Modelul - restaurarile protetice fixe unidentare

MODELUL - RESTAURARILE PROTETICE FIXE UNIDENTARE

Definitie:modelul reprezinta copia pozitiva fidela a cimpului protetic obtinuta din ghips, ciment, rasini acrilice, ceramica sau metal ;cu ajutorul amprentei si pe care se va confectiona macheta sau uneori chiar viitoarea restaurare protetica fixa unidentara - RPFU. Reprezinta o etapa de laborator in tehnologia confectionarii RPFU.

Materialul - sau materialele - utilizate la amprentare precum si tehnica de amprentare determina modul de realizare si materialele din care se realizeaza modelul.

Clasificare

Modelele pot fi clasificate dupa :

1- materialul din care sunt confectionate,

2- tehnologia de realizare,

3- destinatie de utilizare,

4- mobilitatea bonturilor.

(1) Dupa materialul din care se confectioneaza modele pot fi :

a- materiale metalice :

- amalgamele,

- aliajele usor fuzibile,

- aliajele topite si pulverizate,

- metale depuse pe cale galvanica,

b- materiale nemetalice :

- gipsurile,

- cimenturile,

- polimerii,

- compozitele,

- mase ceramice.

(2) Dupa tehnologia de realizare a modelului;

a. tehnologia conventionala :

- turnare gipsuri (masele plastice, aliajele usor fuzibile),

- indesare - fulare (cimenturi, amalgame),

- galvanizare/pulverizare (metale),

- ardere (mase ceramice)

b. tehnologia neconventionala:

- sistemul CAM-CAD

(3)Dupa destinatia de utilizare a modelului :

- modelul preliminar, anatomic, destudiu, document,

- modelul de lucru,

- modelul duplicat.

(4) Dupa mobilitatea bonturilor

- cu bonturi fixe,

- cu bonturi mobile.

Indiferent de structura chimica si denumirea sa un material ideal pentru confectionarea modelului trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :

- sa prezinte o faza de plasticitate care sa-i permita introducrea cu usurinta in amprenta,

- sa aiba o granulatie fina care sa-i permita patrunderea in cele mai mici detalii ale amprentei; caracteristica ce influenteaza exactitatea, fidelitatea modelului,

- sa prezinte stabilitate volumetrica,

- sa prezinte rezistenta mecanica crescuta la rupere, abraziune si presiune,

- sa prezinte stabilitate chimica ,

- sa nu se combine si sa nu influenteze calitatile materialelor din care se realizeaza amprenta si/sau macheta,

-sa se realizeze cu usurinta,

- sa nu necesite aparatura si instrumentar special,

- sa se prelucreze usor,

- sa poata fi corectat la nevoie,

- sa fie ieftin.

Tehnici conventionale de obtinere a modelului

Tehnica de amprentare si materialul de realizare a acesteia pot influenta decisiv materialul si tehnica de obtinere a modelului. Intre materialul de amprentare si cel de confectionare a modelului trebuind sa existe compatibilitate : chimica, fizica, mecanica si termica.

Chimica : absenta unor posibile combinatii intre materialul de amprenta si cel de model ; absenta reactiilor adverse prin care sa fie influentata stabilitatea, timpul de priza,duritatea,exactitatea, etc.

Fizica : variatiile volumetrice sa nu existe sau cind exista sa fie compensate.

Mecania : daca materialul de amprenta este elastic modelul nu se poate realiza prin fularea (indesarea ) materialului de confectionat modelul.

Termica : reactia exoterma a materialului de model impiedica folosirea materialelor termoplastice de amprenta.

1. Modelul monobloc, cu bonturi fixe

Face parte din tehnologia conventionala de confectionare a modelelor. Se pot confectiona in orice tip de amprenaa. Este modelul cel mai des utilizat pentru arcada antagonista, modelul de studiu si modelul duplicat. *fig. 79

Materialul cel mai folosit pentru modelul cu bonturi fixe este gipsul. Ghipsurile sunt clasificate dupa D.I.N. (Deutsches Institut fur Normung) 13911 in :

clasa I - gipsul pentru amprente

clasa II - gipsul alabastru

clasa III - gipsul dur

clasa IV - gipsul extradur

Dupa I.S.O. (International Standard Organisation) si ADA (American Dental Association)

Nr.25; ghipsurile se clasifica:

clasa I - impression plaster

clasa II - model plaster

clasa III - dental stone

clasa IV- dental stone hight strength

clasa V - dental stone high strength, high expansion.

Dupa spalarea si dezinfectia amprentei se prepara pasta de ghips respectand proportiile pulbere-lichid indicate de firma producatoare. Amestecul se poate face manual, se prefera insa folosirea vacuum-malaxorului cind se doreste un model de calitate.

Amprenta trebuie sa fie perfect uscata. Prezenta apei face ca aceasta - apa sa se retraga in zonele cele mai declive ale amprentei - virfurile cuspizilor, determinind datoriata proportiei apa-ghips o rezistenta redusa a acestor zone. Prin friabilitatea crescuta a gipsului la nivelul cuspizilor se modifica atit morfologia cimpului protetic cit si rapoartele ocluzale interarcadice.

Amprenta se aseaza pe platoul masutei vibratoare pentru a favoriza patrunderea pastei de gips in cele mai fine detalii si pentru a impiedica aparitia porozitatilor in masa modelului.

Pasta de gips se aplica in portiunile cele mai inalte ale amprentei,in mod repetat si in cantitati reduse la inceput. Daca sunt zone declive, de mici dimensiuni, in care pasta de gips patrunde cu dificultate si exista riscul formarii de incluziuni de aer, cu ajutorul unei pensule sau a unui instrument bont se poate facilita curgerea omogena a gipsului in amprenta.

Cind impresiunea corespunzatoare dintilor s-a acoperit se pot pune cantitati mai mari de ghips pentru a umple mai repede amprenta.La completa umplere a amprentei aceasta se indeparteaza de pe masuta vibratoare si se asteapta 20-30 de minute pina la priza gipsului.

Daca modelul nu este in totalitate din acelasi tip de ghips si pentru soclu se folosete o alta categorie de gips atunci inainte de priza gipsului dur pe acesta se vor face cu o spatula de ceara retentii ce vor favoriza legatura intre cele doua tipuri de material. *fig. 80

Gipsul obisnuit folosit pentru soclu se prepara intr-o consistenta mai crescuta si se aseaza pe masa sub forma unei mici gramezi,de dimensiunea amprentei si cu o grosime de 15 - 20 mm. Suprafata gipsului dur pe care s-au facut retentiile se umezeste si se apasa pe gramajoara de gips obisnuit. Se cauta ca planul de ocluzie sa fie paralel cu planul mesei si grosimea totala a soclului sa nu depaseasca 20 mm. Periferia amprentei este urmarita printr-o miscare a spatulei sau a degetului care va finisa periferia modelului. Forma si grosimea finala a soclului se vor definitiva prin slefuire cu ajutorul soclatorului. * fig. 81

Daca se doreste ca soclul din gips obisnuit sa fie fasonat se vor folosi conformatoarele din caucic special realizate in acest scop si care au o forma caracteristica pentru maxilar respectiv pentru mandibula.Dupa umplerea amprentei cu gips dur si cind acesta a capatat o consistenta ce permite rasturnarea amprentei fara riscul deformaii lui se prepara gipsul obisnuit. Se umple confor-matorul cu gips obisnuit.. Se aplica amprenta avind gipsul dur peste gipsul obisnuit din conformator

Surplusul de gips obisnuit se indeparteaza cu o spatula. * fig. 82

Modelul monobloc, cu bonturi fixe are avantajul pastrarii nemodificate in permanenta a pozitiei dintelui preparat fata de dintii vecini. Posibilele modificari ale viitoarei piese protetice sunt legate de modificari ale machetei la scoaterea de pe model cu ocazia ambalarii. In dorinta anularii acestor modificari se poate recurge la modelul duplicat .

Modelul monobloc ingreuneaza modelarea machetei pe fatele proximale, in special in zona cervicala interdentara si nu permite controlul in faza de macheta a acestor zone. Anularea acestor neajunsuri este posibila cu ajutorul modelului cu bonturi mobile.

Modelul duplicat este un model monobloc realizat din masa de ambalat specifica aliajului din care se toarna viitoarea piesa protetica - RPFU metalica. Macheta piesei metalice ramine fixa pe acest model impreuna cu care se ambaleaza. Practic modelul duplicat face parte integranta din tipar si se distruge o data cu acesta la obtinerea piesei turnate.

Distrugerea dupa turnare a modelului duplicat face ca acesta sa se realizeze dupa o copiere a modelului de lucru, model pe care se poate face proba piesei turnate.

2. Modelul cu bonturi mobile.

Se realizeaza diferit in functie de tipul de amprenta si de tipul de bont mobil ce se doreste a fi realizat.

a- Modelul cu bonturi mobile realizat in amprenta luata cu material termoplastic in inel de cupru si supraamprenta cu gips.

Daca in supraamprenta care contine amprenta cu material termoplastic in inel de cupru se toarna pe masa vibratorie pasta de gips extradur (clasa IV) se obtine modelul monobloc - fara bonturi mobile.

Pentru modelul cu bont mobil se indeparteaza din supraamprenta inelul de cupru reprezentind amprenta preparatiei. Bontul mobil poate fi realizat din : gips extradur, ciment, amalgam, rasina acrilica, argint sau cupru pe cale galvanica.

- bontul din gips extradur. Inelul de cupru este acoperit la extremitatea cervicala a amprentei cu o folie de ceara sau de hirtie cerata care depaseste cu 15-20 mm aceasta margine. * fig. 83 Pe o placuta de sticla se prepara o pasta de consistenta smintinoasa de gips extradur. * fig. 84 Cu spatula se introduc mici cantitati de gips fara a obstrua complet deschiderea cofrajului de ceara sau hirtie.

* fig. 85

Se umple conformatorul plimbind marginea inelului pe o pensa, spatula sau plia realizind vibratii care determina alunecarea pastei de gips extradur in zona decliva a amprentei - in inel. * fig. 86

Dupa umplerea cofrajului in totalitate se asteapta priza gipsului. Cind gipsul dur s-a intarit se indeparteaza cu o spatula ceara sau harita ce constituia cofrajul inelului. Bontului mobil i se da o forma conica prin taiere cu spatula sau slefuire cu o pila. Corespunzator fetei vestibulare (lipiturii inelului de cupru, semnului clestelui) la extremitatea libera a bontului se face un prag de ghidare si orientare a bontului mobil

- bontul din ciment silicat. Mai intrebuintat a fost cimentul silicofosfatic. Calitatile care il recomandau sunt : fidelitate in redarea detaliilor, stabilitate volumetrica, timp de priza scurt, duritatea acceptabila. Calitatile care il contraindica sunt : pretul de cost ridicat, fisurarile si contractiile datorate deshidatarii. S-a renuntat la folosirea lui. A fost prezentat ca valoare istorica.

bontul din amalgam. Este folosit mai des amalgamul de argint, mai rar cel de cupru.Calitatile sunt reprezentate de : duritate, precizie si rezistenta mecanica.Dezavantajele sunt : aproximativ 10 ore durata timpului de priza, pret de cost ridicat, coafajul trebuie intarit cu un manson de gips, eliminarea vaporilor de mercur care sunt toxici.

Dupa pregatirea inelului mobilizat din supraamprenta prin aplicarea unui cofraj din ceara sau hirtie cerata; acest cofraj se intareste prin inconjurarea lui cu un manson de gips care il face rezistent la presiunile din timpul fularii amalgamului in amprenta pentru realizarea bontului mobil.

- bontul din rasini. Acestea pot fi rasini polimerice, epoxidice, epiminice, poliuretanice. Calitatile rasinilor sunt : duritate mare, fidelitate foarte buna, manipulare usoara, se intaresc intr-un timp scurt, se pot asocia cu pinuri care inlocuiesc prelungirea conica radiculara.

bontul din argint sau cupru pe cale galvanica. Inelul de cupru trebuie pregatit pe ambele suprafete. Interiorul inelului este grafitat pentru a fi bun conducator de electricitate; exteriorul este acoperit cu ceara pentru a impiedica depunerea de metal. Inelul se pune la catodul baii galvanice; anodul fiind reprezentat de o placuta de cupru sau argint. Durata depunerii metalului este de 4-12 ore cu intensitatea curentului de 10mA/centrimetru patrat. La inceput intensitatea este redusa (primele 30 de minute) pentru a se obtine o fidelitate maxima prin depunere neteda a metalului. Aceasta suprafata neteda corespunde fetei externe a bontului. La sfirsit intensitatea se mareste pentru obtinerea unei suprafete rugoase catre profunzimea bontului mobil. De suprafata interna rugoasa a depunerii metalice urmeaza sa adere gipsul sau rasina cu care se va definitiva confectionarea bontului prin introducerea lor in interiorul "camasii" metalice realizata prin electrodepunere.

Dupa realizarea modelului (bontului mobil) acesta este repozitionat in supraamprenta urmind ca realizarea modelului ce cuprinde dintii vecini,dintii antagonisti si relatia de ocluzie sa se realizeze diferit dupa cum amprenta cimpului protetic s-a luat intr-un timp, in doi timpi sau in trei timpi.

Daca amprenta este luata intr-un timp; inelul a fost scurtat in ocluzie. Stratul ocluzal de material este foarte subtire si este o mare dificultate in reconstituirea supraamprentei din fragmentele de gips ce o compun. Cooptarea surpaamprentei din gips se face prin lipirea fragmentelor pe suprafata lor externa cu ceara de lipit. Eventualele mici lipsuri se pot completa cu ceara de modelat. Daca inelul nu este perfect stabil in supraamprenta reconstituita se poate fixa tot cu ceara de lipit.Marginile supraamprentei de gips sunt acoperite cu ceara intens colorata pentru a puntea delimita cu usurinta gipsul modelului de gipsul supraamprentei in faza de obtinere a modelului. *fig.87

Supramprenta reconstituita, avind inelul in interiorul ei, cu marginile acoperite cu ceara colorata se pune la izolat intr-un bol cu apa 5-10 minute. Dupa izolare se indeprteaza apa in totalitate si se toarna pasta de gips obisnuit in amprenta arcadei ce cuprinde bontul cu preparatia. Din acelasi gips se realizeaza pe masa de lucru un soclu ce se prelungeste distal cu scopul obtinerii ulterioare a unei chei de ocluzie ce va permite pozitionarea antagonistilor.

Cheia distala de ocluzie se realizeaza sub forma a doua santuri orizontale cu aspect de "T" sau "Y" dupa intarirea soclului. *fig.88

Modelul astfel pregatit este pus din nou la izolat in apa 5-10 minute. Apoi se toarna modelul dintilor antagonisai. Dupa priza se distruge cu grija supraamprenta indepartand pe rind fragmentele ce o compun. Se mobilizeaza cele doua arcade la nivelul cheii de ocluzie. Bontul mobil este mobilizat din modelul arcadei ce cuprinde preparatia. *fig.89,90

Daca amprenta este luata in doi timp inelul nu mai trebuie scurtat in ocluzie. Stratul ocluzal de material al supraamprentei este mai gros si nu este o mare dificultate in reconstituirea supramprentei din fragmentele de gips ce o compun.

Dupa turnarea modelului arcadei ce contine preparatia pe fata ocluzala a dintilor acestuia se fixeaza banda de ceara sau silicon ce contine impresiunile antagonistilor si relatia de ocluzie. Se realizeaza modelul antagonist in raport cu cel ce contine preparatia. *fig.91

Daca amprenta este luata in trei timpi atunci se realizeaza separate fiecare din cele doua modele: cu preparatia si cu dintii antagonisti; modele ce se vor pozitiona cu ajutorul inregistrarii luate in ceara sau silicon. Rapoartele de ocluzie se pastreaza prin montare intr-un ocluzor. Fiind vorba de modele ce cuprind intreaga arcada si rapoartele de ocluzie pastrate in ocluzor aceasta tehnologie "in trei timpi" este net superioara metodelor segmentare, cu cheie de ocluzie din gips ce se realizeaza in tehnicile "intr-un timp" sau :"doi timpi".

Modelul cu bonturi mobile poate fi cu pinuri (dowel) sau fara pinuri.

Pinurile (dowel) sunt tije metalice cilindrice, conice; cu un singur brat sau cu doua brate care permit mobilizarea bontului prin culisarea lor in baza modelului. Pot fi fara teaca sau cu teaca, din plastic sau metalica. Cele mai bune dar si cele mai scumpe sunt pinurile duble cu teaca metalica. fig.92

- cu pinuri :

pinurile sunt fixate in amprenta si modelul se toarna in doi timpi din materiale diferite: din gips dur arcada, din gips obisnuit soclul. Modelul se toarna in doua etape. Intr-o prima faza din gips extradur se toarna portiunea corespunzatoare dintilor dupa care in baza intarita sunt forate lacasuri in care sunt cimentate pinurile (tehnica ZEISER, KIEFFER, BREDENT). * fig.93.94,95

Sunt preferate (fiind cele mai bune) pinurile metalice duble, cu teaca metalica. In cazul folosirii pinurilor simple este bine ca fiecare bont mobil sa cuprinda doua pinuri care sa impiedice eventuala rotire a bontului in axul longitudinal al pinului.

- fara pinuri :

modelul sectionar permite detasarea fragmentelor componente (tehnica TRAY si ACCUTRAC). Repozitionarea segmentelor este posibila datorita nervurilor pe care le prezinta conformatoarele in care se toarna modelul. Confectionarea si utilizarea este usoara. *fig.96.97,

Conformatoarele presupun o cheltuiala suplimentara, folosirea lor fiind limitata la 8-10 utilizari. Duritatea modelului toceste nervurile de ghidaj ducind la posibile deplasari necontrolabile ale bonturilor mobilizabile.

b- Modelul cu bonturi mobile realizat in amprenta luata cu material siliconic.

Dupa spalarea si dezinfectia amprentei se aleg pinurile. La nivelul capului cu retentivitati pentru fixarea gipsului pinul are o prelungire ascutita care se infige in materialul elastic de amprentare-siliconul. Pinul poate fi fixat si in marginea amprentei daca el se continua cu o tija lunga si subtire prin a carei curbare se permite aducerea capului retentiv al pinului la nivelul impresiunii bontului. *fig.98.99,

Imbunatatirea stabilitatii pinului in amprenta se poate face prin trecerea vestibulo-oraaa, prin marginea amprentei a unui ac tangential cu pinul. Acul si pinul se vor solidariza, in zona de contact, cu ceara de lipit. Pinurile se mai pot solidariza cu o banda de ceara dispusa in lungul arcadei, ceara care va permite si reperarea pinurilor in scopul mobilizarii bontului mobil. *fig.100.101

Cu ajutorul unor benzi metalice-tip matrice, fixate in materialul de amprenta se face delimitarea viitoarelor bonturi mobilizabile de restul modelului. Benzile au o directie vestibulo-orala fiind divergente spre ocluzal (convergente spre baza viitorului model) pentru a permite mobilizarea bonturilor pe care le delimiteaza. *fig.102.

Amprenta se umple cu pasta de gips dur pina la depasirea marginii cervicale a dintilor arcadei. Cit timp pasta de gips este plastica in zona amprentei corespunzatoare dintilor vecini preparatiei se plaseaza saibe metalice retentive introduse pina la jumtatea lor. Dupa priza gipsului dur suprafata acestuia se izoleaza si se toarna din gips obisnuit baza modelului-soclul. * fig103,104

Benzile metalice interproximale si izolare suprafetei gipsului dur permit mobilizarea bontului mobil glisind pe pinul metalic. Prezenta saibelor metalice asigura o legatura stabila a bazei modelului cu gipsul dur turnat initial.

Folosind un creion cu mina moale se marcheaza limita cervicala a preparatiei. Cu o freza mare pentru acrilat se face un sant circular sub delimitarea cervicala realizata initial cu creionul. Sunt create conditiile tehnice de abordare axiala si transversala a marginilor cervicale ale machetei componentei metalice a RPFU.

c- Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica "PINDEX" .

In tehnologia clasica pinurile se fixeaza in amprenta dupa care se turna modelul din gips dur.

Procedeul "PINDEX" de realizare a modelului cu bonturi mobilizabile fixeaza pinurile in modelul arcadei dupa priza gipsului. Gipsul corespunzator soclului urmand sa acopere aceste pinuri anterior fixate in modelul arcadei.

Dupa spalarea si dezinfectia amprentei se toarna gips extradur in portiunea amprentei corespunzatoare arcadei dentare, depasind cu citiva milimetri marginea cervicala a dintilor. Cind gipsul s-a intarit se scoate modelul din amprenta (demularea amprentei) si se realizeaza prin slefuire cu o freza pentru acrilat netezirea perfecta a acestuia pe vestibular si oral. Aspectul modelului va fi conic cu baza spre ocluzal pentru a permite mobilizarea bonturilor prin glisare pe pinuri catre ocluzal. * fig105,106

Cu un creion se noteaza pe marginea modelului viitoarele linii de sectiune ale acestuia. Modelul este pus cu baza pe stativul masinii de gaurit a carei deplasare verticala de foraj a fost reglata in concordanta cu tipul pinului ce se va folosi. Spotul luminos proiectat pe fata ocluzala va corespunde locului unde la nivelul bazei se va realiza orificiul de fixare a pinului. Canalele astfel forate sunt perpendiculare pe baza modelului si paralele intre ele. Pulberea rezultata in urma forarii este indepartata cu o perie fina. Pinurile sunt fixate in canalele forate cu rsina epoxidica. Dupa fixare pe pinuri se pun tecile de plastic sau de metal. Sunt de preferat pinurile duble cu teaca metalica.Pentru a evita rotatia bontului in axul lung al pinului pentru un segment se prefera aplicarea a doua pinuri. In acelasi scop pe suprafata bazei modelului se pot face cu o freza pentru acrilat jgheaburi de ghidaj care vor permite soclului o pozitionare precisa, unica, in raport cu arcada.

Extremitatile libere ale pinurilor sunt unite in lungul arcadei cu o banda de ceara care va usura reperarea pinurilor in vederea mobilizarii bonturilor mobile. * fig107,108, 109.

Se izoleaza baza modelului si se toarna soclul folosind un conformator care se umple cu pasta de gips in care se introducapinurile. Dupa prizaa soclului se indeparteaza conformatorul si se sectioneaza modelul arcadei conform marcajelor initial trasate cu creionul. Bonturile mobile sufera aceeasi pregatire a zonei cervicale prin marcajul limitei preparatiei cu un creion moale si frezarea subiacenta acestei demarcatii a unui sant larg cu ajutorul unei freze pentru acrilat. * fig110,

d- Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica "ZEISER".

Este caracterizat de prezenta unui soclu rigid din PMMA capabil de a neutraliza posibilele variatii volumetrice ale gipsului dur din care s-a realizat modelul de lucru. Pinurile metalice (avind o suprafata plana care impiedica rotatia in ax) sunt pozitionate in placa de PMMA in lacasuri special forate in acest scop. Pozitia lacasului se realizeaza cu ajutorul aparatului ZEISER 1 care urmarind amprenta stabileste cu precizie pozitia pinului. Pasta de gips dur, extradur sau rasina epozidica se toarna in amprenta.Se rastoarna soclul din PMMA cu pinurile in jos inglobindu-le in pasta modelului inca neintarita. * fig111,112, 113.

Dupa priza, modelul cu pinuri se desprinde de soclu din PMMA Se sectioneaza modelul realizandu-se bonturi mobile care apoi se repozitioneaza pe soclu dupa ce s-a prelucrat cores-punzator zona cervicala prin slefuire cu o freza pentru acrilat.

e- Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica "KEIFER".

Turnarea succesiva a arcadei si a soclului modelelor in tehnicile clasice are ca efect aparitia modificarilor volumetrice datorate gipsului. KEIFER si-a propus controlul si anularea acestor modificari prin utilizarea unei placi prefabricate din plastic alb, rigid in care se fixeaza pinurile inaintea turnarii din gips dur a modelului. KEIFER preia si imbunatateste tehnica preconizata de ZEISER, realizind o tehnica originala de mare precizie de obtinere a modelelor cu bonturi mobile.

Amprenta luata cu siliconi este spalata si dezinfectata dupa care i se reduc marginile si se marcheaza linia medio-sagitala. Cu ajutorul unui chit special amprenta se pozitioneaza pe un conformator metalic prevazut cu lacasuri de ghidaj pentru placile de plastic ce vor fi ulterior folosite. O placa transparenta de transfer avind o forma specifica pentru maxilar si pentru mandibula, prinsa in lacasurile de ghidaj ale conformatorului metalic ajuta la pozitionarea amprentei.

Planul medio-sagital se marcheaza si pe placa transparenta de transfer el trebuind sa coincida cu marcajul aceluias plan anterior facut pe amprenta.

Se scoate placa transparenta de transfer din conformatorul metalic si se definitiveaza indiguirea amprentei cu chitul special destinat operatiei de fixare si deretentivizare a amprentei. Pe cit posibil se vor evita configuratiile retentive care ar putea rezulta din indiguirea cumaterialul chitos.

In concordanta cu dintii ce contin preparatia se vor marca pe chitul ce acopera marginea externa a amprentei viitoarele linii de sectiune ale modelului.

Placa transparenta de transfer se pozitioneaza deasupra amprentei prin fixarea "urechilor" distale in lacasurile conformatorului metalic pe care a fost fixata amprenta. In placa transparenta de transfer sunt pozitionate cite doua pinuri lungi de transfer pentru fiecare viitor segment al modelului. O placa alba rigida din plastic - placa de lucru - acoperita de o folie subtire, autocolanta usor perforabila se aseaza in conformatorul metalic cu ajutorul "urechilor" distale de ghidaj deasupra placii transparente de transfer in care s-au fixat pinurile metalice lungi de transfer.

Pozitia in oglinda a celor doua placi : de transfer si de lucru permite transferul pozitiei pinurilor de pe placa transparenta de transfer pe placa alba, rigida de lucru prin perforarea foliei autocolante anterior aplicata pe placa de lucru. Perforatiile facute in folia autocolanta de pinurile metalice lungi de transfer sunt largite cu un instrument asemanator unui burghiu. Se aplica pe placa alba, rigida, de lucru pinurile metalice scurte de lucru. Capul retentive al pinurilor de lucru este orientat catre amprenta ; fateta de pozitionare a acestor pinuri fiind spre vestibular.

Pozitionarea pinurilor de lucru poate fi facuta si cu un aparat care aseza amprenta si placa rigida de lucru intr-o pozitie simetrica. La capatul unei tije metalice se afla un instrument de reper care se deplaseaza deasupra amprentei marcind viitoarea pozitie a pinului. Celalat capat al tijei perforeaza folia autocolanta a placii albe, rigide de lucru in pozitie identica cu cea din amprenta. Pinurile sunt pozitionate cite doua pentru fiecare viitor segment mobilizabil al modelului.

Egalizarea inaltimii pinurilor de lucru se face prin introducerea placii rigide de lucru, avind pinurile de lucru fixate pe ea intr-un conformator metalic de egalizare.

Este pregatit la vacuum malaxor materialul din care se toarna modelul. Se umplu cu grija toate detaliile amprentei uneori folosind o pensula fina pentru omogenizarea pastei si eliminarea eventualelor incluzii de aer.

Un strat subtire din pasta de gips dur se depune pe placa rigida de lucru corespunzator zonei coronare a bonturilor de lucru prevazute cu retentii.Amprenta fiind umpluta cu gips dur peste ea se aplica placa rigida din plastic-de lucru in care sunt fixate bonturile de lucru. Pozitionarea se face prin cuplarea urechilor de ghidaj ale placii de lucru in lacasurile conformatorului metalic pe care s-a fixat amprenta. Capetele retentive ale bonturilor scurte-de lucru patrund in gipsul din amprenta. Gipsul de pe placa rigida-de lucru face corp comun cu gipsul din amprenta. Dupa priza gipsului se indeparteaza surplusurile marginale ale modelului. Se scoate placa rigida din conformatorul metalic impreuns cu amprenta. Se demuleaza amprenta obtinindu-se modelul fixat pe placa de lucru prin intermediul pinurilor de lucru.

Desprinderea modelului de placa rigida-de lucru este posibila prin aplicarea paacii pe un suport metalic special ce prezinta trei depresiuni corespunzatoare celor trei proeminente aflate pe placa de lucru si care permiteau pinurilor sa depaseasca grosimea placii cu 1-2 mm.Lovind cu un ciocan placa-de lucru intr-o pozitie centrala pinurile se proptesc in conformatorul metalic si culiseaza indepartind cu 1-2 mm modelul de placa-de lucru permitindu-i desprinderea de pe aceasta.Scos de pe placa de lucru modelul se sectioneaza cu un disc conform marcajelor anterior transate. Prin slefuire cu o freza mare pentru acrilat se pregateste fiecare fragment al modelului. Dupa curatire prin periaj fiecare fragment este pozitionat pe placa de lucru refacindu-se integritatea modelului. Modelul dintilor antagonisti se realizeaza tot din gips dur si impreuna cu modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica KIEFER se monteaza in articulator cu ajutorul unor placute speciale destinate acestei operatii.

f- Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica "TRAY".

Modelul cu bonturi mobile in amprenta din materiale elastice se poate realiza si fara utilizarea pinurilor metalice. Aceasta tehnologie poarta denumirea de sistemul TRAY si consta in utilizarea unui conformator transparent realizat din material plastic rigid. Fata interna a conformatorului are corespunzator arcadei o multitudine de proeminente lamelare care vor lasa impresiuni identice negative pe viitorul model constituind elemente de pozitionare ale fragmentelor acestuia dupa sectionare

Dupa spalarea si dezinfectia amprentei se prepara la vacuum malaxor gips extradur pentru model. Din gipsul preparat se umple amprenta si conformatorul in acelasi timp, dupa care amprenta se rastoarna si se aplica peste conformator. Gipsul celor doua componente face corp comun in timpul prizei. Se demuleaza amprenta si se dezinsera modelul din conformator. * fig114,115, 116.

Modelul astfel obtinut ,avind o multime de nervure la periferie, se sectioneaza in functie de preparatiile existente pe cimpul protetic. Refacerea integritatii modelului este posibila numai intr-o unica pozitie datorita nervurilor de pozitionare ale conformatorului in care s-a turnat si in care se repun pentru lucru fragmentele constitutive ale modelului sectionat.

g- Modelul cu bonturi mobile realizat prin tehnica "ACCU-TRAC".

Porneste asemanator sistemului TRAY de la existenta unui conformator din polimetilmetacrilat transparent, masiv si rezistent , avind nervuri interioare, exterioare si un magnet circular situat central.

Acestui conformator i se ataseaza o placuta de baza avind acelasi contur cu cel al conforma-torului, confectionata dintr-un plastic alb si care prezinta doua fete:

- o suprafata cu nervuri intrerupte. Are rolul de etansare a conformatorului in timpul turnarii modelului.Contrbuie impreuna cu nervurile conformatorului la pozitionarea fragmentelor modelului sectionat,

- o suprafata cu nervuri proeminente ce corespund centrului conformatorului si care se utilizeaza la ejectarea-desprinderea modelului din conformator. Din extremitatea distala a placii dintate pornesc doua brate confectionate tot din material plastic, articulate in balama, sub forma de jgheab, cu rol in blocarea fragmentelor rezultate din sectionarea modelului.

Amprenta este spalata si dezinfectata. Conformatorul este cuplat cu placuta bazei avind in sus nervurile pentru retentii. Barele de blocare a fragmentelor modelului sunt in pozitia inchis.Mezio-sagital si in zona distala bilateral, pe conformator, se fac semne ce vor ajuta la pozitionarea amprentei. Pe amprenta din lingura se fac aceleasi semen ce vor corespunde cu cele de pe conformator.Se pune gips in amprenta pina ce depaseste cu 2 mm marginea cervicala a dintilor. Din aceeasi preparatie de gips se umple si conformatorul. cu grija ca gipsul sa nu curga.Cind consistenta gipsului turnat in amprenta permite rasturnarea acesteia se aplica amprenta peste conformator. Surplusul de material de la periferia amprentei se indeparteaza inainte de priza.Cind gipsul s-a intarit placuta alba folosita la inchiderea conformatorului se intoarce si dupa deschiderea si indepartarea bratelor articulate de blocare se preseaza pentru a scoate modelul din conformator. Se sectioneaza modelul in functie de preparatiile existente. Bonturile mobile sunt prelucrate dupa marcarea limitei cervicale cu un creion cu mina moale, prin slefuire sub aceasta delimitare cu o freza pentru acrilat. Urmele de pulbere se indeparteaza cu o perie de pe fragmentele modelului. Fragmentele se repun in conformator blocandu-se pe pozitie cu ajutorul bratelor articulate care se inchid.

Pentru montarea in articulator se aplica placuta verde - mentinatorul de spatiu - o alta componenta a sistemului ACCU-TRAC.

Mai ieftin si mai usor de utilizat decit sistemele cu pinuri metalice sistemul ACCU-TRAC are totusi o durata redusa de folosinta : aproximativ 5 ori. Prelungirile lamelare interne si externe se rotunjesc prin frecarile repetate de gipsul dur al modelului devenind o posibila cauza a impreciziilor de cooptare ale modelului.

h- Modelele realizate din metal prin depunere galvanica.

Se pot realiza din cupru, argint sau nichel. Au o tehnologie lenta, laborioasa si un pret de cost ridicat. Sunt cele mai precise si mai rezistente la uzura.

Baia galvanica este alcatuita dintr-un recipient - o cuva - din sticla sau din material plastic, inert din punct de vedere al conductibilitatii electrice, in care este pusa solutia electrolitica - acida in cazul cuprului - sulfat de cupru - Cu SO_4, acid sulfuri c- H₂SO₄ apa distilata ; alcalina in cazul argintului - cianura de argint, sare alcalina de Na si K, apa.

Solutia inchide circuitul dintre cei doi electrozi alimentati de o sursa de curent continuu. Amprenta dupa spalare si dezinfectare pentru a fi buna conducatoare de electricitate este pensulata cu o pulbere de grafit sau se aplica un galvano-spray. Zonele metalice (inelul de cupru, lingura metalica) sunt acoperite cu ceara in scopul evitarii depunerilor metalice la acest nivel. La polul negativ (catod) se fixeaza amprenta iar la polul pozitiv (anod) se fixeaza o placa metalica (cupru,argint sau nichel) din a carei sare s-a realizat solutia electrolitica .

La alimentarea circuitului cu curent continuu ionii metalici din solutia electrolitica se depun pe suprafetele amprentei, acesti ioni sunt inlocuiti de altii care provin din placa metalica fixata la anod. Curentul electric de mica intensitate, folosit initial, favorizeaza depunerea uniforma a unui strat gros de aproximativ 1 mm, dupa care se mareste intensitatea curentului in scopul realizarii unor depuneri rapide care determina suprafete rugoase. In interiorul acestei "carcase" metalice cu interiorul rugos se toarna gips definitivindu-se obtinerea modelului.

Precizia si duritatea de suprafata fac din modelul realizat pe cale galvanica cel mai bun model de lucru din tehnologia realizarii RPF.

i- Modele realizate din metal, prin depunerea de aliaje usor fuzibile, prin pulverizare - sistemul METALOMAT.

Aliajele usor fuzibile au intervalul de topire intre 138-300 ⁰C si sunt compuse din bismut, zinc, argint si plumb. Aliajul cel mai cunoscut in practica stomatologica romaneasca este melotul, aliaj folosit in tehnologia de realizare a coroanelor stantate.

Realizarea modelelor din metal prin sistemul METALOMAT consta in topirea aliajului usor fuzibil si pulverizarea lui cu pistolul aparatului in amprenta aflata intr-un compartiment special inchis al aparatului. Accesul in compartimentul de pulverizare al aparatului este posibil prin doua orificii prevazute cu manusi de protectie iar urmarirea activitatii se face printr-un vizor. Stratul de metal in grosime de l mm se realizeaza in citeva minute.Urmeaza umplerea cu gips dur a ''cochiliei''metalice obtinute prin pulverizarea metalului usor fuzibil.

Pentru sistemul METALOMAT de obtinere a modelelor se pot folosi amprentele luate cu materiale din grupa hidrocoloizilor ireversibili si toata gama elastomerilor.

Nu se vor putea folosi amprentele luate cu materiale termoplastice, chiar si cele la care materialul termoplastic este suportul materialului elastic-amprentele rigid elastice.

j- Modele de lucru cu bonturi mobilizabile si cape de transfer

Aparitia RPFU pe implanturi a necesitat o mai mare precizie in tehnicile de amprentare si de realizare a modelelor. S-a ajuns la aparitia capelor si bonturilor de transfer pentru realizarea suprastructurilor protetice pe impanturi.

Capele de transfer sunt din plastic sau din metal si se adapteaza perfect pe capul implantului. Pozitia in amprenta nu ae poate modifica datorita multiplelor retentii prezente pe suprafata lor exterioara. Puse in gura, pe implanturi, ele ramin in interioru lamprentei la scoaterea acesteia din cavitatea bucala.Dupa ce amprenta a fost spalata si dezinfectata inaintea turnarii modelului, pe cape se monteaza bonturile analoage pe care se vor monta implanturile analoage care au o configuratie identica cu cea a capului protetic a implantului.S-a obtinut astfel, pe model, din plastic si/sau metal o configuratie rigida si identica cu cea din cavitatea bucala pe care se poate realiza macheta suprastructurii protetice.