INTOXICATII CU INSECTICIDE ORGANOCLORURATE (IOC)
Compusii oraganocloruratilor se obtin ptrin clorurarea unor hidrocarburi: 33-67%. Au fost utilizati in agricultura ca antiparazitare, impotriva daunatorilor (insecte) si in tratarea adaposturilor. Deoarece maj. IOC au devenit interzise, incidenta intoxicatiilor a scazut.
CLASIFICARE
GRUPA DDT-ului (diclor-difenil-tricloretan): - DDD (diclor-difenil-dicloretan)
- PERTAN (dietil-difenil-dicloretan)
- METOXICLOR (triclor-parametoxi-feniletan)
GRUPA HCH (hexaclor-ciclohexan): LINDAN (Gamexan)
GRUPA DIENELOR CLORURATE - ALDRIN
- DIELDRIN
- ENDRIN (izomerul dieldrinului)
- IZODRIN (izomerul aldrinului)
GRUPA INDENELOR CLORURATE: - CLORDAN
- HEPTACLOR
GRUPA TERPENELOR CLORURATE TOXAFEN
GRUPA ENDOSULFANILOR TIODAN
TOXICOLOGIE
Absorbtia IOC e foarte buna la nivelul mucoaselor datorita solubilitatii mari in grasimi si datorita insolubilitatii in apa. In cazul solubilizarii in uleiuri, mai ales in cele vegetale, se pot abs si prin pielea intacta. Dieldrinul se abs prin piele si sub forma de pulbere. In cazul prezentei in aer ca pulbere sau aerosoli se abs pe cale respiratorie, ajungand astfel la nivelul circulatiei generale. In cazul ingerarii, abs acestora poate fi influentata doar de eventualele reactii de aparare ale organismului: voma, absenta sau prezenta grasimilor in hrana, starea functionala a ficatului.
Dupa abs, cu exceptia metoxiclorului, se stocheaza in tes adipos in cantitate diferita in functie de compus. De asemenea persistenta in aceste depozite e variabila. Nu s-a constatat tendinta de acumulare in aorganele vitale, insa in suprarenale se stocheaza asemanator tes adipos. Cu unele exceptii, ca grupa endosulfanilor, OCL sunt foarte persistente in mediu, deoarece sunt rezistente la descompunere chimica sau microbiana. Timpul de injumatatire in ani al lor, in sol, este:
Aldrin: 1-4 ani
Dieldrin: 1-7 ani
Lindan: 2 ani
Clordan: 2-4 ani
DDT: 3-10 ani
Endrin: 4-8 ani
Heptaclor: 7-12 ani
Toxafen: 10 ani
Cele abs pe cale digestiva sunt excetate ca atare prin fecale. O cale majora de excetie a inor compusi e prin lapte. De exemplu, daca in fan au fost 7-8 ppm. In lapte ajunge la 3ppm, iar in unt la 65.
Unii compusi OCL pot trversa placenta regasindu-se in tesutul fetal. Cu putine exceptii toxicitatea compusilor OCL e mai redusa decat a oraganofosforicelor.
Datele din literatura cu privire la toxicitatea lor la animale sunt putine, insa s-a considerat ca ar fi compatibille (toxicitate4a acuta orala) cu rezultatele obtinute in studiile la sobolani. S-a mai constatat ca bovinele adulte sunt de 2-10 ori mai rezistente decat viteii, iar ovinele si caprinele pot tolera mai bine aceste pesticide decat bovinele adulte. Toxicitatea lor e influentata de o serie de factori care de multe ori pot fi mai importante decat doza : varsta, sexul (clordanul e mai toxic la ), specia, stresul si starile morbide, starea fiziologica, prezenta concomitenta a unor pesticide sau medicamente, marimea particulelor, integritatea pielii.
Dupa patrunderea in circulatie se cupleaza cu lipoproteinele serice intr-un proces reversibil si rezulta compusi ce traverseaza usor membranele hematiilor si leucocitelor.
MECANISMUL DE ACTIUNE: nu e deplin cunoscut, dar exista unele ipoteze.
mecanismul probabil sta pe baza unor procese biologice: compusii liposolubili pot penetra membrana neuronilor. Dupa patrundere, IOC modifica timpul depolarizarii, deschizand portile de Na din membrane, iar K iese din celula. Rezultatul acestui de zechilibru ionic este o scadere a rezistentei membranei si o crestere a excitabilitatii neuronale. Efectele se manifesta prin cresterea activitatii nervoase in cerebel, apoi si in celelalte regiuni ale creierului (apar tremuraturi si convulsii).
toxicitatea IOC e direct proportionala cu cantiatea de HCl pus in libertate prin dehalogenare tisulara.
IOC sunt inhibitori al unor enzime (citocromo-oxidaza)
actiune anticolinesterazica (doar pentru unele IOC)
CAUZELE INTOXICATIEI:
consum de furaje contaminate (intox cronica)
tratamente antiparazitare esterne dat concentratiei gresite sau administrarii pe cai gresite (Entomoxan 10%)
adm in hrana a fainurilor de origine animala de la animalele intoxicate
confundarea IOC cu premixurile minerale
TABLOUL CLINIC:
INTOXICATIA ACUTA
a) simptomele sunt expresia actiunii excitatoare difuze a IOC cu toxicitate severa.
Ex: intox cu HCH, Aldrin, Dieldrin, Izodrin, Clordan, Heptaclor, Toxafen, Stroban.
Simptomatologia nervoasa cu exprimare neuromusculara: severitatea poate fi progresiva sau grava de la debut:
BOVINE: - sunt atente, sperioase, hiperirascibile
- adopta pozitii anormale (sar dupa obiecte imaginare, cap intre picioare)
- tremuraturi fasciculare ale m. faciale si cervicale.
- nistagmus
- blefarospasm
Simptomele pot retroceda spontan sau se pot agrava: tremuraturile devin contractii tonicoclonice (tren ant si post).
- sialoree cu saliva spumoasa
- masticatii in gol
- dispnee si cianoza
- mers ataxic (poate coexista cu mersul in manej)
- pozitia cainelui sezand
- atitudini anormale ce duc la decubit cu miscari de pedalare si opistotonus.
- hipotermie sau FEBRA (Toxafen)
- polachisurie
- lingerea suprafetelor corporale
- bradicardie
- stare de epuizare si paraplegii care coexista cu tremuraturi musculare.
- Moarte prin insuf. resp si oprirea cordului.
b) Intoxicatii cu IOC mai putin toxice (DDT, DDD, Metoxiclor) sau in cazul dozelor mai reduse din categoria toxicelor severe. Hiperexcitabilitatea e mult mai manifestata clinic. Tremuraturile musculare inccep din zona cefalica, apoi cuprind restul grupelor musculare, incat tot organismul pare zguduit.
In forma acuta evolutia e diferita de la caz la caz. Rareori survine moartea imediat. De obicei evolutia e de la cateva zile la cateva saptamani, dupa o insanatosire aparenta.
INTOXICATIA CRONICA: ~ cu cea acuta.
Apar tremuraturi fine ale gatului si capului, apoi se extinde treptat, creste intensitatea, transformandu-se in convulsii. Evolutia e de la cateva saptamani, animalele putand sa se vindece sau sa prezinte dupa o scurta perioada de remisiune aceleasi simptome ca o consecinta a imobilizarii toxicului din tes adipos.
CAINE: la adm de DDT apare o insuficienta a suprarenalelor, fara tulburarea metabolismului electrolitic. In adm de Toxafen apare hepatomegalie si apoi hepatonecroza.
LEZIUNI: necaracteristice
INTOX ACUTA: - hemoragii in tesuturi (mai ales subepicardic).
- degerescenta miocardica si oprirea in sistola.
- hidropericard, congestie si/sau edem pulmonar
-gastroenterita, cresterea LCR
INTOX CRONICA: in plus, degenerescenta hepatica si renala. Cadavrul cahectic.
Histologic: necroza centrolobulara hepatica (DDT)
DIAGNOSTIC: semne clinice & anamneza.
Diagnostic de laborator: dozarea IOC din tes adipos sau lapte.
Diagnostic diferential: - intox cu sare, Pb, uree
- meningoencefalite
- tetanii
- turbare
- Aujeszky
- necroza cortexului cerebral (NNC)
PROGNOSTIC: remisiune in 24-36h = de bun augur. Dupa crize dramatice anim se pot remite.
TRATAMENT: - izolarea anim. intox
- ferirea de factorii excitanti externi
- spalarea cu apa si sapun al corpului
- purgative saline
- in leziuni hepatice: gluconat de Ca - i.v
- tranchilizante pt semnele nervoase: barbiturice, cloralhidrat
(Fenobarbital 10 mg/kg/zi + carbune activat)
- laptele si purgativele uleioase sunt INTERZISE
PROFILAXIE - adapare abundenta inainte de ambaierea antiparazitara
- tinerea sub cheie a IOC
- neadministrarea de furaje tratate cu IOC, decat dupa trecerea perioadei de remanenta
- controlul depozitarii, utilizarii si manipularii IOC
- analiza chimica a furajelor nou introduse in ferme, fie ca provin de pe terenuri tratate sau cumparate din unitati.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |