful ocluzal;

- anomalii: fuzionati, bigeminati;

4. Pozitia dintilor fata de normal poate prezenta modificari:

- in sens sagital;

- in sens transversal;

- in sens vertical.

5. Axul dintilor

- se apreciaza in raport cu:

planul de ocluzie;

baza soclului, cred ca mai corect este cu structurile ce marcheaza baza osoasa raportata la pozitia dintilor pe model. Soclul nu se analizeaza.

6. Inventarul topografic a leziunilor coronare odontale:

a. carii: - localizare;

- extindere.

- aspectul refacerilor odontale cu sau fara implicatii protetice.

b. abrazie:

- fiziologica; fatete de uzura

- atritie;

- patologica de gradul I, II, III, IV, V.

c. distrofii, displazii;

d. modificari morfologice ale campului ocluzal:

- contacte premature; interferente dentare, denivelari marcante de plan de ocluzie, extruzii, egresii, basculari si rotatii dentare

7. Tratamente prin reconstituire a morfologiei:

a. refaceri ale reliefului ocluzal:

- refacere a reliefului ocluzo - proximal;

b. criterii de apreciere a refacerilor:

- adaptarea;

- modelarea;

- finisarea;

- respectarea morfologiei;

- desfiintarea morfologiei;

- incarcarea morfologiei;

- aprecierea ambrazurilor.

c. redimensionare gresita:

- supradimensionare :

margini debordante;

muchii ascutite;

- subdimensionare:

prezenta suprafetelor de retentie pentru placa bacteriana si resturi alimentare;

imprimarea cuspidului antagonist.

4. INFORMATII ASUPRA STATUSULUI PARODONTAL

A. Cautarea elementelor care traduc suferinta parodontala

a. Starea papilelor interdentare:

- normala;

- retractie;

- hiperplazie

b. Troficitatea tesuturilor parodontale la nivelul jonctiunii dento-

alveolare:

! ! ! !!!troficitatea tesuturilor nu se vede pe model. unde nu se vede atrofia insertiei epiteliale. Ce se poate vedea pe model este hipertrofia sau hiperestezia dentinara si retractiile gingivale.Punga parodobtala nu se poate evalua pe model

- atrofia insertiei epiteliale;

- hipertrofie epiteliala;

- retractie epiteliala;

- punga parodontala decelabila.

c. Migrarile dentare fata de pozitia armonioasa in arcada, pot fi:

- in sens sagital:

vestibulo - oral - pentru frontali; si oro- vestibular nu?

mezio - distal - pentru laterali;idem ca mai sus

- in sens transversal:

mezio - distal - pentru frontali;

vestibulo - oral - pentru laterali;

- in sens vertical:

plonjare nu cunosc acest termen stiintific pentru dinti doar pentru tuberozitati;

egresiune;

extruzie.

d. Starea ambrazurilor:

- ariile de contact interdentar; ? treme sau diasteme nu exista

- inchiderea nisei interdentare;

- simetria ambrazurilor;

B. Cautarea elementelor care produc suferinta parodontala, prin decelarea factorilor care modifica troficitatea tisulara parodontala:

- prezenta tartrului;

- obturatii defectuoase, debordante;

- lucrari protetice necorespunzatoare.

5. INFORMATII CU PRIVIRE LA EDENTATIE

5.1. Clasificarea edentatiei: in general lumea moderna se rezuma doar la clasificare Kennedy, care este comoda, accesibila si universala. Restul sunt rar folosite, putand fi mentionate ca tendinte istorice de clasificare.

- dupa APPLEGATE;

- dupa BAILYN;

- dupa COSTA;

- dupa CUMMER;

- dupa FRIEDMANN;

- dupa KENNEDY;

- dupa criteriul topografic COSTA poate fi: terminal; lateral; frontal.

- maxilar;

- mandibular.

- dupa MISCH si JUDY se refera nu la edentatie in mod special, ci la oferta osoasa necesara inserarii implantelor .

In 1923 E. KENNEDY din New York, a publicat o clasificare simpla si practica, motiv care a permis sa se raspandeasca aproape in toate scolile din lume si sa persiste pana in zilele noastre.

Autorul a redus numarul mare de forme clinice la numai patru grupe, orientandu-se in acest sens dupa topografia breselor. Denumirea edentatiei o face prin clase:

- clasa I, cuprinde edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, bresele fiind delimitate numai mezial de dinti restanti.

- clasa II, cuprinde edentatiile dintr-o singura regiune laterala a arcadei, cu bresele delimitate de dinti numai mezial;

- clasa III, cuprinde edentatiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, cu bresele marginite de dinti restanti atat mezial cat si distal;gresit! !!!!! cls. III se refera la o singura bresa din zona laterala delimitata atat anterior cat si posterior de dinti restanti

- clasa IV, cuprinde edentatiile din regiunea frontala;

La aceste patru clase principale, KENNEDY a adaugat ulterior si alte subclase, determinate de numarul breselor pe care le a numit 'modificari'. Singura clasa unde nu sunt admise modificarile este cea de a IV-a.

Figura 5.

a/. Clasificarea edentatiilor dupa KENNEDY.

b/. Modificari in clasificarea lui KENNEDY.

In 1958 O. APPLEGATE din SUA aduce unele modificari clasificarii propuse de KENNEDY in urma cu 40 de ani, asociind la criteriul topografic al lui KENNEDY elemente de fiziologie si terapie ale edentatiei partiale. Practic APPLEGATE grupeaza edentatiile in 6 clase, dupa localizarea breselor, dupa valoarea dintilor-stilpi si dupa tipul protezelor proiectate. El a pastrat clasificarea lui KENNEDY, la care a impartit clasa a III-a in alte 2 subclase, corespunzatoare protezei partiale diferentiate.

Figura 6. Clasificarea edentatiilor dupa APPLEGATE.

Cred ca in 2007 ne putem dispensa de o clasificare care nu se utilizeaza curent si care este din 1928

In 1928 BAILYN propune o clasificare in care se orienteaza dupa topografia si intinderea breselor. Autorul incadreaza:

- in clasa I, edentatiile cu bresele formate din maximum 3 dinti lipsa, delimitate la ambele extremitati de dinti restanti.

- in clasa a II-a introduce edentatiile cu brese formate din maximum 3 dinti lipsa, delimitate numai la o extremitate de dinti restanti.

- in clasa a III-a incadreaza bresele mai mari de 3 dinti lipsa, delimitate la ambele extremitati de dinti restanti.

Pentru precizarea acestor forme de edentatie se adauga si denumirea topografica a breselor, adica edentatie din regiunea frontala sau laterala.

Figura 7.

Clasificarea edentatiei dupa BAILYN

Terminologia propusa de E. COSTA pentru denumirea edentatiilor partiale a fost experimentata si introdusa la noi in tara, cu rezultate multumitoare. Absenta molarului de minte nu este considerata edentatie, deoarece, terapeutic, niciodata nu se restaureaza aceasta lipsa dentara; in schimb, prezenta acestui dinte pe arcada influenteaza diagnosticul starii de edentatie cand lipsesc dintii din vecinatatea lui. Autorul nominalizeaza fiecare bresa, 'citind-o' practic in sensul acelor de ceasornic.

Astfel COSTA denumeste:

- edentatie frontala - lipsa unora dintre dintii incisivi sau canini;

- edentatie laterala - lipsa unora dintre dintii din regiunea premolara si molara, la care bresa este delimitata la ambele extremitati de dinti restanti,   poate fi edentatie unilaterala sau bilaterala, in functie de gradul de acoperire a unei hemiarcade sau a ambelor hemiarcade;

- edentatie terminala, cand lipsesc dintii din regiunea premolara si molara nu este adevarat:

o edentatie terminala poate fi data de absenta a 2 molari - molarul de minte si cel de 12 ani, fara a include premolarii sau molarul prim la care bresa este delimitata de dinti restanti numai mezial, poate fi edentatie uni- sau biterminala.

- edentatie mixta cand pe arcada dentara pot exista cele trei forme de brese: brese laterale, frontale si terminale.

? edentatia subtotala, edentatia extinsa - de pe o hemiarcada pe cealalta?

In clasificarea lui E. COSTA exista maximum 7 posibilitati de edentatie, dintre care patru intereseaza grupul dentar lateral, cate doua edentatii pe fiecare parte a arcadei, iar restul de trei posibilitati intereseaza grupul dentar frontal.

Citirea edentatiei incepe in totdeauna la maxilar din partea dreapta, si se termina la mandibula in partea stanga.

Precizarea in scris a breselor de pe aceeasi hemiarcada se face despartind denumirea lor prin virgula, iar precizarea pozitiei breselor din dreapta de cele din stanga arcadei se face printr-o linie orizontala. De exemplu: edentatie latero, fronto-latero, terminala.

Notarea edentatiei se poate face si prescurtat prin initialele breselor: Ed. L-F, L, T, care exprima o bresa laterala dreapta si trei brese stanga.

Figura 8.! !!!!!!de unde este copiata schita? se trece autorul

Denumirea edentatiilor dupa COSTA

CUMMER din Canada a tinut seama mai mult de forma viitoarelor proteze decit de situatia clinica initiala. Criteriul clasificarii lui il constituie pozitia liniei crosetelor care trece prin dintii stalpi, denumita fulcrum line sau Kipplinee, dupa autorii germani, in jurul careia basculeaza protezele. Cummer defineste patru clase:

- clasa I, la care linia crosetelor este oblica in diagonala fata de linia medio -sagitala a arcadei dentare;

- clasa II, la care linia crosetelor este transversala fata de linia medio-sagitala a arcadei dentare;

- clasa III, linia crosetelor este unilaterala, fara sa intretaia linia medio-sagitala a arcadei dentare;

- clasa IV, la care linia crosetelor este poligonala, ceea ce ofera optimum de stabilitate la protezele partiale;

Clasificarea nu prezinta insa numarul si pozitia dintilor absenti, din care sa reiasa forma de edentatie, ci aceasta trebuie dedusa dupa forma protezei.

Figura 9.

Clasificarea edentatiilor dupa CUMMER

FRIEDMANN propune o clasificare bazata pe functiile indeplinite de segmentul dentar absent din arcada: asta este o clasificare asa veche si nefolosita. Mai bine se renunta la ea

- clasa I-a, cuprinde edentatiile in care lipsesc dintii din segmentul anterior cu functie in incizia alimentelor;

- clasa a II-a, cuprinde edentatiile in care lipsesc dintii din segmentul lateral cu functie in zdrobirea si faramitarea alimentelor. In aceasta clasa autorul a prevazut doua variante:

- varianta A, la care bresa este delimitata de dinti restanti atat mezial cat si distal;

- varianta B, la care bresa este delimitata numai mezial de dintii restanti, ceea ce ar corespunde edentatiei terminale;

Figura 10.

Clasificarea edentatiilor dupa FRIEDMANN.

In 1987 MISCH si JUDY au combinat clasificarea KENNEDY a edentatiilor cu diferite grade de atrofie a osului restant, facand-o astfel utilizabila in reconstructiile protetice prin sau pe implante. Astfel, atat edentatia totala, cat si cele patru clase KENNEDY, au fost impartite in patru diviziuni, notate de la A la D, in functie de inaltimea, latimea si lungimea crestei alveolare, parametrii ce caracterizeaza oferta osoasa cantitativa.

Figura 10.

3 - 11.1. Clasa I KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

3 - 11.2. Clasa II KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

Figura 4.10.

Clasa III KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

3 - 11.4. Clasa IV KENNEDY completate de MISCH si JUDY;

5.2. Prezenta unor solutii de tratament protetic:

- felul rezolvarii:

adjuncta - mobila sau mobilizabila ! !!!! mobila se spune doar pentru proteza totala, restul sunt mobilizabile;

conjuncta - fixa;

- executia pieselor protetice:

a. - corecta/ ansamblu;

- incorecta prin conceptie, vechime, executie;

b. - forma si adaptarea axiala /transversala a elementelor de agregare

- designul intermediarilor RPF; raportul acestora cu creasta alveolara

c. - ocluzal:

- cervical;

- interdentar.

Cred ca se cere a fi realizat un capitol de camp protetic maxilar si mandibular

5. Calitatea crestelor alveolare:

a. Campul protetic maxilar are ca substrat osos reprezentat de apofizele palatine maxilare, lamele orizontale palatine si creasta alveolara edentata. Peretele extern al crestei alveolare edentate poate prezenta trei aspecte:

- creasta retentiva vestibular;

- creasta neretentiva vestibular;

- creasta neutra.

b. Forma crestelor: in V, in U, in semicerc.

c. Inaltimea crestelor: joasa, medie, inalta.

d. Latimea crestelor: ingusta, medie, lata, hipertrofiata, atrofica astea nu exista ca aceasta incadrare.

Mai trebuie pomenit si de aspectul neted sau boselat al crestelor, de directia crestelor - ascendenta sau descendenta distal, zonele de interfernta cu protezele, zonele de maxima retentivitate importante protetic

e. Calitatea protetica a dintilor limitrofi spatiului edentat in functie de ce? de atrofia osului crestei alveolare sau de gradul de migrare a dintilor?:

- foarte buna;

- buna;

- recuperabila;

- irecuperabila.

f. Insertia formatiunilor mobile periferice:

- pe maxilarul superior:

frenul buzei superioare;

bride laterale.

- pe mandibula:

frenul buzei inferioare; frenul limbii, bridele laterale, pliurile longitudinale

- bride postoperatorii

- insertia planseului:

inalta;

medie,

joasa.

g. Prezenta elementelor osoase specifice titlul acesta mi se pare nepotrivit este vorba despre zonele biostatice maxilare: tuberozitatile maxilare si bolta palatina:

PE MAXILAR:

- tuberozitatea:

prezenta, de dimensiune:

-redusa, absenta, atrofica;

-medie;

-hipertrofiata.

retentiva distal;

retentiva vestibular;

cu hipertrofia polului inferior (cu sau fara indicatie chirurgicala).

- bolta palatina forma de: U, V, plata.

Cu elemente protetice negative:

sutura intermaxilara;

torusul palatin - formatiune ovalara osoasa de marimi variabile, prezenta pe diverse segmente ale liniei mediane a palatului dur. Poate constitui de multe ori un impediment in protezarea mobila a maxilarului edentat, situatie care impune masuri protetice speciale- folierea sau chiar rezectia lui chirurgicala.

Dupa LAMDA eu stiu ca il cheama LANDA aceasta formatiune poate prezenta urmatoarele caracteristici:

- este de forma ovalara, situata in treimea posterioara a palatului dur;

- este de forma ovalara si ocupa doua treimi posterioare ale palatului dur;

- este de forma ovalara, situata in cele doua treimi anterioare ale palatului

dur.

La populatia noastra aceasta formatiune se situeaza cel mai frecvent in treimea mijlocie a palatului dur. Prezenta lui pune in dificultate protezarea, in special cand este situat la limita dintre palatul dur si palatul moale.

exostozele

santul pterigo - maxilar

- adanc;

- mediu;

- jos;

apofiza zigomatica a maxilarului. La o atrofie osoasa mare apare sub forma unui camp larg, apoi se curbeaza aproape orizontal, in afara si poate ajunge la nivelul crestei edentate, producand dificultati in stabilizarea viitoarei proteze.

PE MANDIBULA:nu am mai vazut titlu de subcapitol cu pe mandibula. Se spune la nivelul sau componenta osteoperiostala sau dura mandibulara, care contine:

- substratul osos este reprezentat de creasta alveolara, ceea ce asigura o suprafata de sprijin deficitara viitoarei proteze, mult mai mica decat la maxilar;si unde sunt tuberculii piriformi

- creasta oblica externa pe care se prinde buccinatorul, poate ajunge aproape de muchia crestei edentate, in caz de resorbtie accentuata;

- creasta milohioidiana pe care se insera m.este o abreviere care nu figureaza la tabelul din pagina 3 si ca atare se va scrie prima data cuvantul intreg si in paranteza abrevierea adica: muschiul (m.) milohioidian si ofera limita inferioara pana la care se poate intinde marginea linguala a viitoarei proteze totale mandibulare;

- deasupra liniei milohioidiene, in dreptul premolarilor, pot exista proeminente osoase numite torusuri mandibulare, care atunci cand exista poate produce dificultati in protezarea mobila;

Zone biostatice mandibulare:

- tuberculi piriformi corespund trigonului retromolar la dentat. In urma extractiei ultimului molar, peretele distal al alveolei sufera o resorbtie mai redusa fata de peretele mezial, si astfel apare aceasta proeminenta numita tubercul piriform pe care se insera ligamentul pterigomandibular.

- medial de aceasta proeminenta se gaseste nisa linguala retromolara, delimitata lateral de tuberculul piriform, ligamentul pterigomandibular si muschiul constrictor superior al faringelui; posterior este delimitata de m. palatoglos, iar planseul nisei este format de tendonul muschiului stiloglos. Miscarile limbii si deglutitia antreneaza acesti muschi si implicit ei vor mobiliza viitoarea proteza, daca se termina pe zone ascendente ale tuberculului piriform sau interfereaza cu plica pterigomaxilara.

- anterior, nisa linguala se continua cu spatiul lingual, delimitat spre exterior de versantul lingual al crestei edentate mandibulare, spre interior de marginea laterala a limbii, iar inferior de m. milohioidian. Acest spatiu se continua anterior cu spatiul triunghiular sublingual.

Daca vorbim de unele zone functionale de la mandibula trebuie obligatoriu sa fie delimitate si prezentate toate zonele functionale maxilare si mandibulare si implicatiile lor protetice.

In concluzie: Modelul de studiu este replica pozitiva a elementelor morfologice bucale. In ortodontie este instrumentul numarul unu al stomatologului, in protetica dentara este piesa de lucru cea mai importanta al tehnicianului dentar.

Este de preferat ca modelul propriu-zis si soclul sa fie confectionate din acelasi material.

textul asta nu se potriveste aici Criteriile esentiale care trebuie respectate sunt urmatoarele:

paralelismul bazei inferioare a modelului inferior cu planul de ocluzie sau cu dintii cuspidati inferiori;

paralelismul marginilor verticale posterioare, ceea ce permite regasirea ocluziei in intercuspidare maxima.

BIBLIOGRAFIE

BORTUN C., BRATU D.: Protezarea edentatiei totale. Ed. Marineasa, Timisoara, 1998;

BRATU D., NUSSBAUM.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe. Ed. Signata. Timisoara. 2001;

BRATU D., IEREMIA L., URAM-TUCULESCU S.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei totale. Ed. Imprimeria de Vest. Oradea. 2003;

GRIVU O., JIANU R., PODARU A.: Tehnica ortodontica. Ed. II.-a. Ed. Mirton, Timisoara. 1996;

IEREMIA L., BRATU D.: Viziunea intersistemica in medicina dentara. Ed. Univ. Petru Maior, Targu Mures, 2006;

IEREMIA L., BRATU D., NEGRUTIU M.: Metodologia de examinare in protetica dentara. Ed. Signata, Timisoara, 2000;

MATEKOVITS Gh.: Reabilitarea orala pentru tehnicienii dentari. Ed. Nero-G, Timisoara, 2000;

ROMINU M., BRATU D.: Materiale dentare. Ed. Brumar. Timisoara. 2003; atentie nu sunt toti autorii

URAM- TUCULESCU S., AMARIEI C., BRATU D.: Aparate si instrumente in tehnica dentara. Ed. Ex Ponto, Constanta, 1997.