Ingrijiri post-operatorii venoase

Neurochirurgie

Ingrijiri post-operatorii venoase

Inactivitatea determina acumularea sangelui sub influenta gravitatiei in regiunile declive ale corpului. Vascozitatea sangelui creste post-operator ca urmare a restrictiilor de lichide si hrana care se instituie dupa operatie. Pastrarea unei pozitii timp indelungat sau plasarea unor perne in anumite regiuni pot contribui la stanjenirea circulatiei de intoarcere si pot duce la formarea de cheaguri, deci post-operator pot surveni complicatii venoase, cele mai frecvente fiind trombo-flebitele.

Complicatiile trebuie prevenite sistematic prin: exercitii de membre inferioare; schimbarea frecventa a posturii pacientului in pat si evitarea unor perne care ar stanjeni circulatia; purtarea ciorapilor speciali (elastici, medicinali, antiembolism).

q       Exercitiile de membre inferioare: au ca efecte activarea circulatiei sangelui, cresterea intoarcerii venoase spre cord, prevenirea formarii de cheaguri sangvine.

Exercitiile vor fi invatate preoperator daca este posibil. Contractia si relaxarea alternativa a membrelor au un efect de pompaj asupra peretilor venosi, asemanator celui exercitat de pulsatiile arteriale.

Pacientului i se va spune ca exercitiile sunt foarte importante, dar nu ii vom vorbi de tromboza si alte complicatii grave. I se spune pacientului ca activitatea post-operatorie o sa-i determine dureri si discomfort la nivelul membrelor inferioare, daca acestea nu sunt periodic miscate. I se atrage atentia sa mentina membrele inferioare incrucisate.

Pacientul se plaseaza in decubit dorsal, cu o perna mai inalta sub cap, pozitie ce are urmatoarele avantaje: permite mobilizarea usoara a intregului membru inferior; permite relaxarea abdominala; permite pacientului sa-si supravegheze miscarile cu privirea.

Atunci i se cere pacientului sa execute alternativ flexia si extensia degetelor, apoi a gleznelor. Atunci executa rotatii ale piciorului in sensul acelor de ceasornic si invers. Exercitiile incepute distal au ca efect imbunatatirea intoarcerii venoase si scaderea cantitatii de sange "sechestrat" in zonele declive. Apoi i se cere pacientului sa flecteze genunchiul pe sold la 30⁰, sa extinda genunchiul cu varful piciorului cat mai sus, apoi sa coboare lent pe planul patului intreg membrul inferior extins. Miscarile care nu pot fi executate activ le asistam, le executam pasiv. Eventualul discomfort in regiunea operata va fi prevenit ca la tuse.

Exercitiile se efectueaza lent, prima data un membru inferior, apoi celalalt; se repeta de 5 ori fiecare; sedintele se executa la fiecare 2 ore post-operator pana se reia ambulatia.

q       Utilizarea ciorapilor medicinali: acestia sustin peretii venosi la fel cum o centura abdominala sustine peretele abdominal. Vor preveni distensia distensia venelor si vor ajuta la inchiderea valvelor venoase, impiedicand astfel acumularea sangelui in regiunile distale ale membrelor inferioare.

Ciorapii elastici sunt foarte utili nu doar pentru pacientii imobilizati la pat, ci si pentru femeile gravide si pentru cei care stau mult in ortostatism. Exista diferite modele si diverse marimi. Se masoara lungimea de la suprafata calcaiului pana la plica genunchiului, circumferinta gambei; daca sunt lungi se masoara lungimea de la calcai pana la jumatatea coapsei si circumferintele gambei si coapsei.

Pentru ciorapii gen dres apare un tabel cu lungime si grosime.

Ciorapii se incalta inainte de a se da pacientul jos din pat sau dupa ce a stat cu membrele inferioare ridicate timp de 15 minute, ceea ce evita blocarea unei cantitati de sange in membrele inferioare. Picioarele se spala, se usuca bine si se pudreaza cu talc. Ciorapul se ruleaza pana la calcai si se introduce piciorul sau se baga direct. Se intind bine si se verifica eventualele cute. Ciorapii se schimba de 2 ori/zi si se observa membrul inferior respectiv cautand eventuale cresteri de temperatura locala, edeme sau rosaturi.

Ciorapii se spala la 2-3 zile si se usuca pe suprafata plana. Imediat se inlocuiesc cu alta pereche. Nu se efectueaza manevre de masaj la nivelul membrelor inferioare pe partile moi. Daca totusi apare o tromboza venoasa post-operatorie, kinetoterapeutul si pacientul trebuie sa le recunoasca. Tromboflebitele pot aparea in zilele 7-10 post-operator.

Semnele clinice evocatoare pentru tromboflebite: dureri sau crampe in molet sau in alte regiuni; durere la mobilizarea unui segment; cresterea temperaturii locale; edem; cianoza; la palpare se poate simti vena respectiva ca un cordon fibros.

Atunci cand s-au instalat tromboflebitele, pe langa masurile medicale specifice (hidratare, anticoagulante, antiinflamatorii) se iau si masuri kinetice foarte importante: evitarea mentinerii genunchilor flectati sau a membrelor inferioare atarnand; aplicatii locale de caldura umeda; exercitii de respiratie ampla; exercitii de membre inferioare; purtarea ciorapilor elastici.

Masajul va fi total interzis (chiar si automasaj).

Hemoragia si socul hipovolemic (complicatii cardio-vasculare): pot surveni post-operator. Socul circulator este reactia organismului la circulatia inadecvata. Socul hipovolemic apare relativ frecvent post-operator ca urmare a scaderii volumului sangvin in urma pierderilor din timpul operatiei sau post-operator.

Constituie o situatie de urgenta. Semnele si simptomele hemoragiei si a socului nu sunt foarte dramatice: paloare; racire si umezirea tegumentelor; scaderea temperaturii; respiratie rapida; neliniste, somnolenta; secretie sangvinolenta la nivelul tuburilor de dren.

Atunci cand se observa ceva in neregula se cheama ajutoare si pacientul se plaseaza in Trendelenburg, pozitie care incurajeaza sangele sa irige organele vitale. Nu se foloseste la pacientii care au fost anesteziati rahidian sau care au fost operati pe creier. Se acopera pacientul cu o patura.