Informatii cu privire la cercetarea stiintifica medicala

Nr.

Intrebare test

Variante de raspuns

Raspuns

optional

Raspuns corect

La examenul modelelor de studiu in boala parodontala obtinem date asupra papilelor interdentare privind:

a. forma;

b. volumul;

c. pozitia;

d. culoarea;

e. gradul inflamatiei.

a, b, c.

Conditii esentiale ce se impun unui model de studiu si documentar:

a. exactitatea dimensionala;

b. capacitatea de reproducere fidela a detaliilor;

c. duritatea suprafetei;

d. manipularea usoara;

e. confectionarea rapida.

a, b, c.

In ocluziile psalidodonte termenul de overjet se refera la o relatie interarcadica in sens:

a. vestibulo-oral;

b. incizo-cervical;

c. mezio-distal;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

a.

In ocluziile psalidodonte termenul de overbite se refera la o relatie interarcadica in sens:

a. vestibulo-oral;

b. incizo-cervical;

c. mezio-distal;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Daca modelul de studiu si documentar este deformat, cu dintii alungiti, cauzele pot fi:

a. alginatul s-a desprins de pe lingura;

b. demularea s-a facut inainte de priza gipsului;

c. amprenta a fost turnata intr-un singur timp;

d. amprenta a fost turnata in doi timpi;

e. utilizarea unei paste de gips alterat.

a, b, c.

Modelul de studiu si documentar are dintii fracturati dupa demulare, deoarece:

a. separarea amprentei de model s-a facut prea tarziu.

b. separarea a fost prematura;

c. alginatul s-a indepartat brutal;

d. gipsul contine prea multa sare de bucatarie;

e. alginatul nu a fost malaxat suficient.

b.

Curba lui SPEE se caracterizeaza prin:

a. este o curba de compensatie sagitala;

b. incepe la varful caninului mandibular, include varfurile cuspizilor vestibulari ai premolarilor + molarilor si se continua pe marginea anterioara;

c. daca se prelungeste virtual se continua pana la nivelul condilului, descriind un arc de cerc;

d. profunzimea maxima este la nivelul primului molar;

e. rezulta in urma dispunerii axiale diferite a dintilor.

a, b, c, d, e.

Curba lui WILSON este:

a. o curba de compensatie sagitala;

b. convexa la mandibula;

c. concava la maxilar;

d. o curba de compensatie transversala;

e. o curba latero-mediana.

d, e.

Modelele documentare si de studiu folosite frecvent in reabilitare orala trebuie sa fie:

a. cu bazele soclurilor paralele cu planul de ocluzie;

b. finisate;

c. soclate;

d. pensulate cu acid sau wasserglas pentru a fi mai rezistente;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Modelul de studiu serveste la:

a. stabilirea tratamentelor preprotetice;

b.  stabilirea diagnosticului de edentatie;

c. efectuarea inventarului leziunilor odontale;

d. observarea inflamatiei parodontale;

e. stocarea informatiilor cu privire la statusul ADM la un moment dat.

b.

Ce anume se poate vedea pe model, ce nu se vede direct in cavitatea bucala?

a.     zona maxilara frontala vestibulara;

b.     zona maxilara frontala palatinala;

c.      zona mandibulara frontala vestibulara;

d.     zona mandibulara frontala orala;

e.      toate suprafetele orale ale arcadelor dentare.

b, d, e.

Ce anume nu se vede pe model, ce se poate observa in cavitatea bucala?

a. sangerarea gingivala;

b. hipersalivatia;

c. xerostomia;

d. inflamatia papilelor

interdentare;

e. tuberozitatea palatina.

a, b, c, d.

Dupa amprentarea campului protetic, ce etape se parcurg pana la turnarea modelului?

a. spalarea amprentei cu apa calduta;

b. asezarea amprentei in solutie dezinfectanta;

c. asezarea amprentei intr-o cutie cu pereti nedeformabili, cu scopul transportului in laborator;

d. asezarea amprentei in apa pentru o perioada de 48 de ore, in vederea prizei corecte a materialului;

e. uscarea amprentei sub uscatorul de maini, pentru a nu absorbi apa.

a, b, c

Amprenta este turnata si astfel se obtine modelul. Unde se face duplicarea acestui model, daca procesul tehnologic o cere?

a. in cabinetul stomatologic;

b. in sala de sterilizare;

c. in laboratorul de tehnica dentara;

d. indiferent unde este efectuat;

e. nu se fac duplicate.

c.

Polizaharidele extracelulare din placa bacteriana reprezinta:

a. rezerva de carbohidrati pentru bacterii;

b. polimeri de glucoza;

c. substrat pentru plasa matricei;

d. un amestec de dextrani, glucani si levani;

e. toate din cele de mai sus.

e.

Principalele bacterii acidogene din placa bacteriana sunt:

a. Streptococ hemolitic;

b. Streptococ mutans;

c. Lactobacillus acidophilus;

d. Stafilococ auriu;

e. b. si c. sunt corecte.

e.

Prin periajul individual corect nu se poate curata eficient:

a. fisurile si fosetele molarilor;

b. placa bacteriana din spatiile intedentare;

c. pungile parodontale pana la 2-3mm;

d. placa bacteriana din santul subgingival fiziologic;

e. fata vestibulara a incisivilor inferiori.

b.

Atacul acid cariogen porneste asupra smaltului din:

a. placa de baza;

b. placa protezei acrilice;

c. placa protezei rascroite;

d. placa bacteriana;

e. placarea cu De Trey.

d.

Autocuratirea se realizeaza prin:

a. periaj dentar riguros;

b. folosirea de dentifrice;

c. utilizarea scobitoarelor;

d. masticatia fiziologica;

e. clatirea cu apele de gura

d.

Periajul dentar electric este indicat in special la:

a. copii din gradinite cu orar prelungit;

b. indivizii cu o manualitate deficitara;

c. sportivi;

d. instrumentisti suflatori;

e. handicapati motorii.

b, e.

Cele mai uzuale metode de periaj dentar sunt:

a. STILAMAN;

b. WALKOFF;

c. BASS;

d. CLUMSCKY;

e. CRISTHENSEN.

a, c, e.

In cadrul igienei individuale un periaj dentar corect trebuie sa dureze:

a. un minut;

b. 1 - 2 minute;

c. 2 - 3 minute;

d. 5 minute;

e. indiferent.

c.

Placa bacteriana adera de lucrarile protetice:

a. daca sunt bine lustruite nu adera de loc;

b. pe suprafetele concave usor accesibile autocuratirii;

c. pe suprafetele concave greu accesibile autocuratirii;

d. pe suprafetele convexe usor accesibile autocuratirii;

e. pe suprafetele convexe greu accesibile autocuratirii;

e.

Igienizarea suprafetei intermediarului care vine in contact cu mucoasa crestei alveolare se poate efectua eficient cu:

a. matasea dentara;

b. stimulatoarele gingivale;

c. detartrajul ultrasonic;

d. periaj electric;

e. apele de gura cu continut  de fluor.

a.

Cavitatile de clasa I-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala

b. ocluzo-proximala

c. ocluzo-vestibulara

d. ocluzo-orala

e. coletului

a.

Cavitatile de clasa II-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala

b. ocluzo-proximala

c. ocluzo-vestibulara

d. ocluzo-orala

e. coletului

b.

Inlyurile sunt indicate mai frecvent la:

a. dintii frontali

b. canini

c. premolari

d. molari

e. resturi radiculare

c, d.

Dupa turnarea unui inlay din aur dentar chiuveta fierbinte se raceste:

a. la temperatura camerei

b. prin scufundare in apa calda

c. prin scufundare in apa rece

d. este indiferent ce metoda de racire folosim

e. toate din cele de mai sus

a.

Dupa modelarea din ceara al machetei pentru inlay din aur dentar tija de turnare se aseaza:

a. in portiunea cea mai subtire

b. in portiunea cea mai groasa

c. intr-o zona de grosime intermediara

d. este indiferent unde se aseaza tija

e. toate de mai sus sunt corecte

b.

In reabilitarea odontala se folosesc frecvent  coroane partiale ca:

a. element de agregare pentru RPF reduse;

b. leziuni cuneiforme;

c. modificari de culoare la dintii frontali;

d. abraziunea 'ad palatum';

e. element de agregare pe dintii neparaleli.

a, d, e.

In refacerea ocluzala contactul tripodic asigura:

a. stabilitatea mandibulei;

b. o dinamica mandibulara libera;

c. eficienta masticatorie;

d. deschiderea fiziologica a gurii;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Reabilitarea odontala prin incrustatii se practica mai frecvent in:

a. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni partiale;

b. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni intinse;

c. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor unidentare;

d. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor bidentare;

e. elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri stabile.

a, c, d. e

Deosebirea intre un inlay si onlay este:

a. inlayul este pozitionat intratisular;

b. inlayul este pozitionat extratisular;

c. inlayul este pozitionat intra- si extratisular;

d. onlayul este pozitionat intratisular;

e. onlayul este pozitionat extratisular.

a, e.

Inlayurile din compozite se fixeaza cu:

a. eugenat de zinc;

b. gutapercha;

c. rasini diacrilice auto si fotopolimerizabile;

d. acrilat autopolimerizabil;

e. acrilat termopolimerizabil.

c.

O coroana mixta metalo-ceramica pe 4.5. cu cuspidul lingual prea inalt poate produce:

a. interferenta in miscarea de lateralitate spre dreapta;

b. interferenta in miscarea de lateralitate spre stanga;

c. contact prematur in relatia centrica;

d. contact prematur in intercuspidare maxima;

e. interferente in propulsie.

a, e.

Indiferent de forma reabilitarii ocluzale, stopurile ocluzale trebuie sa asigure:

a. stabilitatea ocluziei;

b. instabilitatea engramei ocluzale;

c. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul intercuspidarii maxime (IM);

d. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul relatiei centrice (RC);

e. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul somnului fiziologic.

a, d.

Intercuspidarea maxima este o pozitie mandibulara utila in realizarea:

a. reabilitarilor protetice fixe;

b. reabilitarilor protetice mobilizabile;

c. reabilitarilor protetice pe implante;

d. ghidajului anterior;

e. conducerii canine si laterale de grup.

a, b, c.

Notiunea de freedom in centric se refera la:

a. existenta unui long centric;

b. existenta unui wide centric;

c. combinatia dintre point centric si wide centric;

d. combinatia dintre long centric si wide centric.

e. nici una din cele de mai sus.

d.

Long centric-ul prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este o neconcordanta a relatiei centrice (RC) cu intercuspidarea maxima (IM);

b. este o concordanta intre RC si IM;

c. apare la 85 - 95% din subiecti;

d. este normal la valoarea de 3mm;

e. nici o afirmatie nu este corecta.

a, c.

Coincidenta intercuspidarii maxime (IM) cu relatia centrica (RC):

a. asigura o ocluzie centrica;

b. este intalnita la 10 - 15% din cazuri;

c. este denumita si point centric;

d. raspunsurile a,b,c. sunt corecte;

e. raspunsurile a.b.c. nu sunt corecte.

d.

Overjet-ul se mai numeste:

a. spatiu de inocluzie sagitala;

b. treapta sagitala;

c. free way space;

d. spatiu minim de vorbire;

e. spatiu Donders.

a, b.

Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la overbite?

a. valoarea se normala este de 6mm;

b. reprezinta depasirea in sens sagital a arcadei frontale mandibulare de catre arcada frontala maxilara;

c. cu cat exista un overbite mai mic cu atat aria ocluzala este mai mare;

d. este normal atunci cand acopera mai mult de 1/3 din inaltimea incisivilor mandibulari;

e. nici o afirmatie nu este corecta.

e.

In etiologia modificarilor ocluzale din cadrul disfunctiilor, se incrimineaza urmatorii factori directi:

a. disparitia punctelor de contact cu urmari in cascada a complicatiilor;

b. restaurari coronare in supraocluzie sau infraocluzie;

c. alterarea integritatii coronare;

d. tratamente ortodontice gresit dirijate;

e. toate din cele de sus.

e.

Inregistrarea miscarilor mandibulei in diagrama lui POSSELT porneste de la:

a. pozitia de IM;

b. pozitia cap la cap a incisivilor;

c. pozitia de RC;

d. o pozitie habituala si de confort al pacientului;

e. pozitie sezanda.

c.

Precizati care dintre enumerarile de mai jos reprezinta conditii pe care trebuie sa le indeplineasca  intermediarul protezei fixe in terapia protetica a edentatiei molarului de sase ani:

a. sa protejeze creasta de atrofie;

b. sa protejeze parodontiul marginal;

c. sa permita autocuratirea;

d. sa permita curatirea artificiala;

e. sa fie confortabil.

a, b, c, d, e.

Conditii pe care trebuie sa le satisfaca intermediarul protezei fixe ca element de reabilitare protetica a edentatiei molarului de sase ani sunt:

a. sa restaureze functia ocluzala a dintelui absent;

b. contactul metalului cu mucoasa crestei sa fie pe o suprafata cat mai mare pentru a asigura stabilitatea;

c. latimea intermediarului sa fie cat mai mare;

d. suprafata ocluzala stearsa pentru a impiedeca aparitia interferentelor;

e. portiunile intermediarului

care privesc spre mucoasa sa

fie convexe si lustruite

oglinda.

a, e.

Raportul intermediarului RPF cu creasta alveolara in cazul reconstituirii edentatiei molarului de sase ani inferior - 36 sau 46 - va fi:

a. tangential;

b. suspendat;

c. in sa;

d. in semisa;

e. liniar.

b.

Reabilitarile protetice agregate prin incrustatii utilizate in restaurarile edentatiei molarului de sase ani prezinta urmatoarele contraindicatii:

a. dinti voluminosi;

b. dinti vitali;

c. dinti mici;

d. dinti rotati;

e. dinti extruzati.

c, d, e.

Triada ACKERMANN este alcatuita din:

a. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii temporari;

b. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii inferiori definitivi;

c. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii superiori definitivi;

d. condilul articular - molarul de sase ani - caninii definitivi;

e. toate de mai sus.

a.

Functiile la care participa molarul de sase ani inferior, sunt:

a. contribuie la efectuarea primei inaltari a ocluziei;

b. contribuie la efectuarea celei de a doua inaltari a ocluziei;

c. are un rol fizionomic;

d. participa in functia fonetica;

e. toate cele de mai sus.

b.

Functiile la care participa molarul de sase ani superior, sunt:

a. produce a doua inaltare a ocluziei;

b. produce prima inaltare a ocluziei;

c. contribuie la stabilitatea ocluziei;

d. contribuie la confirmarea dimensiunii verticale a ocluziei;

e. toate din cele de mai sus.

a, c, d.

Vulnerabilitatea la carie a molarului de sase ani se datoreaza urmatoarelor cauze:

a. formarea si mineralizarea lui se desfasoara in momente dificile;

b. este dintele cu cea mai mare suprafata ocluzala si foarte accidentata;

c. durata eruptiei este de un an;

d. maturatia posteruptiva este rapida;

e. au relief ocluzal sters.

a, b, c.

In urma extractiei molarului de sase ani posibilele tulburari ocluzale sunt:

a. apar contacte simultane in IM;

b. nu apar contacte simultane in pozitia de IM;

c. fortele sunt repartizate uniform;

d. fortele nu sunt repartizate uniform;

e. apare discontinuitatea arcadei.

b, d, e.

Extractia molarului de sase ani in perioada eruptiei premolarului doi are urmari de tipul:

a. distalizarea premolarilor;

b. rotirea premolarilor;

c. angrenaje inverse ale premolarilor;

d. lingualizari dentare;

e. basculari.

a, b, c, d.

Cavitatile de clasa I-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala;

b. ocluzo-proximala;

c. ocluzo-vestibulara;

d. ocluzo-orala;

e. coletului.

a.

Cavitatile de clasa II-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala;

b. ocluzo-proximala;

c. ocluzo-vestibulara;

d. ocluzo- orala;

e. coletului.

b.

Inlyurile sunt indicate mai frecvent la:

a. dintii frontali;

b. canini;

c. premolari;

d. molari;

e. indiferent.

c, d.

Dupa turnarea unui inlay din aur dentar chiuveta fierbinte se raceste:

a. la temperatura camerei

b. prin scufundare in apa calda

c. prin scufundare in apa rece

d. este indiferent ce metoda de racire folosim

e. toate din cele de mai sus

a.

Dupa modelarea din ceara al machetei pentru inlay din aur dentar tija de turnare se aseaza:

a. in portiunea cea mai subtire

b. in portiunea cea mai groasa

c. intr-o zona de grosime intermediara

d. este indiferent unde se aseaza tija

e. toate de mai sus sunt corecte

b.

In reabilitarea odontala se folosesc frecvent  coroane partiale ca:

a. element de agregare pentru RPF reduse;

b. leziuni cuneiforme;

c. modificari de culoare la dintii frontali;

d. abraziunea 'ad palatum';

e. element de agregare pe dintii neparaleli.

a, d, e.

In refacerea ocluzala contactul tripodic asigura:

a. stabilitatea mandibulei;

b. o dinamica mandibulara libera;

c. eficienta masticatorie;

d. deschiderea fiziologica a gurii;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Reabilitarea odontala prin incrustatii se practica mai frecvent in:

a. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni partiale;

b. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni intinse;

c. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor unidentare;

d. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor bidentare;

e. elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri stabile.

a, c, d, e.

Deosebirea intre un inlay si onlay este:

a. inlayul este pozitionat intratisular;

b. inlayul este pozitionat extratisular;

c. inlayul este pozitionat intra- si extratisular;

d. onlayul este pozitionat intratisular;

e. onlayul este pozitionat extratisular.

a, e.

Inlayurile din compozite se fixeaza cu:

a. eugenat de zinc;

b. gutapercha;

c. rasini diacrilice auto si fotopolimerizabile;

d. acrilat autopolimerizabil;

e. acrilat termopolimerizabil.

c.

Santul gingival intre gingie si suprafata dintelui are o adancime fiziologica intre:

a. 0 - 2mm;

b. 0,5 - 3,5mm;

c. 0,5 - 1,5mm;

d. 0,2 - 6mm;

e. 3 - 5mm.

c.

Parodontiul mentine dintele in alveola si transmite solicitarea mecanica in timpul masticatiei prin intermediul:

a. ligamentelor alveolodentare;

b. parodontiul de invelis;

c. parodontiul profund;

d. substantei fundamentale periodontale;

e. toate de mai sus.

a.

Bruxismul nocturn este:

a. malpraxie;

b. parapraxie;

c. hipofunctie;

d. hiperfunctie;

e. malfunctie.

d.

Masticatia unilaterala este:

a. malpraxie;

b. parapraxie;

c. hipofunctie;

d. hiperfunctie;

e. malfunctie.

c.

Masticatia unilaterala este:

a. pungile gingivo-osoase;

b. mobilitatea dentara;

c. inflamatia;

d. cresterea secretiei salivare;

e. intense dureri dentare.

a, b, c.

Punga parodontala moderata sau severa apare:

a. in parodontita incipienta;

b. in parodontita avansata;

c. in parodontita atrofica;

d. in dreptul coroanelor de invelis metalice;

e. in dreptul coroanelor de invelis acrilice.

a, b.

Cresterea mobilitatii dentare este influentata de:

a. graviditate;

b. forte ocluzale patologice;

c. inflamatia tesuturilor de sustinere;

d. trauma ocluzala prin lucrari protetice incorecte;

e. resorbtia alveolara.

a, b, c, d, e.

In etiologia locala directa a bolii parodontale se tine cont de urmatorii factori:

a. trauma ocluzala;

b. dizarmoniile  dentoalveolare;

c. placa bacteriana;

d. depozite de tartru;

e. cariile dentare.

c, d, e.

Fortele care actioneaza asupra parodontiului pot fi patologice daca:

a. au actiune indelungata in sens mezial;

b. au actiune indelungata in sens distal;

c. au actiune indelungata in axul longitudinal al dintelui;

d. actioneaza de intensitate si directie alternanta;

e. sunt forte masticatorii.

d.

Cele mai multe modificari patologice parodontale sunt legate de:

a. plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival;

b. adaptarea marginala incorecta;

c. finisarea necorespunzatoare a lucrarii restaurative;

d. placa bacteriana;

e. toate din cele de mai sus.

d.

Palatograma este:

a. inregistrarea spatiului de inocluzie incizala;

b. inregistrarea pozitiilor limbii in cursul fonatiei;

c. inregistrarea deschiderii si inchiderii gurii;

d. toate raspunsurile sunt corect;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Pentru articularea sunetului S mandibula realizeaza:

a. un spatiu de inocluzie incizala de 10mm;

b. o propulsie de 2-4mm;

c. o supraacoperire frontala de 3-4mm;

d. un spatiu de inocluzie incizala de 1 - 1,5mm;

e. o propulsie si coborare usoara.

d, e.

Vocalele se produc in:

a. laringe;

b. faringe;

c. cavitatea bucala;

d. sinusurile fetei;

e. trahee.

a.

Consoanele se produc in:

a. laringe;

b. faringe;

c. cavitatea bucala;

d. sinusurile fetei;

e. trahee.

c.

Incisivii centrali superiori prea scurti pot produce perturbari in pronuntarea consoanelor:

a. F; V.

b. S; S.

c. T; D.

d. M; N.

e. Z; J.

a.

Pierderea incisivilor inferiori duce la alterarea pronuntarii consoanelor:

a. F; V; J.

b. S; S; C.

c. T; D; Z.

d. M; N; B.

e. G; H; K.

c.

Spatiul de inocluzie verticala incizala realizat in timpul articularii sunetelor fonetice se numeste:

a. pozitie de postura a mandibulei;

b. spatiul liber de vorbire;

c. linia surasului;

d. free way space;

e. spatiul interarticular.

b.

La pronuntarea vocalei A   spatiul e inocluzie verticala incizala are:

a. 0,5 - 1mm;

b. 1 - 3mm;

c. 2 - 4mm;

d. 5 - 10mm;

e. 8 - 12mm.

d.

Proteza fixa restabileste  functia fonetica daca:

a. e suspendata in zona mandibulara laterala;

b. are contact punctiform in zona frontala maxilara;

c. are grosime vestibulo - orala redusa

d. are contact in semisa cu zona frontala maxilara;

e. restabileste lungimea dintilor.

e.

O a O amprenta corecta ajuta mult la rezolvarea problemelor de fonatie prin:

a. conformarea corespunzatoare a marginilor sale;

b. inregistrarea intregii suprafete a campului protetic, ceea ce va conferi stabilitate viitoarei proteze;

c. modelarea corespunzatoare a versantului lingual al placii protetice;

d. a si c sunt corecte;

e. a,. b,. si c. sunt corecte.

e.

Fata de inaltimea coroanei bratul de parghie radicular al fiecarui dinte are o lungime:

a. mai mica;

b. mai mare;

c. egala;

d. variabila;

e. depinde de varsta.

b.

Contactul ocluzal la nivelul ultimilor molari este:

a. un factor de stimulare pentru fortele functionale;

b. un factor de franare a presiunilor nefavorabile;

c. un factor de echilibrare in cazul disfunctiilor ocluzo-articulare;

d. cauza parodontopatiilor la incisivii inferiori;

e. cauza parodontopatiilor la incisivii superiori.

b.

Functia de automentinere are un element important: inclinarea molarilor superiori, care este:

a. orala;

b. vestibulara;

c. meziala;

d. distala;

e. nu au inclinare.

b.

Functia de automentinere are un element important: inclinarea molarilor inferiori, care este:

a. orala;

b. vestibulara;

c. meziala;

d. distala;

e. nu au inclinare.

a.

Modelarea asimetrica a ambrazurilor este:

a. incorecta, deoarece nu respecta reperele anatomice;

b. incorecta, deoarece devine un factor de agresiune pentru parodontiu;

c. corecta, deoarece nu exista simetrie perfecta;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Abrazia cu aparitia de insule dentinare este de:

a. gradul I;

b. gradul II;

c. gradul III;

d. gradul IV;

e. forma finala.

b.

In conditii fiziologice solicitarile functionale ale dintilor si parodontiului dureaza circa:

a. 17,5 minute / 24 ore;

b. 25 minute / 24 ore;

c. 40 minute / 24 ore;

d. 60 minute / 24 ore;

e. 90 minute / 24 ore.

a.

Influenta curbei lui SPEE se manifesta astfel:

a. o curba prea accentuata determina tulburari ocluzale;

b. o curba prea accentuata nu determina tulburari ocluzale functionale majore;

c. o curba intrerupta duce la tulburari ocluzale;

d. o curba cu migrari dentare poate duce la tulburari ocluzale;

e. curba rezultata in urma migrarilor dentare nu influenteaza ocluzia.

a, c, d.

Pentru o reabilitare orala optima functiei masticatorii prin RPF, acestea trebuie sa aiba:

a. relief ocluzal moderat cuspidat;

b. latimea vestibulo-orala mai mica decat a dintilor inlocuiti;

c. suprafata ocluzala metalica;

d. rapoarte ocluzale functionale cu arcada antagonista;

e. latime si intindere mai mare decat cea a dintilor absenti.

d.

Functiile aparatului dentomaxilar /ADM/ sunt:

a. masticatia, deglutitia, mimica;

b. fonatia si functia de automentinere;

c. limbajul articulat si fizionomia;

d. toate de mai sus;

e. nici una din ele.

a, b.

Protezele totale acrilice se igienizeaza cu:

a. perie de dinti si paste dentifrice;

b. perie de unghii si sapun;

c. perie speciala cu cap conformat pentru proteze si sapun;

d. cu detergent pentru vase si materiale plastice;

e. cu apa calduta si detergent lichid.

b, c.

Prin captusire se poate remedia instabilitatea protezelor cauzata de:

a. rapoarte ocluzale incorecte;

b. dinti montati in afara crestei;

c. atrofia crestei reziduale;

d. creste alveolare balante;

e. modelarea nefunctionala a seilor la musculatura periorala.

c.

Captusirea rezilienta a protezei totale faciliteaza:

a. conditionarea campului protetic;

b. igienizarea corecta;

c. distribuirea uniforma a presiunilor;

d. stabilitatea dimensionala a bazei;

e. protectia zonelor dureroase.

a, c, e.

Captusirea directa de lunga durata a protezei totale are urmatoarele inconveniente:

a. tensiuni interne in baza protezei;

b. prezenta monomerului rezidual;

c. caldura reactiei de polimerizare;

d. porozitatea accentuata a materialului;

e. pierderea senzatiei gustative.

b, c, e.

La pacientii varstnici apare in mod frecvent xerostomia, care este:

a. o stomatita;

b. o reducere a secretiei salivare;

c. o crestere a secretiei salivare;

d. durere sub forma de arsura a limbii;

e. durere articulara.

b.

La pacientii varstnici atrofia centripeta se realizeaza la nivelul:

a. maxilarului;

b. mandibulei;

c. atat la maxilar si la mandibula;

d. la nici unul din maxilare;

e. la nivelul liniei milohioidiene.

a.

Relatia centrica la edentatul total varstnic se caracterizeaza prin trei parametri. Care sunt acestea?

a. dimensiunea verticala normala;

b. corespondenta planului sagital median mandibular cu cel maxilar;

c. pozitia centrata a condililor in cavitatea glenoida;

d. pozitia buzelor sa nu fie in tensiune;

e. limba are o pozitie posterioara.

a, b, c.

Grosimea stratului acrilic eliminat cu freza de acrilat din suprafata mucozala si marginile protezei totale acrilice in cazul captusirii directe este de:

a. 1mm;

b. 2mm;

c. 5mm; 

d. sub 1mm;

e. peste 3mm.

a.

In reabilitarea protetica cauzele ocluzale ce determina modificari patologice la nivelul aparatului dento-maxilar sunt:

a. absenta coincidentei dintre IM si RC;

b. suprafata ocluzala plana;

c. existenta unor contacte premature in RC;

d. numar redus de contacte dento-dentare in IM;

e. toate din cele de mai sus.

e.

Dupa extractia dintilor parodontiul marginal:

a. se reduce si dispare;

b. involueaza treptat si se restructureaza;

c. sufera fenomene de involutie fiziologica;

d. dispare rapid si ireversibil;

e. nici una dintre acestea.

a.

Care este rolul unei imobilizari dentare de urgenta?

a. sa reduca fragmentele in pozitia initiala;

b. sa previna suprainfectia;

c. sa reduca durerea;

d. sa scada riscul la aspirarea fragmentului detasat;e. sa reduca hemoragia.

d, e.

Precizati care dintre metodele de mai jos se pot utiliza pentru imobilizarea dintilor traumatizati:

a. atela linguala din material compozit;

b. gutiera extemporanee din acrilat autopolimerizabil;

c. ligaturi de sarma de 0,3mm;

d. atela vestibulara de sarma semirotunda;

e. atela vestibulara solidarizata cu inele ortodontice.

a, b, c, d, e.

In leziunile traumatice dento-parodontale cea mai importanta masura terapeutica este:

a. extirparea pulpei dentare;

b. extractia imediata a dintelui lezat;

c. aplicare de comprese reci;

d. evitarea oricarui tratament pana la vindecare;

e. imobilizarea dintilor.

e.

In traumatismele dento-parodontale examinarea radiologica ofera date privind:

a. gradul de implantare a dintelui;

b. gradul de mobilitate patologica;

c. aspectul osului spongios la nivelul septurilor interdentare;

d. grosimea placii bacteriene;

e. sangerarile gingivale.

a, c.

Confectionarea unei restaurari provizorii in regim de urgenta prin metoda directa cu acrilat autopolimerizabil are urmatoarele dezavantaje:

a. materialul este nociv pentru pulpa dintilor slefuiti;

b. apar distorsiuni daca polimerizarea nu se face pe bont;

c. restaurarea nu se poate lustrui corespunzator;

d. adaptarea marginala nu este exacta;

e. culoarea nu corespunde exigentelor estetice.

a, b.

Captusirea directa de lunga durata a protezei totale are urmatoarele inconveniente:

a. tensiuni interne in baza protezei;

b. prezenta monomerului rezidual;

c. caldura reactiei de polimerizare;

d. porozitatea accentuata a materialului;

e. pierderea senzatiei gustative.

b, c, d.

Dezavantajele RPF fizionomice din acrilat sunt:

a. prezinta o culoare constanta, neavand proprietatea de fotomimetism;

b. ocluzo-functional nu se adapteaza la abrazia fiziologica al antagonistilor;

c. are un coeficient de duritate mare ce duce la abrazia antagonistilor;

d. abrazia intensa a reliefului ocluzal cauzeaza disfunctii al campului articular;

e. fractura intermediarului RPF poate cauza reactii alergice.

d.

RPF provizorie sub forma gutierelor sunt folosite in:

a. parodontitele avansate cu scop de contentie;

b. parodontitele incipiente;

c. in cadrul tratamentului de imobilizare dentara posttraumatica;

d. edentatii termino-terminale;

e. anomalii dento-alveolare cu proalveolodentie.

a, c.

Confectionarea unei restaurarii provizorii prin metoda indirecta din acrilat termopolimerizabil prezinta urmatoarele avantaje:

a. materialul nu este nociv pentru pulpa dintilor slefuiti;

b. apar distorsiuni daca polimerizarea nu se face pe bont;

c. restaurarea se poate lustrui corespunzator;

d. adaptarea marginala este exacta;

e. culoarea corespunde exigentelor estetice.

a, c, e.

Pentru confectionarea restaurarilor provizorii prin tehnica indirecta se utilizeaza materialele:

a. acrilat autopolimerizabil;

b. acrilat termopolimerizabil;

c. rasina compozita;

d. vinil polietilacrilat;

e. toate din cele enumerate mai sus.

a, b.

In etiologia leucoplaziei se incrimineaza:

a. bimetalismul, prin diferentele de potential generate;

b. diabetul zaharat;

c. traumatisme cronice produse de dinti;

d. consumul de alcool;

e. fumatul.

a, c, d, e.

Factorii locali cu actiune determinanta in aparitia epulisului sunt:

a. resturi radiculare;

b. tartrul dentar supra si subgingival;

c. coroane neadaptate la colet;

d. obturatii debordante;

e. toate din cele de mai sus.

e.

In etiopatogenia artropatiilor temporo-mandibulare cronice sunt incriminati:

a. hipertensiunea arteriala;

b. diabetul;

c. microtraumatismele repetate prin disfunctie ocluzo-articulara;

d. boala reumatica;

e. toate de mai sus.

c.

Defectiuni cu efect iatrogenic evident asupra parodontiului marginal, care se pot constata la proba coroanei metalice in cavitatea bucala, sunt:

a. coroana este 'joasa' si patrunde prea mult subgingival;

b. coroana este 'scurta' si nu are contact cu dintii antagonisti;

c. coroana este 'lunga' si impiedica intercuspidarea maxima (IM);

d. coroana este 'scurta' si nu patrunde suficient subgingival;

e. coroana este 'lunga' si patrunde prea mult subgingival.

d, e.

Uzura si fractura unei RPF metalice poate provoca:

a. candidomicoza;

b. ulceratie traumatica;

c. herpes;

d. afta;

e. stomatita alergica.

b.

Dintre metalele utilizate in tehnica dentara care au potential alergizant mai ridicat?

a. titan;

b. tantal;

c. nichel;

d. cupru;

e. paladiu.

c.

Aplicarea unei coroane de invelis din aliaj nobil langa o lucrare protetica din crom-cobalt poate provoca:

a. parodontita incipienta;

b. parodontita avansata;

c. galvanism bucal;

d. reactii alergice;

e. herpes.

c.

Aparitia stomatopatiilor protetice este favorizata de:

a. igiena bucala deficitara sau absenta;

b. purtarea continua a protezei;

c. consum exagerat de dulciuri;

d. boala Basedow;

e. cardiopatie ischemica.

a, b.

Leziunile de decubit la protezatul total apar din cauza:

a. marginilor subtiri, taioase si prea extinse ale protezei totale;

b. igienei necorespunzatoare;

c. prezentei infectiei cu Candida albicans;

d. deficientei in montarea dintilor;

e. toate de mai sus.

a, d.

Purtarea indelungata a protezelor instabile poate provoca leziuni de tipul:

a. senzatia de gura uscata;

b. hipersecretie salivara;

c. hiperplazia inflamatoare a mucoaselor;

d. afta;

e. herpes.

c.

In toate reabilitarile orale se vor urmari doua obiective majore:

a. obtinerea unei restaurari protetice care sa satisfaca pacientul in ceea ce priveste masticatia si estetica;

b. obtinerea unei restaurari protetice corecte din punct de vedere tehnic;

c. obtinerea unui raspuns biologic corect si optim;

d. obtinerea unei restaurari protetice in armonie cu relatia centrica;

e. raspunsurile a. si b. sunt corecte.

b, c.

Rezistenta mecanica a corpului protezei fixe depinde de:

a. forma si aspectul protezei;

b. calitatea si proprietatea materialelor folosite;

c. forma si grosimea pe sectiune a structurii metalice;

d. modelarea ocluzala si palatinala morfofunctionala;

e. raportul cel mai intim cu creasta edentata.

b, c, d.

Respectarea principiului profilactic in conceperea intermediarului protezei fixe depinde de:

a. materialele din care se confectioneaza;

b. posibilitatile laboratorului;

c. realizarea unor relatii ocluzale functionale cu antagonistii;

d. conformarea unei jonctiuni cat mai stranse intre corp si elementele de  agregare;

e. menajarea vitalitatii dintilor stalpi.

a, c.

Miscarea de flexie al intermediarului protezei fixe este favorizata de:

a. fortele tangentiale generate de miscarea de propulsie a mandibulei;

b. fortele verticale ce actioneaza asupra extensiei in timpul masticatiei;

c. lungimea mare si grosimea mica a corpului protezei fixe;

d. elasticitatea crescuta a materialului din care s-a confectionat proteza;

e. plan de ocluzie antagonist denivelat.

c, d, e.

In reabilitarea ocluzala ocluzia functionala trebuie sa se caracterizeze prin:

a. toti indivizii fac deglutitia in RC;

b. toti indivizii au long centric;

c. toti indivizii au point centric;

d. miscarea de lateropulsie se face cu conducerea canina;

e. toate din cele de mai sus.

a, c, d.

Indiferent de forma reabilitarii ocluzale, stopurile ocluzale trebuie sa asigure:

a. stabilitatea ocluziei;

b. instabilitatea engramei ocluzale;

c. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul IM;

d. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul RC;

e. transmiterea pe mai multi

dinti a fortelor ocluzale in

timpul somnului fiziologic.

a, d.

Dimensiunea verticala de ocluzie este micsorata in urmatoarele cazuri:

a. edentatia partiala intinsa clasa I.-a KENNEDY;

b. abrazia insulara prin practicarea unor activitati parafunctionale;

c. abrazia generalizata datorita structurii deficitare a tesuturilor dure dentare;

d. bruxism nocturn;

e. toate cazurile de mai sus.

a, c.

Impactul alimentar are efect nociv asupra papilei interdentare cand:

a. coroana de invelis nu este adaptata proximal;

b. coroana de invelis nu este adaptata ocluzal;

c. coroana de invelis nu este adaptata cervical;

d. intermediarul RPF are latime redusa;

e. intermediarul RPF are latimea prea mare.

a.

Conditii locale in tratamentul edentatiei terminale prin RPF cu extensie sunt:

a. status parodontal bun al dintilor stalpi;

b. igiena bucala buna;

c. folosirea cel putin a doi dinti vecini ca stalpi;

d. folosirea unui singur dinte stalp;

e. refacerea unei ocluzii corecte.

a, b, c, e.

Extensia distala:

a. nu este admisa;

b. este acceptata in unele situatii clinice;

c. este agregata pe un dinte stalp;

d. este agregata pe doi dinti vecini;

e. se accepta.

b, d.

Cele mai des intalnite infectii care pandesc tehnicianul dentar, sunt:

a. hepatita A;

b. hepatita B;

c. epidermofitia inghinala;

d. rinita alergica;

e. viroza respiratorie.

a, b.

Modul de transmitere a infectiei virale de tipul hepatitei A este prin:

a. saliva;

b. sputa;

c. secretiile lacrimale;

d. contact epidermic;

e. toate de mai sus.

a, b.

Modul de transmisie a infectiei tuberculoase este prin:

a. laptele pasteurizat;

b. saliva;

c. sputa;

d. sange;

e. lapte nefiert.

b, c, d, e.

Modul de transmisie a infectiei herpetice este prin:

a. saliva;

b. sputa;

c. secretii;

d. apa din robinet;

e. apa nefiarta.

a, b, c.

Alergiile tehnicienilor dentari se produc pe cale:

a. digestiva;

b. cutanata;

c. respiratorie;

d. genitala;

e. vasculara.

b, c.

Silicoza este o boala:

a. digestiva;

b. pulmonara;

c. urinara;

d. laringiana;

e. neurologica.

b.

Iluminarea directa, centrala la locul de munca trebuie sa furnizeze:

a. 1.000 - 2.000 Lux;

b. 2.000 - 4.000 Lux;

c. 4.000 - 8.000 Lux;

d. 9.000 - 10.000 Lux;

e. 10.000 - 12.000 Lux.

c.

In conditiile activitatilor simple, de rutina zgomotul trebuie sa se situeze sub:

a. 30 dB;

b. 40 dB;

c. 50 dB;

d. 60 dB;

e. 70 dB.

e.

Principalul risc de contaminare al personalului din laboratorul de tehnica dentara este:

a. Hepatita C;

b. Hepatita A;

c. Hepatita B;

d. HIV - SIDA;

e. Eczemele dermice.

c.

Rechemarea purtatorului de proteza pentru reexaminare (recall - denumire unanim acceptata in literatura) are scopul de a:

a. remotiva masurile de igiena;

b. controla igiena corporala;

c. controla igiena oro-dentara;

d. controla ocluzia;

e. controla masticatia.

a, c.

Pentru prevenirea electro-coroziunii metodele care reduc la minim acest risc sunt:

a. sudura cu plasma;

b. sudura cu laser;

c. turnare in argon;

d. topire cu arc voltaic;

e. topire cu oxigaz.

a, b, c.

Polimerizarea metacrilatului de metil a fost efectuata prima data de catre:

a. BAUER in 1928;

b. JELENSKI in 1941;

c. SENDTNER in 1943;

d. STRACK in 1947;

e. MATHÉ in 1953.

a.

In trecutul medicinii dentare restaurative perioada rationala inseamna:

a. introducerea amprentei functionale;

b. introducerea articulatorului;

c. utilizarea fildesului;

d. folosirea ligaturilor interdentare;

e. folosirea cerii de albine pentru amprentare.

a, b.

Profesorul american GREEN VARDIMAN BLACK (1836-1915) a elaborat:

a. primul articulator;

b. metodologia prepararii cavitatilor;

c. prima revista de stomatologie;

d. arcul facial;

e. tehnologia implantarii dentare.

b.

Coroana numita JACKET este confectionata din:

a. gaudent;

b. aur-platinat;

c. ceramica;

d. polimetacrilat de metil;

e. wipla

c.

Prima coroana de substitutie a fost realizata si poarta numele lui:

a. WEISER;

b. RICHMOND;

c. CARMICHAEL;

d. MATH

e. FRASACO.

b.

Arderea ceramicii pe o tija de platina a fost relizata de:

a. PIERRE FAUCHARD;

b. ALEXIS DUCHATEAU;

c. DUBOIS DE CHEMANT;

d. GIUSEPPANGELO FONZI;

e. ALFRED GYSI.

d.

Realizarea primului articulator pe concepte stiitifice este legata de numele lui:

a. CHARLES GOODYEAR;

b. CHARLES STENT;

c. GREEN VARDIMAN BLACK;

d. ALFRED GYSI;

e. PIERRE FAUCHAURD.

d.

Medic si  om de stiinta, supranumit si parintele stomatologiei, care a descris primul tehnologia protezelor si a reconstituirilor corono-radiculare a fost:

a. CHARLES GOODYEAR;

b. CHARLES STENT;

c. GREEN VARDIMAN BLACK;

d. ALFRED GYSI;

e. PIERRE FAUCHAURD.

e.

Procedeul de legare chimica a ceramicii de componenta metalica a fost descoperit de catre:

a. FAUCHAURD in 1728;

b. DRUMM in 1935;

c. RIVOULT in 1936;

d. GATZKA in 1949;

e. WEINSTEIN in 1950.

e.

Sistemul DOLDER este:

a. o bara linguala;

b. o bara palatinala;

c. o bara sudata la elementele de agregare;

d. o bara turnata impreuna cu elementele de agregare;

e. o bara cu calareti.

c,d,e.

O formatiune anatomica a primit numele stomatologului austriac GEORGE C. CARABELLI (1787-1845) si consta din:

DESPRE Carabelli nu s-a pomenit in carte

a. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a primului premolar superior;

b. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a primului molar superior;

c. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei orale a primului premolar inferior;

d. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei orale a primului molar inferior;

e. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a molarului de minte superior;

b.

Trei repere importante in restaurarea protetica au primit numele anatomistului olandez PIETER CAMPER (1722-1789) si constau din:

a. o linie ce uneste baza aripii nasului cu tragusul;

b. o linie ce uneste baza aripii nasului cu mentonul;

c. un plan situat aprox. la 2 cm deasupra planului ocluzal;

d. un plan care se suprapune cu planul ocluzal;

e. un unghi numit si unghi facial.

a,c,e.

Clestele universal, utilizat atat in laboratorul de tehnica dentara cat si in cabinetul stomatologic se mai numeste:

a. Triplex;

b. Ortodontic;

c. Crampon;

d. Ciupitor de os;

e. Cioc de papagal.

c.

Clasificarea medicului dentist american KENNEDY E. (nasc. 1932) se refera la:

a. edentatia totala;

b. edentatiile partiale;

c. anomaliile dento-maxilare;

d. bolile parodontale

e. profunzimea leziunilor carioase.

b.

Medicul stomatolog NEDELCU DUMITRU s-a nascut la Lugoj in 1812 si a fost:

a. intemeietorul primei reviste medicale cu profil stomatologic;

b. primul profesor de stomatologie la Facultatea de Medicina din Budapesta;

c. elevul profesorului CARABELLI;

d. promotorul asezarii medicinii dentare pe baze stiintifice in cadrul medicinei;

e. parintele implantologiei.

b,c,d.