Insuficienta respiratorie - test grila

Insuficienta respiratorie - test grila

BIBLIOGRAFIE:

1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1106001. Care dintre urmatorele afectiuni este restrictiv-parenchimatoasa:

A. bronsiectazie

B. sarcoidoza

C. obezitate

D. spondilita anchilopoietica

E. miastenia gravis

(pag. 1559)

M1106002. Principalele mecanisme ale hipoxemiei sunt, cu o exceptie:

A. Scaderea PO2 inspirat

B. hipoventilatia

C. Suntul

D. Bronsita acuta

E. Dereglarea raportului V/Q

(pag. 1562)

M1106003. Unul dintre urmatorii parametri este semn de insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu obstructie cronica a cailor respiratorii:

A. PaO2 = 70 mmHg

B. PaCO2 = 50 mmHg

C. Scaderea PaO2 cu 10-15 mmHg

D. Cresterea PaCO2 cu 5-10 mmHg

E. nici unul

(pag. 1608)

M1106004. Urmatoarele eventualitati pot precipita insuficienta respiratorie acuta la BPOC in afara de:

A. Pneumonia

B. emfizem pulmonar

C. Trombembolism pulmonar

D. IVS

E. Pneumotorax

(pag. 1608)

M1106005. In tratamentul insuficientei respiratorii acute, crestera la inceput de FlO2 se recomanda sa fie:

A. 0,40

B. 0,35

C. 0,28

D. 0,26

E. 0,24

(pag. 1608)

M1106006. In timpul oxigenoterapiei, relatia ventilatie-perfuzie se modifica prin:

A. deschiderea sunturilor arteriovenoase

B. foramen ovale patent

C. disparitia vasoconstrictiei arteriale pulmonare

D. decompensarea cardiaca

E. emfizem subcutanat

(pag. 1608)

M1206007. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:

A. In conditii de polipnee

B. In timpul diminetii

C. Prin administrare de oxigen

D. In timpul somnului

E. Postprandial

(pag. 1628-9)

M1206008. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata eficient prin:

A. Traheostomie simpla

B. Antibioterapie

C. Exercitii de respiratie

D. Efort fizic controlat

E. Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma

(pag. 1630)

M1206009. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta respiratorie in care se constata:

A. Cresterea compliantei peretelui toracic

B. Scaderea compliantei peretelui toracic

C. Cresterea capacitatii functionale reziduale

D. Scaderea diferentei PO2 alveolo-arteriale

E. Hiperventilatia bazelor pulmonare

(pag. 1631)

M1206010. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii acute din BPCO este:

A. Extrasistolia ventriculara

B. Tahicardia supraventriculara multifocala

C. Tahicardia ventriculara

D. Fibrilatia atriala

E. Blocul atrioventricular gr. II

(pag. 1609)

M1306011. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:

A.  glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRA

B. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilor

C. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii

D. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA

E. solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemice

(pag. 1638)

M1306012. Sindromul Pickwick nu presupune:

A. policitemie

B. somnolenta diurna

C. hipertensiune pulmonara

D. insuficienta cardiaca stanga

E. hipoxemie

(pag. 1631)

M1306013. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. hiperventilatie voluntara scazuta

B. complianta pulmonara scazuta

C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic

D. debite scazute

E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare

(pag. 1629)

M1306014. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu

EXCEPTIA:

A. pneumotorax

B. insuficienta ventriculara dreapta

C. pneumonie

D. tromboembolismul

E. poluarea atmosferica intensa

(pag. 1608)

M1306015. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC

includ, cu EXCEPTIA:

A. tahicardia supraventriculara multifocala

B. hemoragia gastrointestinala

C. embolia pulmonara

D. pneumonie pneumococica

E. insuficienta ventriculara stanga

(pag. 1609)

M1306016. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:

A. agonisti ß2 adrenergici

B. sonde de aspiratie la nivelul traheei

C. teofilina + agonisti ß2 adrenergici

D. mucolitice

E. anticolinergice

(pag. 1609)

M1406017. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. bradipnee

B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee

C. cianoza

D. pierderea constientei

E. encefalopatie hipoxica

(pag. 1637)

M1406018. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe aspectul radiografie e similar cu cel din:

A. tuberculoza cavitara

B. bronhopneumonie

C. edemul pulmonar prin insuficienta cardiaca stanga

D. cardiomiopatii dilatative

E. cancerul pulmonar

(pag. 1637)

M1406019. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:

A. 10-20l/min O2 in concentratie de 100%

B. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%

C. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%

D. 10-20l/min O2 in concentratie de 98%

E. 2l/min O2 in concentratie de 100%

(pag. 1638)

M1506020. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie de cai aeriene este indicata de:

A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30

C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica

D. PaO2 mai mica de 70 mmHg

E. PaO2 mai mica de 60 mmHg

(pag. 1608)

M1506021. Oxigenoterapia in insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie de cai aeriene urmareste:

A. Mentinerea PaO2 la valori de 60-70 mmHg

B. Mentinerea PaO2 la valori de cel putin 45-50 mmHg

C. Scaderea vascozitatii sanguine

D. Fluidificarea secretiilor bronsice

E. Inhibarea tusei

(pag. 1608)

M1506022. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:

A. Insuficientei de ventricul stang

B. Emboliei pulmonare

C. Hipercapniei

D. Scaderii pH-ului sanguin

E. Aritmiilor cardiace

(pag. 1609)

M1506023. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:

A. Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzie

B. Efectuarea radiografiei pulmonare

C. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare

D. Dozarea pH-ului sanguin

E. Determinarea gazelor sanguine

(pag. 1609)

M1506024. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline

(NaCl):

A. Acetazolamida

B. Betasercul

C. Piracetamul

D. Clorura de potasiu

E. Glucoza hipertona

(pag. 1609)

M1506025. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala obstructiva cronica (BPCO) cu 'predominanta emfizem' creste cand:

A. VEMS scade sub 50% din normal

B. VEMS scade sub 25% din normal

C. Apare dispneea de efort

D. Expectoratia devine abundenta

E. Pacientul prezinta perioade de agitatie

(pag. 1610)

M1606026. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:

A. 1 secunda

B. 2 secunde

C. 3 secunde

D. 5 secunde

E. 10 secunde

(pag. 1632)

M1606027. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:

A. traheostomie

B. analeptice respiratorii

C. alcool

D. sedative

E. evitarea decubitului dorsal

(pag. 1634)

M1606028. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de apnee de somn obstructiva:

A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)

B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze

C. variabile ventilatorii

D. saturatia arteriala in O2

E. frecventa cardiaca

(pag. 1634)

M1606029. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:

A. hipochinezia muschilor respiratori

B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui

C. inceputul somnului

D. afectare SNC

E. hipocapnia indusa de hiperventilatie

(pag. 1634)

M2206030. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:

A. Insuficienta respiratorie hipoxemica

B. Insuficienta respiratorie cronica

C. Edem pulmonar prin obstacol mitral

D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare scazuta

E. Hipocapnie

(pag. 1636)

M2206031. Sindromul de detresa respiratorie acuta evolueaza in:

A. Trei etape

B. Doua etape

C. Patru etape

D. Cinci etape

E. Sase etape

(pag. 1636)

M2206032. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Eozinofile

B. Mastocitele

C. Celulele spumoase

D. Neutrofilele

E. Astrocitele

(pag. 1636)

M2206033. In timpul somnului se intalneste de obicei:

A. Hipoventilatie alveolara mai severa

B. Ventilatia alveolara nemodificata

C. O hiperventilatie alveolara

D. Hiperpneea centrala

E. Hiperneea centrala compensatorie

(pag. 1629)

M2206034. Tratamentul hipoventilatiei alveolare cronice se face cu:

A. Suplimentare de O2 in debit mare

B. Suplimentare de O2 cu prudenta

C. Nu se administreaza O2 pentru riscul producerii hiperoxiei

D. Suplimentare cu CO2 in debit mic

E. Suplimentare de CO2 cu prudenta

(pag. 1630)

M2206035. Bolnavii cu hipoventilatie alveolara cronica pot beneficia de medicamente ce stimuleaza respiratia:

A. nedocromil

B. mexiletil

C. progesteron

D. amiodarona

E. testosteron

(pag. 1630)

M2206036. Bolnavii cu afectarea muschilor si a nervilor respiratori le este contraindicata ca masura terapeutica a hipoventilatiei alveolare cronice:

A. Stimularea electrofrenica

B. Stimularea extracorporeala

C. Stimularea nodulului sinoatrial

D. Blocarea electrofrenica

E. Electrosocul

(pag. 1630)

M2206037. Hiperventilatia alveolara apare cand:

A. Cresterea PaCO2

B. Scaderea PaCO2

C. Scaderea PaO2

D. Cresterea PaO2

E. Cresterea PACO2

(pag. 1631)

M2206038. Hiperventilatia alveolara apare cand:

A. PaCO2 este intre 27-37 mmHg

B. PaCO2 este intre 37-43 mmHg

C. PaCO2 este intre 43-53 mmHg

D. PaCO2 este intre 53-67 mmHg

E. PaCO2 este intre 67-73 mmHg

(pag. 1631)

M2206039. Gazometria in sindromul de detresa respiratorie acuta arata:

A. PaO2 scazut initial

B. PaO2 crescut initial

C. PaCO2 normal

D. PaO2 normal

E. PaCO2 scazut

(pag. 1637)

M2206040. Sindroamele clinice cu hipoventilatie importanta au:

A. PaCO2 curpinsa intre 25-37 mmHg

B. PaO2 curpinsa intre 50-80 mmHg

C. PaO2 curpinsa intre 60-70 mmHg

D. PaO2 curpinsa intre 40-50 mmHg

E. PaCO2 curpinsa intre 50-80 mmHg

(pag. 1628)

M2206041. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intilneste in:

A. Alcaloza metabolica

B. Poliomelita

C. Obezitate-hipoventilatie

D. Miastenia gravis

E. Fibrotorax

(pag. 1628)

M2206042. Hipoventilatia alveolara primara:

A. Este cauzata de infectii virale

B. Este cauzata de infectii parazitare

C. Este cauzata atat de infectii virale cat si de infectii bacteriene

D. Este cauzata de infectii cu bacterii gram negative

E. Nu se cunoaste cauza ei.

(pag. 1630)

M2206043. Hipoventilatia alveolara primara:

A. Se caracterizeaza prin hipercapnie cronica si hiperoxemie

B. Apare la orice varsta

C. Este frecventa

D. Apare numai la copii

E. Apare mai ales la femei intre 20-50 ani

(pag. 1630)

M2206044. Hipoventilatia alveolara primara are o evolutie:

A. constanta

B. progresiva in luni si ani

C. progresiv rapida de saptamini

D. este o afectiune cu evolutie fara risc vital

E. este o afectiune benigna

(pag. 1630)

M2206045. Definitia hipoventilatiei alveolare este:

A. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 30-37 mmHg

B. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 37-40 mmHg

C. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 40-43 mmHg

D. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 23-30 mmHg

E. cand PCO2 arteriala este cuprinsa intre 50-80 mmHg

(pag. 1628)

M2206046. Definitia hipoventilatiei alveolare se refera la:

A. reactivitatea scazuta a cailor respiratorii

B. PCO2 venos

C. PCO2 arterial

D. PO2 arterial

E. PO2 venos

(pag. 1628)

M2206047. Sindroamele clinice cu hipoventilatie importanta au PaCO2 curpinsa intre:

A. 25-37 mmHg

B. 37-43 mmHg

C. 43-50 mmHg

D. 50-80 mmHg

E. 0,5-0,8 mmHg

(pag. 1628)

M2206048. Hipoxemia se manifesta clinic prin:

A. rubeoza

B. policitemie

C. paloare

D. anemie

E. nu are semne clinice evidente

(pag. 1628)

M2206049. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:

A. Vasodilatatie pulmonara

B. Vasoconstrictie pulmonara

C. Nu influenteaza circulatia pulmonara

D. Creste presiunea arteriala sistemica

E. Creste presiunea venoasa sistemica

(pag. 1628)

M2206050. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:

A. Insuficienta cardiaca congestiva

B. Insuficienta cardiaca restrictiva

C. Hipertrofie biventriculara

D. Hipertrofie ventriculara stinga

E. Hipertrofie atriala stinga

(pag. 1628)

M2206051. Hipercapnia nocturna duce la:

A. Vasodilatatie cerebrala

B. Vasodilatatie pulmonara

C. Vasoconstrictie pulmonara

D. Vasoconstrictie cerebrala

E. Nu influenteaza vascularizatia cerebrala

(pag. 1629)

M2206052. Hipercapnia nocturna produce:

A. Vasoconstrictie cerebrala cu cefalee

B. Vasodilatatie cerebrala cu cefalee

C. Vasoconstricite cerebrala cu greata

D. Vasodilatatie cerebrala cu greata

E. Vasoconstricitie venoasa periferica cu cianoza

(pag. 1629)

M2306053. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu exceptia:

A. alterarea surfactantului

B. colaps alveolar

C. atelectazii

D. oboseala muschilor respiratori

E. atenuarea vasoconstrictiei hipoxice

(pag. 1637)

M2306054. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o deficienta a chemoreceptorilor

A. administrare cronica de medicamente

B. neuropatie periferica

C. spondilita ankilopoetica

D. hipoxie prelungita

E. sindrom primar alveolar de hipoventilatie

(pag. 1628)

M2306055. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori din trunchiul cerebral

A. alcaloza metabolica

B. neuropatia periferica

C. boala neuronului motor

D. sindrom primar alveolar de hipoventilatie

E. miastenia gravis

(pag. 1628)

M2306056. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia

A. cresterea concentratiei de bicarbonat

B. vasodilatatia cerebrala

C. poliglobulia

D. scaderea concentratiei de Cl

E. vasodilatatia pulmonara

(pag. 1629)

M2306057. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro- musculare

A. reducerea presiunilor transdiafragmatice

B. ortopneea

C. hiperpneea in timpul somnului REM

D. miscarea paradoxala a diafragmului

E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit

(pag. 1630)

M2506058. Urmatorul semn biologic poate atrage atentia asupra aparitiei insuficientei respiratorii acute la un bolnav cu bronsita cronica sau emfizem pulmonar:

A. PaO2 mai mica de 70 mmHg

B. PaO2 mai mica de 80 mmHg

C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica

D. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30

E. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10 - 15 mmHg

(pag. 1608)

M2506059. Folosirea oxigenoterapiei ca metoda terapeutica la bolnavii cu insuficienta respiratorie

acuta survenita pe fondul bronsitei cronice, emfizemului sau distructiei de cai aeriene este motivata de:

A. Mentinerea PaO2 la valori de cel putin 45 - 50 mmHg

B. Mentinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg

C. Fluidificarea secretiilor bronsice

D. Scaderea vascozitatii sanguine

E. Inhibarea tusei

(pag. 1608)

M2506060. Dozele mici de heparina se folosesc profilactic la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta

pe fond de bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:

A. Emboliei pulmonare

B. Decompensarii cardiace stangi

C. Hipercapniei

D. Aritmiilor cardiace

E. Decompensarii cardiace drepte

(pag. 1609)

M2506061. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:

A. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare

B. Efectuarea radiografiei pulmonare

C. Dozarea pH-ului sangvin

D. Determinarea gazelor sangvine

E. Efectuarea probelor functionale ventilatorii

(pag. 1609)

M2506062. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada inlocuirii saline (NaCl) in alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica si emfizem pulmonar este:

A. Betasercul

B. Piracetamul

C. Clorura de potasiu

D. Glucoza hipertona

E. Acetazolamida

(pag. 1609)

M2506063. La bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta survenita pe fond de boala obstructiva cronica cu predominanta emfizem riscul de aparitie a episoadelor de insuficienta respiratorie acuta creste cand:

A. VEMS scade sub 25% din normal

B. VEMS scade sub 75% din normal

C. Apare dispneea de efort

D. Expectoratia devine mucopurulenta

E. Apare dispneea de repaus

(pag. 1610)

M2506064. In insuficienta respiratorie acuta din bronsita cronica si emfizem cresterea acuta a PaCO2

se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin daca:

A. Nu exista concomitent acidoza metabolica

B. Nu exista concomitent alcaloza metabolica

C. Valoarea PaO2 este normala

D. Valoarea PaO2 este scazuta

E. Nu exista semne de decompensare cardiaca stanga

(pag. 1608)

M2506065. Insuficienta respiratorie acuta din bronsita cronica si emfizem se defineste practic prin:

A. Orice grad de hipercapnie care asociaza un pH mai mic de 7,30

B. Orice grad de hipercapnie care asociaza un pH mai mare de 7,40

C. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30

D. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,40

E. PaO2 constant sub 70 mmHg

(pag. 1608)

M2606066. Ventilatia mecanic prelungit in cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut predispune la:

A. pneumotorax

B. pneumoconioza

C. pneumonie nozocomiala

D. pleurezie tip exudativ

E. piotorace

(pag. 1638)

M2606067. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti in tratamentul SDRA in cazul:

A. pneumonie pneumococice

B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii

C. septicemie cu Gram negativi

D. infectiei cu virusul sincitial respirator

E. infectiei cu virusuri gripale

(pag. 1638)

M2606068. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:

A. 1 secunda

B. 2 secunde

C. 3 secunde

D. 5 secunde

E. 10 secunde

(pag. 1632)

M2606069. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:

A. traheostomie

B. analeptice respiratorii

C.  alcool

D. sedative

E. evitarea decubitului dorsal

(pag. 1634)

M2606070. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de apnee de somn obstructiva:

A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)

B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze

C. variabile ventilatorii

D. saturatia arteriala in O2

E. frecventa cardiaca

(pag. 1634)

M2606071. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:

A. hipochinezia muschilor respiratori

B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui

C. inceputul somnului

D. afectare SNC

E. hipocapnia indusa de hiperventilatie

(pag. 1634)

M2806072. Hipoventilatia alveolara apare cand paco2 creste peste:

A. 43mmHg

B. 50mmHg

C. 80mmHg

D. 90mmHg

E. 95mmHg

(pag. 1628)

M2906073. In sindromul de detresa respiratorie acuta, semnul cel mai precoce este de obicei reprezentat de:

A. cianoza perioronazala

B. agitatie psihomotorie

C. cresterea frecventei respiratorii

D. bradipnee

E. tahicardie

(pag. 1637)

M2906074. Care dintre urmatoarele variabile ale functiei pulmonare va fi cel mai probabil scazuta la un pacient adult cu SDRA ?

A. diferenta alveolo-arteriala de PO2

B. complianta pulmonara

C. presiunea oncotica a fluidului alveolar

D.  tensiunea superficiala a fluidului alveolar

E. travaliul respirator

(pag. 1637)

M2906075. Urmatoarele situatii pot duce la SDRA cu exceptia:

A. contuzia cailor aeriene

B. bypass cardio-pulmonar

C. hipovolemie

D. risc de inec

E. infectii difuze

(pag. 1636)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1106076. Prognosticul prost in SDRA se coeleaza cu aparitia unora dintre urmatoarele:

A. fibroza pulmonara

B. hipertensiune pulmonara reversibila

C. insuficienta multipla de organ

D. PaO2=60 mmHg

E. Niciuna dintre ele

(pag. 1638)

M1106077. Hipoxemia poate fi urmarea unor sunturi arterio-venoase printr-o anomalie cum ar fi:

A. Rendu-Osler

B. Ciroza hepatica

C. Coarctatie de aorta

D. Canal arterial

E. Atrezie de artera pulmonara

(pag. 1563)

M1106078. Sindromul de hiperventilatie poate fi indus de:

A. IECA

B. salicilati

C. derivati metilxantinici

D. agonisti ß-adrenergici

E. progesteron

(pag. 1631)

M1206079. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a

PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:

A. Acidoza respiratorie

B. Scaderea bicarbonatului plasmatic

C. Cresterea bicarbonatului plasmatic

D. Vasodilatatie pulmonara

E. Vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonara

(pag. 1628)

M1206080. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii sistemului de control al respiratiei:

A. Pot hiperventila voluntar

B. Nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutina

C. Prezinta rezistente si complianta respiratorie alterate

D. Prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normala

E. Au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mare

(pag. 1629)

M1206081. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de oxigen produce:

A. Ameliorarea hipoxemiei

B. Corectarea policitemiei

C. Corectarea retentiei CO2

D. Ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnie

E. Scaderea hipertensiunii pulmonare

(pag. 1630)

M1206082. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:

A. Hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmului

B. Hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmului

C. Ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmului

D. Exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic

E. Reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic

(pag. 1630)

M1206083. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

A. Prezenta cianozei

B. Scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteia

C. Scaderea PaCO2

D. Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

E. Hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30

(pag. 1608)

M1206084. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate conduce la cresterea PaCO2 prin:

A. Disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei

B. Cresterea frecventei ventilatorii

C. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar

D. Modificarea relatiei ventilatie-perfuzie

E. Cresterea ventilatiei ineficiente

(pag. 1608)

M1206085. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:

A. CPT normala sau crescuta

B. Cresterea volumului rezidual

C. Scaderea raportului VR/CPT

D. Cresterea raportului VR/CPT

E. Scaderea capacitatii vitale

(pag. 1558)

M1206086. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele

A. Boli ale interstitiului pulmonar

B. Insuficienta cardiaca congestiva

C. Sindrom Goodpasture

D. Emfizem pulmonar

E. Boli vasculare pulmonare

(pag. 1563)

M1206087. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:

A. Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare

B. Vasodilatatie arteriala pulmonara

C. Vasoconstrictie arteriala pulmonara

D. Cresterea rezistentelor vasculare pulmonare

E. Hipertensiune arteriala pulmonara

(pag. 1560)

M1306088. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu

EXCEPTIA:

A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene

B. presupune presiune crescuta in atriul stang

C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2

D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA

E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent

(pag. 1636 , 1637)

M1306089. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:

A. coagulare intravasculara diseminata

B. pneumonie nosocomiala

C. fistula bronhovasculara

D. barotrauma

E. fibroza pulmonara

(pag. 1638)

M1306090. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu EXCEPTIA:

A. semnul cel mai precoce este dispneea

B. pacientul poate fi initial asimptomatic

C. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stanga

D. initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este marita

E. semnul cel mai precoce este bradipneea

(pag. 1637)

M1306091. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu EXCEPTIA:

A. Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lung

B. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebral

C. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de ani

D. Dispneea este un simptom frecvent

E. Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnostic

(pag. 1630)

M1306092. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de hipoventilatie sunt:

A.  miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubit

B. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracica

C. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatism

D. miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopic

E. ortopneea

(pag. 1630)

M1306093. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:

A. capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubit

B. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescut

C. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracic

D. se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilor

E. majoritatea prezinta hipercapnie cronica

(pag. 1631)

M1306094. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si

BPOC cuprinde:

A. sucralfat

B. glucagon

C. atropina

D. antiacide

E. blocanti H1

(pag. 1609)

M1406095. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. faza secretorie

B. faza exudativa

C. faza fibroasa

D. faza proliferativa

E. faza vasculara

(pag. 1637)

M1406096. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu EXCEPTIA celor din:

A. meningita adultului

B. meningococemia copiilor

C. pneumonia stafilicocica

D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii

E. pneumonia cu legionella

(pag. 1638)

M1406097. Mentionati principalele caracteristici ale fazei exudative din SDRA:

A. acopera primele 3 zile

B. apare la 3-4 saptamani de la leziunea pulmonara

C. caracteristica e formarea de membrane hialine in ductele alveolare si spatiile aeriene

D. exudatul alveolar sufera un proces de reorganizare

E. apare proliferarea intimala fibrocelulara

(pag. 1637)

M1406098. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in urmatoarele conditii:

A. raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105

B. CV >10ml/kgcorp

C. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2O

D. CV <10ml/kgcorp

E. volumul curent spontan <5ml/kgcorp

(pag. 1609)

M1406099. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:

A. Insuficienta ventriculara stanga

B. Trombembolismul pulmonar

C. Pneumonia

D. Pneumotorax

E. Insuficienta ventriculara dreapta

(pag. 1608)

M1506100. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt:

A. Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestora

B. Aparatia pneumotoraxului spontan secundar

C. Episoadele de poluare intensa a atmosferei

D. Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelor

E. Folosirea nejustificata a corticoterapiei orale

(pag. 1608)

M1506101. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:

A. Radiografia toracica

B. Electrocardiograma

C. Examinarea sputei

D. Scintigrama pulmonara de perfuzie

E. Masuratorile gazelor sanguine

(pag. 1608)

M1506102. In insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:

A. Hipoxemie severa fara hipercapnie

B. Hipercapnie cu obnubilare evidenta

C. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator

D. Scaderea pH-ului sub 7,30

E. Aparitia aritmiilor cardiace

(pag. 1608)

M1506103. In intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:

A. Acidoza metabolica

B. Alcaloza metabolica semnificativa

C. Convulsii generalizate

D. Tahiaritmii severe

E. Vasodilatatie cerebrala

(pag. 1608, 1609)

M1506104. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:

A. Aritmii cardiace

B. Embolie pulmonara

C. Insuficienta ventriculara stanga

D. Hemoragie gastrointestinala

E. Infarct enteromezenteric

(pag. 1609)

M1506105. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:

A. Scaderea rapida a oxigenarii

B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie

C. Scaderea pH-ului sanguin

D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l

E. Excesul de beta-agonisti neselectivi

(pag. 1609)

M1506106. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi precipitata de:

A. Tromboembolismul pulmonar

B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi

C. Folosirea de antialgice neopiacee

D. Aparitia unui pneumotorax

E. Folosirea de antihipertensive

(pag. 1608)

M1506107. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:

A. Medroxyprogesteronul

B. Almitrina

C. Betasercul

D. Sermionul

E. Piracetamul

(pag. 1609-1610)

M1506108. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:

A. Administrarea de sedative si tranchilizante

B. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice

C. Alcaloza metabolica

D. Administrarea de bronhodilatatoare

E. Aspirarea secretiilor bronsice

(pag. 1609)

M1606109. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor respiratorii si al plamanilor fac parte:

A. disfunctia corpului carotidian

B. poliomielita bulbara

C. miastenia gravis

D. stenoza laringiana

E. fibroza chistica pulmonara

(pag. 1628)

M1606110. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:

A. cresterea PaO2

B. cresterea PACO2

C. scaderea HCO3-

D. cresterea Cl-

E. cresterea PaCO2

(pag. 1628)

M1606111. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:

A. oxigenoterapie

B. fenobarbiturice

C. benzodiazepinice

D. miorelaxante

E. ventilatie asistata mecanic

(pag. 1630)

M1606112. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:

A. hipercapnie cronica

B. hipoxemie

C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente

D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere

E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului

(pag. 1630)

M1606113. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara cronica fac parte:

A. alcaloza metabolica

B. traumatism cervical inalt

C. poliomielita

D. boala neuronului motor

E. obezitate

(pag. 1628)

M1606114. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:

A. PaCO2<37-43 mmHg

B. PaO2 crescuta

C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici

D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii

E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie

(pag. 1631)

M1606115. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:

A. miastenia gravis

B. sarcina

C. criza hipertensiva

D. insuficienta cardiaca congestiva

E. acidoza(diabetica,renala,lactica)

(pag. 1631)

M1606116. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:

A. aspiratie

B. infectii difuze, septicemii

C. risc de inec

D. inhalare de toxine

E. insuficienta cardiaca congestiva

(pag. 1636)

M1606117. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:

A. bradicardie

B. bradipnee

C. dispnee

D. cianoza

E. raluri fine in inspir

(pag. 1637)

M2206118. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:

A. Insuficienta respiratorie hipoxemica

B. Insuficienta respiratorie acuta

C. Edem pulmonar

D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare crescuta

E. Hipocapnie

(pag. 1636)

M2206119. Probabilitatea aparitiei sindromului de detresa respiratorie acuta:

A. Este variabila

B. 13% pentru medicamente

C. 43% pentru bolnavii cu sepsis

D. In functie de factorul precipitant

E. 13% pentru bolnavii cu sepis

(pag. 1636)

M2206120. Cauze de sindrom de detresa respiratorie acuta sunt:

A. astmul bronsic

B. riscul de inec

C. traumatism nontoracic sever

D. inhalarea de toxine

E. hipertransfuzia

(pag. 1636)

M2206121. Cauze de sindrom de detresa respiratorie acuta sunt:

A. leziunile directe ale epiteliului alveolar

B. aspiratia

C. sindromul septic

D. astmul bronsic

E. hipertransfuzia

(pag. 1636)

M2206122. Sindromul de detresa respiratorie acuta evolueaza in:

A. Etapa de initiere

B. Etapa de amplificare

C. Etapa de rezorbtie

D. Etapa de leziune

E. Etapa de hepatizatie

(pag. 1636)

M2206123. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. monocitele

B. mastocitele

C. macrofage

D. neutrofilele

E. limfocite

(pag. 1636)

M2206124. Celulele care joaca un rol important in leziunile din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. limfocitele

B. monocitele

C. eozinofile

D. neutrofilele

E. macrofagele

(pag. 1636)

M2206125. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. IL-4

B. proteaze

C. Bradikinina

D. IL-5

E. Neuropeptide

(pag. 1636)

M2206126. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Leutotrina D

B. IFN

C. kinine

D. histamina

E. factori de crestere

(pag. 1636)

M2206127. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Prostaglandina A

B. Proteaze

C. Kinine

D. Factori de crestere

E. Activatori ai complementului

(pag. 1636)

M2206128. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Kinine

B. Activatori ai coagularii intravasculare

C. Factori de crestere

D. Leucotriena M2

E. Activatori ai fibrinolizei

(pag. 1636)

M2206129. Mediatorii eliberati in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Histamina

B. Activatori ai fibrinolizei

C. Bradikinina

D. Prostaglandina S

E. Oxidanti

(pag. 1636)

M2206130. Marca fiziopatologica a sindromului de detresa respiratorie acuta este:

A. permeabilitatea crescuta pentru proteine

B. bronhodilatatia

C. cresterea grandientului hidrostatic

D. scaderea gradientului hidrostatic

E. permeabilitate crescuta pentru clor

(pag. 1636)

M2206131. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:

A. dilatatia musculaturii neted

B. reducerea sintezei de surfactant

C. lezarea pneumocitelor de tip IV

D. tulburari ale compozitiei surfactantului

E. regiuni atelectatice

(pag. 1637)

M2206132. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:

A. dilatatia capilarelor

B. reducerea sintezei de surfactant

C. lezarea pneumocitelor de tip II

D. protejarea surfactantului prin sinteza compensatorie de catre penumocitele de tip IV

E. lezarea pnemocitleor de tip III

(pag. 1637)

M2206133. In sindromul de detresa respiratorie acuta se produce:

A. lezarea penumocitelor de tip II

B. reducerea sintezei de surfactant

C. alterarea surfactantului din punct de vedere cantitativ

D. alterarea surfactantului din punct de vedere cantitativ

E. lezarea pneumocitelor de tip IV

(pag. 1637)

M2206134. In sindromul de detresa respiratorie acuta exista:

A. Regiuni atelectatice

B. Regiuni de pulmon neafectat

C. Lezarea penumocitelor de tip II

D. Nu sunt lezate pneumocitele de tip II

E. Zone pulmonare cu proprietati de schimb gazos relativ normale

(pag. 1637)

M2206135. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Complianta creste

B. Complianta scade

C. Travaliul respirator creste

D. Travaliul respirator scade

E. Muschii respiratori genereaza presiuni mari in inspir

(pag. 1637)

M2206136. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Creste frecventa respiratorie

B. Scade frecventa respiratorie

C. Scade volumul curent

D. Se altereaza schimbul gazos

E. Rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta

(pag. 1637)

M2206137. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Nu exista sunturi

B. Exista sunturi

C. Sunturile sunt datorate atelectaziei

D. Sunturile sunt datorate angiogenezie

E. Sunturile se datoreaza colapsului alveolar

(pag. 1637)

M2206138. In hipercapnia nocturna apare:

A. niveluri crescute de IgE

B. o calitate a somnului sever afectata

C. niveluri crescute de IgD

D. cefelee matinala

E. scadere capacitatii intelectuale

(pag. 1629)

M2206139. Caracterisiticile hipercapniei nocturne sunt:

A. Paloare

B. Cefalee matinala

C. Oboseala matinala

D. Confuzie mentala

E. Scaderea capacitatii intelectuale

(pag. 1629)

M2206140. Caracterisiticile hipercapniei nocturne sunt:

A. Extremitati reci, cianotice

B. Cefalee matinala

C. Oboseala matinala

D. Puls alternant

E. Scaderea capacitatii intelectuale

(pag. 1629)

M2206141. In stadiile incipiente ale hipoventilatiei alveolare prin afectare sistemului neuro-muscular respirator sunt pastrate:

A. Rezistenta sistemul respirator

B. Complianta sistemului respirator

C. Diferenta alveolo-arteriala

D. Presiunea arteriala a CO2

E. Permeabilitatea crescuta a membranei glomerulare

(pag. 1629)

M2206142. Bolnavii cu hipoventilatiei alveolare cronice prin afectarea muschilor si a nervilor respiratori benefiaciaza de:

A. Ventilatie cu presiune intermitent negativa

B. Ventilatie cu presiune continua negativa

C. Ventilatie cu presiune intermitent pozitiva

D. Ventilatie cu presiune continua pozitiva

E. Ventilatie cu presiune continua normala

(pag. 1630)

M2206143. Hipoventilatia alveolara primara se intalneste in:

A. Inflamatia cailor aeriene

B. blestemul Ondinei

C. nivel crescut al HCO3-

D. respiratie ritmica in stare de veghe

E. absenta oboselii musculaturii respiratorii

(pag. 1630)

M2206144. Hiperventilatia alveolara apare in:

A. pneumonie

B. febra

C. insuficienta hepatica

D. anxietate

E. boala pulmonara obstructiva cronica

(pag. 1631)

M2206145. In hiperventilatia alveolara se constata:

A. PaCO2 este intre 67-73 mmHg

B. PACO2 crescut

C. PACO2 scazut

D. pH crescut

E. pH scazut

(pag. 1631)

M2206146. Sindromul de detresa respiratorie acuta se defineste prin:

A. Insuficienta respiratorie hipocapnica

B. Insuficienta respiratorie cronica

C. Edem pulmonar

D. Permeabilitate la nivelul membranei alveolo-capilare crescuta

E. Hipoxemie

(pag. 1636)

M2206147. In sindromul de detresa respiratorie acuta, macrosopic plaminul este:

A. usor

B. edematos

C. cu regiuni de consolidare

D. cu zone de atelectazie

E. cu regiuni de hemoragie

(pag. 1637)

M2206148. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza acuta se caracterizeaza prin:

A. faza exudativa

B. cu evolutie in primele 3 sapatamini dupa leziunea pulmonara

C. formarea de membrane hialine

D. membranele hialine sunt formate din proteine matriciale

E. membranele hialine sunt formate din fibrina

(pag. 1637)

M2206149. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza acuta se caracterizeaza prin:

A. formarea de membrane hialine

B. evolutie in primele 3 zile dupa leziunea pulmonara

C. remodelarea extensiva a patului vascular

D. membranele hialine sunt formate din proteine matriciale

E. membranele hialine sunt formate din fibrina

(pag. 1637)

M2206150. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza fibrinoasa se caracterizeaza prin:

A. faza exudativa

B. formarea de membrane hialine

C. evolutie in saptamina a 3-4-a dupa leziunea pulmonara

D. remodelarea extensiva a patului vascular

E. formarea de chisti

(pag. 1637)

M2206151. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza fibrinoasa se caracterizeaza prin:

A. Faza de remodelare extensiva

B. Muscularizarea vaselor sangvine acinare

C. Evolutie in ziua a 3-4-a dupa leziunea pulmonara

D. Modificari in fagure de miere

E. Formarea de chisti

(pag. 1637)

M2206152. In sindromul de detresa respiratorie acuta, faza de leziune se caracterizeaza prin:

A. Faza exudativa

B. Muscularizarea vaselor sangvine acinare

C. Necroza pneumocitelor tip I

D. Denudarea membranei bazale

E. Largirea jonctiunilor intercelulare

(pag. 1637)

M2206153. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Pacientul este asimptomatic in prima perioada

B. Semnul cel mai precoce este cresterea frecventei respiratorii

C. Bolnavul nu prezinta dispnee

D. Examenul obiectiv in prima faza poate fi nerelevant

E. Bolnavul este ulterior palid

(pag. 1637)

M2206154. In sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Radiografia toracica arata transparenta pulmonara

B. Radiografia toracica arata infiltrate interstitiale minime

C. Radiografia toracica arata infiltrate interstitiale nelocalizate

D. Se activeaza mastocitele

E. Se pot auzi raluri fine in inspir

(pag. 1637)

M2206155. Pacientul cu sindrom de detresa respiratorie acuta este:

A. dispneic

B. cianotic

C. palid

D. tahipneic

E. bradipneic

(pag. 1637)

M2206156. Tratamentul sindromului de detresa respiratorie acuta se face cu:

A. Aport de O2 pe masca faciala simpla

B. Aport de O2 pe canula nazala

C. Aport de O2 pe masca cu punga inspiratorie

D. Aport de O2 pe masca cu punga expiratorie

E. O2 in debit moderat

(pag. 1638)

M2206157. In sindromul de detresa respiratorie acuta se incepe tratamentul cu O2 pe canula nazala in debit:

A. mare

B. moderat

C. de 5-10 l/min

D. mic

E. 20-30 l/min

(pag. 1638)

M2206158. Asigurarea ventilatiei mecanice in sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. Duce la cresterea volumului pulmonar mediu

B. Duce la deschiderea cailor respiratorii inchise

C. Duce la imbunatatirea oxigenarii

D. Duce la formarea de membrane hialine cu rol protectiv

E. Asigura schimbul gazos

(pag. 1638)

M2206159. In sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) se poate utiliza in tratament:

A. Inhalarea de bioxid de carbon

B. Inhalarea de oxidul de azot

C. Suportul ventilator mecanic

D. Antibiotice pentru infectia implicata in aparitia SDRA

E. Oxigenoterapia pe cateter nazal

(pag. 1638)

M2206160. Glucocorticoizii in sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA):

A. Sunt extrem de eficienti

B. Nu si-au dovedit beneficiul in stadiile precoce ale SDRA

C. Sunt utili in SDRA din meningococemia copiilor

D. Sunt utiliti in SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii

E. Au beneficii in etapa proliferativa din stadiile tardive ale SDRA

(pag. 1638)

M2206161. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Datorate si masurilor terapeutice

B. Pneumonia nosocomiala

C. Fistulele bronhopulmonaree.

D. Coagularea intravasculara diseminata

E. Emfizemul subcutanat

(pag. 1638)

M2206162. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Fibroza pulmonara

B. Emfizemul subcutanat

C. Pneumonia nosocomiala

D. Fistulele bronhopulmonare

E. Coagularea intravasculara diseminata

(pag. 1638)

M2206163. Hipoventilatia alveolara poate fi:

A. acuta

B. esentiala

C. idiopatica

D. cronica

E. criptogenetica

(pag. 1628)

M2206164. Hipoventilatia alveolara cronica este rezultatul:

A. Afectarii reglarii respiatiei

B. Afectarii sistemului nervos

C. Afectarii sistemului muscular

D. Afectarii respiratiei celulare

E. Afectarii aparatului ventilator

(pag. 1628)

M2206165. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intilneste in:

A. Disfunctiile corpului carotidian

B. Hipoxia prelungita

C. Obezitate-hipoventilatie

D. Miastenia gravis

E. Toracoplastie

(pag. 1628)

M2206166. Hipoventilatia alveolara cronica din bolile cu afectarea reglarii respiratiei se intalneste in:

A. Alcaloza metabolica

B. Stenoza laringiana sau traheala

C. Hipoxia prelungita

D. Miastenia gravis

E. Defect la nivelul chemoreceptorilor periferici si centrali

(pag. 1628)

M2206167. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intilneste in:

A. Alcaloza metabolica

B. Traumatism cranian inalt

C. Apnee obstructiva de somn

D. Distrofie musculara

E. Boala obstructiva pulmonara cronica

(pag. 1628)

M2206168. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intalneste in:

A. Fibroza chistica

B. Spondilita anchilopoietica

C. Boala neuronului motor

D. Miopatie cronica

E. Miastenia gravis

(pag. 1628)

M2206169. Hipoventilatia alveolara primara:

A. Se caracterizeaza prin hiperoxie si hipocapnie

B. Se caracterizeaza prin hipercapnie cronica si hipoxemie

C. Este frecventa

D. Apare numai la copii

E. Apare mai ales la barbatii intre 20-50 ani

(pag. 1630)

M2206170. Hipoventilatia alveolara primara:

A. Devine manifesta din prima luna de viata

B. Are debut brusc

C. Are o evolutie insidioasa

D. Apare mai ales la barbati intre 20-50 ani

E. Apare mai ales la femei intre 1-20 ani

(pag. 1630)

M2206171. In hipoventilatia alveolara primara:

A. letargia apare in cursul evolutiei

B. somnolenta nocturna apare in cursul evolutiei

C. tulburari de somn apar in cursul evolutiei

D. trombocitoza apare in cursul evolutiei

E. poliglobulia apare in cursul evolutiei

(pag. 1630)

M2206172. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:

A. cefalee matinala

B. poliglobulia

C. somnolenta diurna

D. neutropenia

E. hipertensiunea arteriala

(pag. 1630)

M2206173. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:

A. neutropenia

B. cefalee matinala

C. poliglobulia

D. somnolenta diurna

E. hipertensiunea pulmonara

(pag. 1630)

M2206174. In hipoventilatia alveolara primara apare in cursul evolutiei:

A. insuficienta cardiaca congestiva

B. hipertensiunea arteriala

C. poliglobulia

D. oboseala

E. cianoza

(pag. 1630)

M2206175. Diagnosticul hipoventilatiei alveolare primnare se bazeaza pe:

A. Acidoza respiratorie cronica

B. Absenta oboselii musculaturii respiratorii

C. Absenta afectarii ventilatiei

D. Oboseala musculaturii respiratorii

E. Afectarea ventilatiei

(pag. 1630)

M2206176. Sunturile in sindromul de detresa respiratorie acuta se produc prin:

A. Angiogeneza

B. Atelectazie

C. Colapsului alveolar

D. Alterarii surfactantului

E. Atenuarii vasoconstrictie hipoxice

(pag. 1637)

M2206177. In sindromul de detresa respiratorie acuta, macrosopic plaminul este:

A. greu

B. edematos

C. cu hepatizatie alba

D. cu zone de atelectazie

E. cu regiuni de hemoragie

(pag. 1637)

M2206178. Complicatii din sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Datorate hidratarii excesive

B. Barotrauma

C. Fistulele bronhopulmonare

D. Hipertensiunea arteriala esentiala

E. Pneumoniile nosocomiale

(pag. 1638)

M2206179. Prognosticul prost in sindromul de detresa respiratorie acuta este sugerat de:

A. Insuficienta multipla de oragan

B. Hipertensiunea arteriala divergenta

C. Fibroza pulmonara

D. Hipertensiunea pulmonara ireversibila

E. PaO2 sub 98 mmHg

(pag. 1638)

M2206180. Mortalitatea in sindromul de detresa respiratorie acuta:

A. este in crestere

B. este in scadere

C. este de 50-70%

D. este de 10-20%

E. este de 90%

(pag. 1638)

M2206181. Factorii de prognostic negativ in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Varsta sub 65 ani

B. Varsta peste 65 ani

C. Tulburarile severe ale schimbului gazos

D. Sepsisul

E. Numarul insuficientelor de organ asociate

(pag. 1638)

M2206182. Decesele in sindromul de detresa respiratorie acuta sunt:

A. Datorate cauzelor respiratorii

B. Datorate cauzelor nerespiratorii

C. Apar precoce prin sepsis

D. Apar tardiv prin sepsis

E. Apar tardiv prin insuficiente multiple de organ

(pag. 1638)

M2206183. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta:

A. Este defavorabil pe termen lung

B. Nu este bun

C. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna

D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 saptamini

E. Volumele pulmonare revin la normla in 6 luni

(pag. 1638)

M2206184. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta:

A. Exista situatii cand apar sechele fibroase ce nu permit recuperarea integrala

B. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna

C. Volumele pulmonare revin la normal in 6 saptamani

D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 luni

E. Volumele pulmonare revin la normal in 6 ani

(pag. 1638)

M2206185. Prognosticul la supravietuitorii unui sindrom de detresa respiratorie acuta (SDRA):

A. Este legat de durata SDRA

B. Nu este bun

C. Este favorabil la cei cu functie pulmonara anterioara buna

D. Volumele pulmonare revin la normal in 6 ani

E. Volumele pulmonare revin la normal in 6 luni

(pag. 1638)

M2206186. Hipoventilatia alveolara prin afectarea sistemului neuro-muscular respirator se intalneste in:

A. Poliomelita

B. Distrofie musculara

C. Traumatism cranian inalt

D. Miopatie cronica

E. Apnee obstructiva de somn

(pag. 1628)

M2206187. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:

A. cifoscolioza

B. hipoxemie prelungita

C. toracoplastie

D. poliomielita

E. stenoza laringiana

(pag. 1628)

M2206188. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:

A. Traumatism cervical inalt

B. Spondilita anchilopoietica

C. Sindrom primar alveolar de hipoventilatie

D. Poliomielita bulbara encefalica

E. Apnee obstructiva de somn

(pag. 1628)

M2206189. Hipoventilatia alveolara cronica prin afectarea aparatului ventilator se intalneste in:

A. hemoragie in trunchi cerebral

B. fibrotorax

C. fibroza chistica

D. obezitate-hipoventilatie

E. hipoxemie prelungita

(pag. 1628)

M2206190. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:

A. Scaderea PACO2

B. Cresterea PACO2

C. Scaderea PaCO2

D. Cresterea PaCO2

E. Nu se modifica PACO2, dar scade PaCO2

(pag. 1628)

M2206191. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:

A. Acidoza respiratorie

B. Acidoza metabolica compensatorie

C. Hiperlactacidemie

D. Scaderea bicarbonatului plasmatic

E. Cresterea bicarbonatului plasmatic

(pag. 1628)

M2206192. Fiziopatologic, in sindroamele de hipoventilatie alveolara se constata:

A. Cresterea concentratiei Cl-

B. Scaderea concentratiei Cl-

C. Scaderea bicarbonatului plasmatic

D. Cresterea bicarbonatului plasmatic

E. Cresterea PaCO2

(pag. 1628)

M2206193. Hipoxemia si hipercapnia cronica duce la:

A. vasoconstrictie pulmonara

B. vasodilatatie pulmonara

C. hipertensiune pulmonara

D. hipertrofie ventriculara stinga

E. hipertrofie ventriculara dreapta

(pag. 1628)

M2206194. In hipercapnia nocturna se constata:

A. Cefalee

B. Confuzie mentala

C. Somnolenta nocturna

D. Cresterea capacitatii intelectuale

E. Oboseala matinala

(pag. 1629)

M2306195. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:

A. in fazele initiale pacientul poate fi asimptomatic

B. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazuta

C. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteine

D. poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip I

E. rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta

(pag. 1636,1637)

M2306196. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate

A. apare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonare

B. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRA

C. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRA

D. in general, travaliul respirator se mareste

E. exista unii factori de crestere implicati in patogeneza

(pag. 1636,1637)

M2306197. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date gazometrice, cu exceptia:

A. PCO2 scazut

B. PCO2 crescut

C. PO2 scazut

D. PO2 crescut

E. PO2 normal

(pag. 1637)

M2306198. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptia

A. initial pacientul poate fi asimptomatic

B. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratorii

C. semnul cel mai precoce este dispneea

D. ascultatia poate sa includa si suflu tubar

E. cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanica

(pag. 1637)

M2306199. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:

A. initial PCO2 este scazuta

B. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeutica

C. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severa

D. solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemica

E. varsta de 70 ani este un element de prognostic negativ

(pag. 1636-1638)

M2306200. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:

A. SDRA prin supradozare medicamentoasa

B. fibroza pulmonara

C. sepsisul

D. functia pulmonara anterioara buna

E. SDRA prin aspiratie

(pag. 1638)

M2306201. Despre terapia SDRA sunt false urmatoarele

A. debitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30

B. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloide

C. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloide

D. pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ mici

E. se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHg

(pag. 1638)

M2306202. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune afectarea sistemului neuromuscular respirator:

A. hipoxie prelungita

B. poliomielita

C. administrare cronica de medicamente

D. neuropatie periferica

E. disfunctie a corpului carotidian

(pag. 1628)

M2306203. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului neuro-muscular respirator se poate afirma:

A. PImax si PEmax sunt normale

B. PImax si PEmax sunt scazute

C. au raspuns alterat la stimulii chimici

D. au raspuns normal la stimulii chimici

E. diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescuta

(pag. 1629)

M2306204. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:

A. alcaloza metabolica

B. cresterea concentratiei de Cl

C. hipocapnie

D. hipoxemie

E. hipercapnie

(pag. 1628)

M2306205. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:

A. hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebrala

B. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenica

C. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respirator

D. hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonara

E. diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolica

(pag. 1628-1630)

M2306206. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:

A. majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreapta

B. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bine

C. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescute

D. majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditar

E. bazele pulmonare sunt ventilate mai bine

(pag. 1631)

M2306207. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu exceptia

A. in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoce

B. in timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragm

C. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmului

D. stimularea electrofrenica este contraindicata

E. interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultului

(pag. 1630)

M2306208. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronica

B. dispneea este un simptom major

C. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratori

D. raspunsul ventilator la stimuli chimici este normal

E. unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratiei

(pag. 1630)

M2306209. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:

A. mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuirea

B. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apa

C. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHg

D. complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomiala

E. glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRA

(pag. 1638)

M2506210. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pot fi:

A. Pneumonia

B. Tromboembolismul pulmonar

C. Insuficienta ventriculara stanga

D. Tratamentul bronhodilatator

E. Pneumotoraxul

(pag. 1608)

M2506211. Minimul de investigatii recomandat bolnavilor cu insuficienta respiratorie acuta survenita la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar cuprinde:

A. Masuratorile gazelor sangvine

B. Radiografia toracica

C. Electrocardiograma

D. Examinarea sputei

E. Scintigrafia pulmonara

(pag. 1608)

M2506212. Indicatia intubatiei endotraheale si instituirea ventilatiei mecanice la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica si emfizem pulmonar este:

A. Hipoxemia usoara sau medie fara hipercapnie

B. Scaderea pH-ului sub 7,30 fara hipercapnie

C. Aparitia aritmiilor cardiace

D. Hipercapnie cu obnubilare evidenta

E. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator

(pag. 1608)

M2506213. Scaderea PaCO2 pana la valori apropiate sau mai mici decat cele normale prin ventilatia mecanica folosita la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica sau emfizem pulmonar poate determina:

A. Alcaloza metabolica semnificativa

B. Convulsii generalizate

C. Tahiaritmii severe

D. Acidoza metabolica

E. Vasodilatatie cerebrala

(pag. 1608 - 1609)

M2506214. Complicatiile survenite in timpul terapiei insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem sunt:

A. Colecistita acuta

B. Aritmiile cardiace

C. Emboliile pulmonare

D. Insuficienta ventriculara stanga

E. Hemoragia gastrointestinala

(pag. 1609)

M2506215. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar in timpul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita cronica sau emfizem sunt:

A. Scaderea pH-ului sangvin

B. Scaderea rapida a oxigenarii

C. Cresterea pH-ului sangvin prin hiperventilatie

D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l

E. Excesul de beta - agonisti neselectivi

(pag. 1609)

M2506216. Stimulentele respiratorii utilizate in insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita

cronica si emfizem sunt:

A. Betasercul

B. Sermionul

C. Piracetamul

D. Medroxyprogesteronul

E. Almitrina

(pag. 1609 - 1610)

M2506217. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica si emfizem pulmonar poate fi data de:

A. Administrarea de bronhodilatatoare

B. Administrarea de doze mici de heparina

C. Administrarea de sedative sau tranchilizante

D. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice

E. Alcaloza metabolica

(pag. 1609)

M2506218. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pot fi:

A. Perioadele de poluare intensa a atmosferei

B. Folosirea de sedative sau narcotice

C. Suprainfectiile arborelui traheobronsic

D. Folosirea de bronhodilatatoare

E. Utilizarea stimulentelor respiratorii

(pag. 1608)

M2506219. Cresterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica si emfizem pulmonar poate determina:

A. Vasodilatatie cerebrala

B. Edem papilar

C. Cresterea presiunii intracraniene

D. Scaderea presiunii intracraniene

E. Stupor si chiar coma

(pag. 1608)

M2506220. Hipofosfatemia care se intalneste in insuficienta respiratorie acuta pe fond de bronsita

cronica si emfizem pulmonar se poate trata prin:

A. Administrare parenterala de fosfati

B. Administrare enterala de lapte smantanit

C. Administrare de aminofilina

D. Administrare de beta-2-agonisti

E. Administrare de stimulente respiratorii

(pag. 1609)

M2506221. Fatigabilitatea musculara in special a diafragmei intalnita in insuficienta respiratorie acuta

pe fond de bronsita cronica sau emfizem poate fi remisa prin:

A. Administrarea de amniofilina

B. Administrarea de beta-2-agonisti precum fenoterolul

C. Administrarea de doze mici de heparina

D. Oxigenoterapie

E. Ventilatie mecanica

(pag. 1609)

M2606222. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor respiratorii si al plamanilor fac parte:

A. disfunctia corpului carotidian

B. poliomielita bulbara

C. miastenia gravis

D. stenoza laringiana

E. fibroza chistica pulmonara

(pag. 1628)

M2606223. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:

A. cresterea PaO2

B. cresterea PACO2

C. scaderea HCO3-

D. cresterea Cl-

E. cresterea PaCO2

(pag. 1628)

M2606224. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:

A. oxigenoterapie

B. fenobarbiturice

C. benzodiazepinice

D. miorelaxante

E. ventilatie asistata mecanic

(pag. 1630)

M2606225. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:

A. hipercapnie cronica

B. hipoxemie

C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente

D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere

E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului

(pag. 1630)

M2606226. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara cronica fac parte:

A. alcaloza metabolica

B. traumatism cervical inalt

C. poliomielita

D. boala neuronului motor

E. obezitate

(pag. 1628)

M2606227. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:

A. PaCO2<37-43 mmHg

B. PaO2 crescuta

C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici

D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii

E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie

(pag. 1631)

M2606228. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:

A. miastenia gravis

B. sarcina

C. criza hipertensiva

D. insuficienta cardiaca congestiva

E. acidoza(diabetica,renala,lactica)

(pag. 1631)

M2606229. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:

A. aspiratie

B. infectii difuze, septicemii

C. risc de inec

D. inhalare de toxine

E. insuficienta cardiaca congestiva

(pag. 1636)

M2606230. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:

A. bradicardie

B. bradipnee

C. dispnee

D. cianoza

E. raluri fine in inspir

(pag. 1637)

M2606231. Hipoventilatia alveolara cronica poate avea ca si cauze respiratorii:

A. Pneumonia pneumococica

B. Stenoza laringeala/traheala

C. Apneea obstructiva de somn

D. Fibroza chistica

E. BPOC

(pag. 1628)

M2606232. Din punct de vedere fiziopatologic in hipoventilatia alveolara, datorita cresterii PAO2 apar ca fenomene secundare:

A. cresterea cloremiei

B. cresterea bicarbonatului seric

C. insomnie

D. desaturarea Hb,cresterea eritropoiezei

E. vasoconstrictie pulmonara

(pag. 1629)

M2606233. In definitia hipoventilatiei alveolare primare sunt incluse urmatoarele notiuni:

A. hipercapnie cronica

B. hipoxemie

C. absenta unie afectari primare neuromusculare

D. prezenta unei afectari ventilatorii mecanice decelabile

E. cauza este necunoscuta

(pag. 1630)

M2606234. Sindromul de obezitate-hipoventilatie are ca si caracteristici:

A. surplusul de greutate duce la scaderea compliantei peretelui toracic

B. capacitatea functionala reziduala este crescuta

C. o parte a cailor respiratorii,mai ales la baze, in respiratiile curente

D. apare o hipoventilatie la baza pulmonilor

E. creste diferenta (A-a)Po2

(pag. 1631)

M2606235. Dintre cauzele hiperventilatiei alveolare pot fi enumerate:

A. ingestie de medicamente:salicilati,metilxantine,progesteron

B. febra

C. durerea

D. insuficienta cardiaca congestiva

E. hipotensiunea

(pag. 1631)

M2606236. In tratamentul hipoventilatiei alveolare inhalarea de CO2 poate fi benefica in:

A. acidoza

B. alcaloza cu vasoconstrictie cerebrala semnificativa

C. alcaloza cu parestezii

D. alcaloza cu tetanie

E. anxietate

(pag. 1632)

M2606237. In diagnosticul apneei de somn sunt utilizate

A. anamneza cu somnolenta diurna,sforait

B. electrooculograma

C. EEG in stare de veghe

D. electromiograma submentala

E. oximetria

(pag. 1634)

M2606238. In leziunile pulmonare acute apar urmatoarele componente fiziopatologice:

A. pedispozitia genetica

B. initierea:evenimentul declansator initiaza cascada celulara inflamatorie

C. amplificarea cu recrutarea celulelor efectoare

D. leziunea produsa de neutrofile,macrofage,monocite,limfocite si produsii lor proinflamatori

E. manifestari de SDRA

(pag. 1636)

M2606239. Caracteristicile clinice ale SDRA sunt reprezentate de:

A. afectiunea respiratorie cronica preexistenta

B. bradipnee

C. dispnee moderata

D. cianoza

E. raluri subcrepitante/crepitante predominant de inspir

(pag. 1637)

M2606240. Complicatiile tratamentului SDRA pot fi:

A. barotrauma

B. deshidratare

C. pneumonie nosocomiala

D. fistula bronhopulmonara

E. coagulare intravasculara diseminata

(pag. 1638)

M2706241. Diagnosticul de insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu obstructie cronica a cailor respiratorii este precizat de:

A. Scaderea acuta a PaO2 de la 70 mmHg la 60 mmHg

B. Scaderea acuta a PaO2 de la 50mmHg la 40 mmHg

C. Valoarea pH-ului mai mica de 7,35

D. Valoarea pH-ului mai mica de 7,30

E. Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg

(pag. 1609)

M2706242. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute sunt:

A. Aritmiile cardiace

B. Embolia sistemica

C. Embolia pulmonara

D. Insuficienta de ventricul stang

E. Hemoragia gastrointestinala prin ulcer peptic

(pag. 1609)

M2706243. Mentionati care dintre urmatoarele afectiuni se pot insoti de hiperventilatie:

A. Astmul bronsic

B. Tromboembolismul pulmonar

C. Sindromul Pickwick

D. Miastenia gravis

E. Acidoza metabolica

(pag. 1634)

M2706244. Motivul instituirii ventilatiei mecanice la un pacient cu detresa respiratorie care hiperventileaza este:

A. De a scadea ventilatia

B. De a creste volumul pulmonar mediu

C. De a imbunatati oxigenarea

D. De a evita barotrauma

E. De a creste presiunea de umplere alveolara

(pag. 1638)

M2706245. Mentionati afirmatiile adevarate despre SDRA:

A. Este o insuficienta respiratorie acuta hipoxemica

B. Marca sa fiziopatologica este cresterea permeabilitatii membranei alveolo-capilare

C. Asociaza o diferenta alveolo-arteriala in O2 marita

D. Asociaza o diferenta alveolo-arteriala in O2 normala

E. Administrarea de O2 nu corecteaza diferenta alveolo-arteriala in O2

(pag. 1636,1637)

M2706246. Sindromul de detressa respiratorie al adultului este

A. cea mai frecventa cauza de insuficienta respiratorie cronica

B. indus de stari septice, aspiratii, inhalare de toxine,etc

C. este definit de scaderea PaO2/FIO2 < 100mmHg

D. este definit de scaderea PaO2/FIO2 < 200mmHg

E. caracterizat prin examen fizic al ce la debut poate fi nerelevant

(pag. 1636)

M2706247. Hipoventilatia alveolara cronica paote determina

A. Cefalee vesperala

B. Insomnie, confuzie, fatigabilitate

C. Cianoza

D. Policitemie secundara

E. hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca dreapta

(pag. 1629)

M2706248. Urmatoarele cauze pot genera sindrom de disfunctie ventilatorie de tip hipoventilatie alveolara

A. Boala pulmonara cronica obstructiva

B. Astmul bronsic

C. Fibroza pulmonara idiopatica

D. Sindromul de apnee in somn

E. Boli ale sistemului neuro-muscular: poliomielita, miastenia gravis

(pag. 1628)

M2706249. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul SDRA

A. Glucocorticoizii sunt esentiali, date fiind proprietatile antiinflamatorii

B. Hipoxemia se va corecta pentru a ajunge la PaO2 de 60 mmHg

C. Administrarea oxigenului prin canula nazala apare inferioara celei prin masca

D. Ventilatia mecanica apare indicata daca PaO2 nu poate fi mentinuta de o FI O2 de 60%

E. In repletia volumica solutiile cristaloide sunt preferate celor coloide

(pag. 1638)

M2806250. Mecanismele hipoxemiei sunt:

A. cresterea pCO2 inspirat

B. scaderea pO2 inspirat

C. hipoventilatia

D. suntul

E. dereglarea raportului ventilatie-perfuzie

(pag. 1562)

M2806251. Valorile indicate de puls-oximetru nu sunt exacte cand:

A. exista methemoglobinemie semnificativa

B. SaO2 este sub 90%

C. SaO2 este peste 90%

D. exista vasoconstrictie puternica

E. exista carboxihemoglobinemie semnificativa

(pag. 1561)

M2806252. Mecanisme ale hipercapniei pot fi:

A. anemia

B. productia crescuta deCO2

C. scaderea travaliului respirator

D. cresterea rezistentei cailor respiratorii

E. ineficienta schimbului respirator

(pag. 1563)

M2806253. In sangele venos amestecat,recoltat din artera pulmonara

A. pO2 are valoarea normala 40 mm Hg

B. pO2 are valoarea normala peste 90 mm Hg

C. variatii foarte mici ale pO2 pot reflecta variatii mari ale saturatiei cu O2

D. variatii mari ale pO2 pot reflecta variatii mici ale saturatiei cuO2

E. masurarea saturatiei O2 permite calcularea debitului cardiac

(pag. 1561)

M2806254. Disfunctia ventilatorie restrictiva se caracterizeaza prin:

A. VR crescut

B. CV scazuta

C. CPT scazuta

D. VEMS scazut

E. PEM crescuta

(pag. 1558)

M2806255. Tratamentul hipoxemiei se face:

A. cu cea mai mica fractie de oxigen inspirat

B. pentru a atinge paO2 de 60%

C. pentru a atinge paO2 de 95%

D. pentru a atinge paO2 de 80%

E. pentru a atinge paO2 de 100%

(pag. 1637)

M2806256. Hipoventilatia alveolara duce la:

A. alcaloza respiratorie

B. acidoza respiratorie

C. hipoxemie

D. vasodilatatie cerebrala si cefalee

E. afectarea calitatii somnului

(pag. 1629)

M2806257. Combinatia dintre hipoxemia cronica si hipercapnie poate produce:

A. alcaloza respiratorie

B. vasoconstrictie pulmonara

C. hipertensiune pulmonara

D. hipertrofie ventriculara dreapta

E. insuficienta cardiaca congestiva

(pag. 1628)

M2906258. Minimul de investigatii la toti pacientii cu insuficienta respiratorie cuprinde:

A. examinarea sputei

B. CT toracic

C. radiografie toracica

D. electrocardiograma

E. masurarea gazelor sanguine

(pag. 1608)

M2906259. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute sunt:

A. pneumonia

B. pneumotoraxul

C. scaderea volumului secretiilor

D. poluarea atmosferica intensa

E. insuficienta ventriculara dreapta

(pag. 1608)

M2906260. Ventilatia neinvaziva este recomandata in absenta:

A. disfagiei

B. anxietatii

C. instabilitatii hemodinamice

D. suferintei abdominale cronice

E. hipoxiei severe

(pag. 1608)

M2906261. Care dintre urmatoarele pot fi complicatii survenite in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute?

A. embolia pulmonara

B. infarctul miocardic

C. aritmiile cardiace

D. hemoragia gastrointestinala

E. alcaloza metabolica hipokalemica

(pag. 1609)

M2906262. Tratamentul suportiv al hipoxemiei din SDRA vizeaza:

A. atingerea unei PaO2 de 90 mmHg

B. atingerea unei PaO2 de 60 mmHG

C. o saturatie in O2 a hemoglobinei de 90%

D. imbunatatirea oxigenarii hemoglobinei

E. cresterea frecventei respiratorii

(pag. 1637, 1638)

M2906263. Complicatiile posibile ale masurilor terapeutice folosite in SDRA sunt:

A. infectii nosocomiale

B. barotrauma

C. coagularea intravasculara diseminata

D. ruptura unor alveole mai putin afectate

E. pleurezia

(pag. 1638)

M2906264. Care dintre urmatoarele variabile sunt scazute in cadrul sindromului obezitate- hipoventilatie ?

A. complianta peretelui toracic

B. capacitatea functionala reziduala

C. ventilatia bazelor pulmonare

D. diferenta PO2 alveolo-arteriala

E. PaCO2

(pag. 1631)

M2906265. Clearence-ul traheobronsic poate fi imbunatatit prin:

A. agenti ß2 adrenergici

B. administrarea de diuretice

C. teofilina in asociere cu bronhodilatatorii

D. drenaj postural

E. percutia toracelui

(pag. 1609)

M2906266. Factorii de prognostic negativ in SDRA sunt:

A. sepsisul

B. sexul masculin

C. varsta peste 65 ani

D. supradoze medicamentoase

E. fibroza pulmonara

(pag. 1638)

M2906267. Caracteristicile clinice initiale ale SDRA sunt:

A. cresterea frecventei respiratorii

B. pacientul poate fi asimptomatic

C. cresterea PO2

D. cresterea PCO2

E. raluri fine de inspir

(pag. 1637)

M2906268. Sindromul Pickwick cuprinde:

A. obezitate marcata

B. somnolenta diurna

C. hipoventilatie indusa de somn

D. insuficienta cardiaca stanga

E. este un sindrom de tip obezitate-hiperventilatie

(pag. 1631)

M2906269. In urmatoarele afectiuni, interesarea nervilor sau a muschilor respiratori reprezinta o faza tardiva a unei afectiuni generale:

A. sindromul postpolio

B. distrofia musculara

C. miopatia asociata deficientei de maltaza a adultului

D. miastenia gravis

E. paralizia idiopatica a diafratgmului

(pag. 1630)

M2906270. Care dintre urmatoarele clase de medicamente nu si-a demonstrat eficienta in tratamentul insuficientei respiratorii acute din BPOC ?

A. mucolitice

B. blocanti H2

C. teofilina in asociere cu agonisti ß2 adrenergici

D. inhibitori ai enzimei de conversie

E. anticolinergice

(pag. 1609)

M2906271. Care dintre urmatoarele modificari sunt caracteristice fazei precoce a SDRA ?

A. infiltrate difuze, extinse bilateral

B. PO2 scazut

C. campuri pulmonare transparente

D. PCO2 crescut

E. PCO2 scazut

(pag. 1637)