Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Propuneri de interventie

Propuneri de interventie


Propuneri de interventie

CAPITOLUL I

Interventii de urgenta si asistenta tehnica de specialitate.

Operatiunile vor fi executate inainte de transportul fragmentelor catre spatiul unde vor fi restaurate.

1.Asigurarea provizorie cu hirtie pelur.

Operatiunea se executa in zonele in care sunt zone de pictura murala originara fisurate si mobile sila care, pe parcursul manevrelor de transport degradarile ar risca sa se amplifice.



Materiale utilizate

2.Ancorarea provizorie a spatelui fragmentelor care prezinta fenomene grave de degradare la nivelul stratului suport.

Prin aceasta operatiune se urmareste chiturea provizorie a fragmentelor de strat suport aflate pe spatele fragmentului de pictura murala care sunt fracturate si mobile si, pe durata transportului e posibil sa se desprinda si sa cada. Sunt vizate, in primul rand, marginile stratului suport, atat pe zona perimetrala a fragmentului, cat si pe marginea lacunelor prezente in interiorul suprafetei fragmentului (daca este cazul)

3.Proiectarea si executarea unui suport provizoriu in vederea asigurarii fragmentelor de pictura murala pe parcursul transportului.

Operatiunea este necesara in cazul fragmentelor care, neavand un cadru suport rigid care sa sustina stabil fragmentele, s-ar degrada ca urmare a miscarilor succesive produse in timpul manevrelor de transport

4.Identificarea tipurilor de atac biologic si tratarea suprafetelor in functie de recomandarile specialistului.

In cazul in care sunt identificate zone in care este prezent atac microbiologic, acestea trebuiesc izolate si tratate cu un biocid pentru stopatea atacului existent. In cazul fragmentelor necontaminate tratamentul se face preventiv cu un biocid pentru a nu apare sau extinde atacul microbiologic, avaand in vedere ca fragmentele vor tranzita spatii cu conditii de microclimat diferite.

5.Consolidarea provizorie a facing-ului de protectie care este degradat.

6. Consolidarea stratului suport acolo unde acesta prezinta desprinderi

7. Consolidarea prin fixare a stratului pictural ce prezinta fenomene de exfoliere sau pulverulenta.

Pentru a stabiliza stratul de culoare ce prezinta lipsa de adeziune sau de coeziune se vor folosi dilutii de fixativ Primal E330, sau Paraloid B 72, dupa caz, facand astfel ca stratul de culoare sa se pastreze si sa poata fi fixat pe stratul suport in timpul procesului de restaurare in laborator.

Capitolul II

OPERATIUNI DE CONSERVARE RESTAURARE CE SE VOR EXECUTA LA NIVELUL STRATULUI SUPORT-

1. Desprafuirea stratului suport prin mijloace mecanice cu ajutorul unor pensule cu par moale sau prin aspirare in cazul in care exista pulberi consistente de praf.

Efectuarea acestei operatiuni permite o buna vizualizare a suprafetei de interventie. Se urmareste indepartarea depunerilor acumulate in timp pe parcursul depozitarii, a pulberilor straine de original. Operatiunea se face avand in vedere operatiunile de consolidare a spatelui fragmentului, pe parcursul carora trebuie evitata fixarea acestor depuneri.

Suboperatiuni:

a)-Indepartarea ambalajului ce a fost aplicat pe suprafata pe parcursul transportului.

b)-Indepartarea pulberilor de praf cu ajutorul unor pensule.

c)-Inlaturarea urmelor de praf si a impuritatilor din lacune cu ajutorul unei periforme.

d)-Inlaturarea depunerilor de praf de pe intreaga suprafata de interventie prin aspirare.

Aceste operatiuni se vor executa atat alternativ cat si concomitent, combinat pentru o eficienta buna a operatiunii, pentru a evita transportarea si patrunderea depunerilor de praf in fisuri.

2. Indepartarea prin actiune mecanica a fragmentelor de suport desprinse de pe spatele fragmentului de pictura murala extrasa (in cazul in care fragmentele sunt decoezive).

Vor fi indepartate doar acele fragmente de strat suport (de mici dimensiuni) ce sunt fracturate si nu mai pot fi ancorate de stratul suport.

Dupa ce acestea au fost indepartate vor fi aspirate pulberile de praf din toate lacunele nou create pentru pregatirea suprafetei de interventie. Mentionam ca aceasta operatiune se refera la fragmentele de strat suport ce nu contin strat pictural si provin din zona de contact a stratului suport cu zidaria.

Suboperatiuni:

a)-Stabilirea fragmentelor de strat suport ce vor fi indepartate.

b)-Indepartarea acestora cu ajutorul unui bisturiu sau a unei pense.

c)-Desprafuirea cu ajutorul unei periforme de cauciuc sau prin aspirare.

Materiale utilizate

3. Consolidarea spatelui stratului suport prin injectare sau impregnare cu diferite tipuri de consolidanti.

In cazul consolidarii fisurilor se va folosi in prima faza primal A.C. 33 dupa care va putea fi utilizat si Ledanul prin injectare. Prin aceasta operatiune se urmareste consolidarea suportului pentru a-i restabili rezistenta mecanica avand in vedere operatiunea de degrosare a suportului si umplerea golurilor pe traseele acestor fisuri cu consolidant hidraulic.

In acest fel vor fi consolidate toate fisurile superficiale sau profunde ale stratului suport ce parcurg fragmentul cat si zonele ce prezinta fracturari sau dislocari ale stratului suport (in aceasta situatie suprafetele vor fi consolidate prin impregnare cu Primal A.C. 33, in functie de caz).

Suboperatiuni:

a)-Pregatirea zonei de lucru prin indepartarea impuritatilor si a prafului (folosind periforme si aspiratorul de praf).

b)-Pregatirea materialului ce va fi injectat si a apei alcoolizate.

c)-Pentru o mai buna penetrare a consolidantului se va injecta apa alcoolizata 5% atat in fisuri cat si in lacunele unde exista fragmente de strat suport desprinse.

d)-Injectarea (sau impregnarea) propriu-zisa a consolidantului in etape succesive pana la obtinerea rezultatului dorit.

4. Egalizarea stratului suport prin degrosarea progresiva a stratului de arriccio si intonaco.

Operatiunea se executa mecanic, prin indepartarea mecanica a denivelarilor in relief (in primul rand a mortarului in relief ce umplea martelarile pe care a fost adaugat acest strat de feresca) folosindu-se dupa caz: bisturie, dalti, ciocane si freze electrice speciale. Se urmareste obtinerea usurarea fragmentelor, prin subtierea stratului suport si obtinerea unei grosimi uniforme de aproximativ 1,5 cm, avand in vedere manevrabilitatea si transportul dupa transpunere. In timpul lucrului se va desprafui suprafata de interventie pentru o mai buna observare a acesteia si pentru evitarea fracturarii stratului suport.

Suboperatiuni:

a)-Degrosarea stratului suport in etape succesive pana la obtinerea unei suprafete cu planeitate. Operatiunea se executa practic prin subtierea stratului suport.

b)-Indepartarea pulberilor de praf cu ajutorul unor pensule.

c)-Aspirarea suprafetei de interventie dupa incheierea operatiunii.

5. Aplicarea pe versoul fragmentului a suportului pe baza de mortar de var in vederea crearii suprafetei necesare pentru backing-ul compus din tifon si panza de sac.

Prin aceasta operatiune se urmareste obtinerea unei suprafete uniforme si netede pentru primirea backing-ului. O cerinta a acestui strat de mortar este de a fi reversibil in conditiile schimbarii backing-ului. Operatiunea se executa practic in doua faze;

-primul strat aplicat egalizeaza suprafata ce prezinta lacune si fisuri ce trebuiesc chituite (urmatorul strat se va aplica dupa uscarea primului strat).

-in a IIa faza se va aplica un ultim strat de mortar ce va primi straturile de backing (tifon si panza de sac).

Suboperatiuni:

a)-Prepararea mortarului de var. ( var/nisip de riu -1/3; <1,5mm)

*Cernerea nisipului

*Prepararea si sitarea varului hidratat (depozitare in butoi)

*Mixarea mortarului in tava metalica,

b)-Umectarea suprafetei de interventie prin pulverizare.

c)-Aplicarea mortarului de var cu ajutorul unor mistrii sau spatule (stratul de mortar se compacteaza dupa un timp).

d)-Compactarea mortarului aplicat pentru obtinerea unei bune aderente a acestuia la stratul suport. In acest fel vor fi evitate situatiile cind apar fisuri ale stratului de mortar.

Aplicarea backing-ului pe reversul fragmentelor de pictura murala. Backing-ul reprezinta stratul de armare si de ancorare pentru noua structura portanta.

In prima faza se pregatesc materialele de lucru respectiv tifonul, panza de sac si adezivul (caseinat de calciu). Materialele textile sunt imersate in apa timp de 24 ore si se lasa sa se scurga de apa pentru a evita contractarea fibrelor componente dupa punerea in opera.

Suboperatiuni:

a)-Pregatirea adezivului compus din caseinat de calciu 90% si Primal A.C. 33, 10%.

b)-Aplicarea adezivului (caseinat de calciu si Primal AC33).

c)-Pregatirea tifonului si aplicarea acestuia pe fragment.

d)-Aplicarea unui al II-lea strat de caseinat de calciu peste tifon.

e)-Aplicarea adezivului pentru al II-lea strat de backing.

f)-Pregatirea panzei de sac si aplicarea acesteia peste tifon.

g)-Aplicarea celui de al III-lea strat din caseinat de calciu cu Primal AC33 prin pensulare, pentru o mai buna aderenta a backing-ului.

7. Proiectarea sasiurilor ce vor reprezenta noua structura portanta a fragmentelor de pictura murala extrase.

Mentionam ca proiectarea sasiului este efectuata in asa fel incat acesta sa constituie o structura rigida, portanta ce preia in mod adecvat greutatea intregului fragment, asigurandu-i stabilitatea.

Suboperatiuni:

a)-Masurarea cotelor fragmentului.

b)-Proiectarea pe hartie milimetrica sau calc a sasiului cu stabilirea tipului de imbinare.

c)-In cazul fragmentelor curbe se vor efectua masuratori suplimentare pentru a se stabili cu precizie curba ce va stabili forma sasiului, cat si distantele care vor determina marimea compartimentelor (ele pot varia functie de situatie de la 5/5cm-40/40cm).

d)-Obtinerea negativelor pe suprafetele curbe (notat inaltimile ca element ajutator pentru marcarea curbei).

8. Confectionarea structurilor portante definitive sau comandarea unor structuri de tip fagure firmelor specializate in acest domeniu

Sasiul ce va sustine fragmentul pe parcursul operatiunilor de conservare-restaurare si dupa acestea va fi confectionat din lemn de brad si trebuie sa ofere siguranta si stabilitate fragmentelor. Compartimentarea interioara trebuie sa fie astfel impartita incat suprafetele determinate de acestea sa fie, deasemenea, stabil sustinute.

Suboperatiuni:

  • Confectionarea sipcilor de material lemons de profilul si dimensiunile necesare pentru realizarea sasiului,
  • Debitarea elementelor de lemn constituente ale sasiului
  • Realizarea sasiului prin imbinarea cu ajutorul adezivului pentru lemn si a holzsuruburilor.

3. Consolidarea facing-ului compus din hartie pelur in vederea consolidarii hartiei pelur ce protejeaza stratul pictural cu hartie japoneza si carboximetilceluloza purificata.

Dupa indepartarea panzei de in ce intra in componenta facing-lui, cleiul ramas pe suprafata se contracta impreuna cu hartia pelur a facingului aplicat in momentul extragerii, ceea ce produce fracturarea hartiei sub forma de fisuri ceea ce necesita aplicarea unui nou facing sub forma de benzi, astfel se va crea prin suprapunere o retea ce sa stabilizeze facing-ul intr-o suprafata continua, asa cum a fost initial aplicat.

Aceasta operatiune se executa deoarece facing-ul prezinta un stadiu avansat de degradare cit si pentru pregatirea stratului pictural pentru fixare.

Suboperatiuni:

a)-Pregatirea benzilor de hartie japoneza (benzile sunt de 4 sau 5/10cm).

b)-Pregatirea adezivului C. M. C. (carboximetilceluloza) 5%.

c)-Aplicarea benzilor de hartie japoneza strict pe suprafetele unde hartia pelur este degradata, pana cand prin suprapunere, se va crea o structura de benzi pentru a se evita contracturile diferite ale hartiei pelur si a hartiei japoneze.


4. Inlaturarea prin mijloace mecanice si fizico-chimice a surplusului de clei ramas pe suprafata fragmentului, in urma indepartarii facing-ului de protectie.

Aceasta operatiune se executa in mai multe faze pana cand se indeparteaza toate urmele de clei animal de pe suprafata de interventie. In prima faza se indepaprteaza cleiul de pe suprafata facingului (mai intai de pe suprafata panzei si, ulterior, dupa indepartarea acesteia si de pe suprafata hartiei pelur), urmand ca, dupa fixarea stratului de culoare, sa fie indepartat si de pe acesta. Indepartarea cleiului este impusa de faptul ca este o aplicare ulterioara cu caracter temporar pe durata extragerii, este o materie organica straina de original, susceptibila de atac microbiologic si contractari succesive in cazul unor fluctuatii de temperatura si umiditate ale microclimatului. Daca cleiul ar ramane pe suprafata ar strappa stratul de culoare si ar produce exfolieri datorita contractarilor succesive.

Suboperatiuni:

a)-Emolierea cleiului animal prin aplicarea compreselor cu apa fierbinte.

b)-Indepartarea cleiului animal cu ajutorul unui bisturiu; operatiunea se executa prin subtiere progresiva.

c)-Curatarea zonei de interventie dupa indepartarea cleiului animal cu ajutorul unui burete cu apa fierbinte prin tamponare.

Amintim faptul ca acest clei animal din cauza pierderii proprietatilor sale a devenit greu de indepartat ceea ce mareste dificultatea indepartarii facing-ului.

5. Detasarea stratului pictural strapat pe suprafete bine delimitate (zonele vor atinge o suprafata de aproximativ 10-15cm2) in vedera pregatirii acestuia pentru fixare.

Aceasta detasare se va executa cu mare atentie pentru a se evita aparitia unor noi degradari.

Mentionam ca operatiunea de detasare se efectueaza in conditiile in care facing-ul din hartie pelur este uscat dar sunt si situatii in care este necesara emolierea suprafetei cu apa calda (prin aplicarea unor comprese fierbinti ce vor actiona timp de aproximativ 15 minute). Aceasta sectionare nu se va efectua in linie dreapta, aceste taieturi drepte putand fi vizibile ulterior in campul pictural, ci in masura in care este posibil, in functie de compozitie, campuri cromatice diferite, sau pe forma fisurilor, respectiv traseul acestora.

Impregnarea stratului suport cu fixativ pentru fixarea stratului pictural strappat, in etape succesive, respectiv intre 7 si 10 etape.

Se va folosi astfel fie Primal AC33, fie Paraloid B72, sau B67. Impregnarea se va executa in trepte, si doar dupa ce se va usca fiecare strat in parte va putea fi aplicat urmatorul. Operatiunea se executa doar dupa ce s-au efectut testele de absorbtie ale stratului suport. Aceasta operatiune se executa cu ajutorul unor pensule cu par moale.

Suboperatiuni:

a) Prepararea fixativului (in cazul ambilor fixativi, concentratiile vor fi intre 10-20%, fiind folositi solventii specifici).

b) Aplicarea fixativului pe suprafata stratului suport prin pensulare urmarind dispunerea uniforma a fixativului.

Indepartarea prin actiune mecanica, cu ajutorul unui bisturiu, a urmelor de strat suport aflate pe stratul pictural strapat, in vederea pregatirii acestuia pentru aplicarea fixativului.

In urma detasarii facingului impreuna cu stratul de culoare strappat accidental pe acesta se constata ca anumite fragmente de intonaco raman atasate la stratul de culoare. Fixarea acestora in cavitatile ramase este dificila si este de preferat indepartarea acestora si fixarea stratului de culoare pe suportul originar ale carui lacune superficiale sunt chituite. In anumite situatii este necesara umectarea suprafetei cu ajutorul unui pulverizator, pentru emolierea stratului suport rigid ce trebuie indepartat.

8. Impregnarea prin pensulare a stratului pictural strapat cu fixativ pentru fixarea stratului pictural strappat, respectiv, Primal AC33 si Paraloid B72, in etape succesive (7-10 etape).

Se vor ocoli zonele lacunare ale stratului pictural, pentru a se evita aparitia surplusului de fixativ. Acesta va trebui indepartat.

Emolierea cu ajutorul unui solvent a celor doua suprafete (verso-ul stratului de culoare strapat si stratul suport) impregnate cu fixativ, in vederea retranspunerii finale. Acesta operatiune se executa prin pensulare, pana cand fixativul utilizat va fi reactivat.

. Retranspunerea stratului pictural strapat, dupa impregnarea cu fixativ.

Stratul pictural va fi emoliat prin hartia pelur cu ajutorul unor comprese umede fierbinti, evitandu-se surplusul de umiditate, dupa care va fi retranspus. Transpunerea propriu-zisa va fi efectuata cu mare atentie urmarind ca suprapunerea intre stratul pictural strapat si urmele de culoare de pe stratul suport sa fie perfecta, urmarind reperele compozitionale sau cromatice, stiut fiind faptul ca exista o extindere a hartiei pelur cand este emoliata. Este o operatiune ce necesita atentie si precizie in executie, altfel existand riscul sa apara suprapuneri imperfecte ale stratului pictural strapat peste suport. Intreaga suprafata va fi protejata cu ajutorul unei folii de aluminiu. Dupa retranspunere, presarea se ve efectua cu o rotita presoare din cauciuc prin folie transparenta. Ulterior se vor aplica comprese calde care au rolul de a presa suprafata si a facilita polimerizarea si atasarea stratului de culoare la suport, pana la obtinerea rezultatului dorit.

Indepartarea facing-ului compus din hartie pelur, care a servit la retranspunerea stratului de culoare.

Operatiunea se executa dupa incalzirea cu comprese umede fierbinti a hartiei pelur, pentru emolierea cleiului animal cu care a fost aplicat facing-ul.

Dupa indepartarea compreselor, se inlatura hartia pelur cu ajutorul unui bisturiu, dupa care se curata suprafata de interventie cu ajutorul unui burete umezit cu apa fierbinte (stors), evitandu-se surplusul de apa.

12. Indepartarea tuturor urmelor de hartie pelur atasate de stratul pictural (paraloidul a trecut prin stratul de hartie fixandu-l si pe acesta) dupa inlaturarea ultimului strat din facingul de protectie.

Operatiunea se realizeaza revenind succesiv pe suprafata cu acetona si apa calda, avand grija de fiecare data ca stratul anterior sa fie uscat. In cazul acetonei, aceasta se aplica cu pensula prin intermediul servetelelor de hartie, si, in timpul evaporarii aceasta migreaza spre suprafata impreuna cu paraloidul solubilizat. Servetelul trebuie indepartat inainte de evaporarea completa a solventului pentru a evita lipirea servetelului pe suprafata cu paraloid.

13. Fixarea peliculei de culoare separate in doua straturi datorita tensiunilor mecanice provocate de contractiile facingului de protectie aplicat in momentul extragerii fragmentului de pictura murala.

Aceasta operatiune se executa practic in doua etape succesive etape ce corespund fiecarui strat in parte. Prima data se va executa fixarea peliculei de culoare separata intr-un prim strat. Vor fi tratate cu fixativ cele doua suprafete, respectiv, pelicula de culoare si stratul pictural dupa care se va proceda la retranspunerea propriu zisa a stratului pictural strapat.

In momentul in care se va indeparta stratul de protectie compus din hirtie pelur va putea fi pregatita pentru fixare si pelicula de culoare ramasa pe suprafata facing-ului, acesta reprezentind de fapt al doilea strat al peliculei de culoare.

Astfel va fi indepartat surplusul de fixativ aparut pe suprafata picturala dupa prima etapa de fixare prin impregnarea unor comprese de hirtie japoneza cu acetona, dupa care va fi pregatita pentru fixare si pelicula de culoare si stratul suport. Dupa ce va fi bine emoliata hirtia pelur si vor fi identificate reperele de desen si culoare pentru a pozitiona bine pelicula de culoare strapata se va fixa pelicula de culoare strapata.

Operatiunea se executa cu mare atentie pentru a fi evitata pierderea peliculei de culoare.

14. Consolidarea peliculei de culoare ce prezinta fenomene de exfoliere sau pulverulenta.

Acest strat pictural este pastrat la nivelul stratului suport dupa ce a fost detasat stratul pictural strapat. Se va aplica fixativul (paraloid B. 72 ) fie prin pensulare fie cu ajutorul unei seringi si pe stratul pictural si pe stratul suport. Dupa aplicarea fixativului, in functie de gradul de absorbtie al suportului si cel al peliculei de culoare se va efectua presarea prin intermediul unei folii transparente (este necesar sa se poata vedea prin aceasta folie ce se intampla in timpul presarii). Va fi folosit tot Paraloid B 72 in dilutii diferite (10, 15, 20%, in acetona).

15. Fixarea stratului de culoare desprins impreuna cu stratul suport.

Se aplica in situatiile cand straparea stratului pictural s-a produs concomitent cu straparea stratului suport, de exemplu, aureole in relief -ornament, giornate-pontate.

In aceste situatii, refixam stratul de culoare cu tot cu stratul suport.

Suboperatiuni:

a)-Impregnarea stratului suport in etape succesive, respectiv intre 7 si 10 etape, cu ajutorul fixativului utilizat pentru refixarea stratului pictural strapat (Primal AC33, Paraloid B72). Impregnarea se va executa in trepte, numai dupa uscarea completa a stratului anterior.

b)-Impregnarea prin pensulare a stratului pictural strapat, in etape succesive (7-10 etape), cu ajutorul fixativului utilizat pentru refixarea stratului pictural strapat, respectiv, Primal AC33 si Paraloid B72. Se vor evita zonele lacunare ale stratului pictural, pentru a nu aparea surplusul de fixativ.

c)-Emolierea cu ajutorul unui solvent a celor doua suprafete (verso-ul stratului de culoare strapat si stratul suport) impregnate cu fixativ, in vederea retranspunerii finale.

d)-Retranspunerea stratului pictural strapat, dupa impregnarea cu fixativ.

Stratul pictural va fi emoliat prin hartia pelur cu ajutorul unor comprese fierbinti, dupa care va fi transpus. Intreaga suprafata va fi protejata cu ajutorul unei folii de aluminiu. Presarea mecanica se va efectua, cu o rotita presoare de cauciuc prin folie de plastic. Ulterior se vor aplica comprese fierbinti (apa) si se va presa in continuare, pana la obtinerea rezultatului dorit.

Indepartarea prin mijloace fizico-chimice a surplusului de fixativ Primal AC33 sau Paraloid B72.

Acest surplus se inlatura folosindu-se anumiti solventi, care pot dizolva fixativul utilizat. Operatiunea se executa progresiv, pana obtinem rezultatul dorit, fara a afecta stratul pictural fixat.

Suboperatiuni:

a)-Efectuarea testelor de indepartare a surplusului de fixativ pentru determinarea tipului de solvent ce va fi utilizat, metoda de curatare si timpul de actiune.

b)-Prepararea substantelor in dilutiile necesare.

c)-Aplicarea compreselor .

d)-Indepartarea surplusului de consolidant. Se efectueaza cu atentie indepartand progresiv urmele de consolidant pentru a nu afecta stratul pictural.

17. Impregnarea suportului textil (panza de canepa) al fragmentului extras, in vederea rigidizarii acestuia si aplicarii campurilor de mortar de var.

Suboperatiuni:

a)-Intinderea panzei de canepa, umectata fiind, si fixarea ei prin capsare pe partea laterala a sasiului din lemn (daca e cazul) si fixarea panzei prin capsare pe structura din lemn a sasiului ce asigura spatele fragmentului. Corespondent zonelor lacunare ale stratului suport s-a creat pe spatele fragmentului o structura din elemente de sprijin suplimentare ce sunt fixate definitiv la structura sasiului, cu rol de sprijin pentru chituirile zonelor lacunare.

b)-Desprafuirea zonei prin aspirarea prafului.

c)-Umectarea zonei cu un pulverizator.

d)-Aplicarea stratului de caseinat de calciu (caseinat de calciu-branza de vaci degresata/var 1/1-, si Primal AC33 in proportie de 5-10%; poate sa contina si nisip fin pentru aderenta).

18. Extragerea fragmentelor de strat suport dislocate

Vor fi extrase doar acele fragmente care nu corespund locului original sau care, accidental au fost suprapuse peste alte fragmente de mici dimensiuni de strat suport. Operatiunea se executa in vederea repozitionarii fragmentelor deplasate in plan sau de la locurile de origine.

Dupa ce a fost aplicat un facing de protectie compus din hirtie pelur si carboximetilceluloza, fragmentele de pictura murala sunt practic desprinse si deplasate cu multa atentie pentru a fi evitata fracturarea fragmentelor.

19. Replantarea fragmentelor de mici dimensiuni extrase cu stratul suport (stacco ).

Fragmentele de pictura murala extrase sunt pregatite inainte de a fi replantate executindu-se mai multe operatiuni pregatitoare pe versoul fragmentelor.

Suboperatiuni :

-Degrosarea stratului suport prin actiune mecanica

-Desprafuirea mecanica cu ajutorul unei periforme

-Consolidarea prin injectari a desprinderilor

-Chituirea fisurilor superficiale existente pe versoul fragmentelor

-Pregatirea stratului de mortar pentru replantare

-Aplicarea unui strat de mortar pe versoul fragmentelor

-Replantarea propriu-zisa

-Indepartarea surplusului de mortar si consolidant (Ledan, Primal A.C. 33)

-Indepartarea facing-ului compus din hirtie pelur

Reconstituirea suportului pe baza de mortar de var, in cazul suprafetelor de strat de culoare strapate ce au pierdut suportul original.

In spatiile lacunare ale stratului suport este necesara refacerea stratului suport la nivell cu stratul de culoare pentru fixarea originalului pe noul suport. Chituirea se face atat la nivelul stratului de arriccio cat si la nivelul stratului intonaco, in straturi succesive, cu mortar de var/nisip, in final avand grija sa obtina o suprafata optima pentru a se fixa pe ea stratul de culoare strappat.

Suboperatiuni :

a)-Indepartarea impuritatilor din zona de interventie.

b)-Consolidarea marginilor stratului suport(daca e cazul).Se face prin impregnare cu diferiti consolidanti(ex. Primal AC33).

c)-Fixarea in mod corespunzator a panzei de sac de elementele de sprijin ale sasiului prin capsare, ce va reprezenta suportul noii interventii.

d)-Umectarea zonei cu un pulverizator.

e)-Aplicarea unei amorse din caseinat de calciu cu nisip fin (<0,75mm), sau chiar mortar fluid pe suprafata de interventie.

f)-Prepararea mortarului pentru chituirile arriccio.

g)-Prepararea mortarului pentru chituirile intonaco.

h)-Aplicarea straturilor de arriccio (este necesar sa fie cat mai subtiri)~5-6 straturi.

i)-Compactarea mortarului aplicat si imprimarea unei rugozitati necesare aderentei intre straturi.

j)-Aplicarea stratului de intonaco.

k)-Compactarea si sclivisirea ultimului strat.

Consolidarea prin injectari a desprinderilor existente intre straturile suportului original.

Se va folosi drept consolidant Ledan, Primal AC33 in diferite concentratii, in functie de tipul de desprindere existent si de amplitudinea acestuia.

Suboperatiuni:

a)-Determinarea cu exactitate a zonelor ce necesita consolidare.

b)-Indepartarea impuritatilor si a prafului din zona de interventie.

c)-Practicarea orificiului de injectare(cautand ca acestea sa fie cat mai putine, plasate in zone secundare ca importanta din punct de vedere compozitional, cromatic, etc.,si facand ca aceasta operatiune sa fie cat mai putin traumatizanta pentru stratul suport). Este de preferat ca aceste orificii sa fie practicate in lacune sau fisuri.

d)-Absorbirea prafului din orificiul practicat cu o periforma

e)-Injectarea de apa alcoolizata 1/1 (aceasta operatiune ne indica de multe ori si extinderea desprinderii).

f)-Injectarea de consolidant (alegerea acestuia este in functie de marimea desprinderii sau a burduselii, consolidantii putand fi combinati).

g)-Inchiderea orificiilor de injectare, notarea cantitatii de injectabil, urmarirea in decursul aceleiasi zile a zonei consolidate, pentru a preantampina eventualele accidente.

i)Aplicarea unor prese pentru mentinerea stabila a zonei consolidate cu ajutorul unor greutati sau prin prinderea cu menghine.

Indepartarea prin procedee fizico-chimice a depunerilor aderente de pe suprafata stratului pictural (depuneri aderente de praf, fum, sau alte tipuri de depuneri).

Prin aceasta operatiune se urmareste recuperarea originalului acoperit dealungul timpului de depuneri de pulberi atmosferice aflate in suspensie si fixate pe suprafata prin diverse fenomene de solubilizare si cristalizare.

Suboperatiuni:

a)-Efectuarea de probe sau teste de curatare in vederea determinarii metodei optime, a substantelor necesare, si a timpului de expunere. (pe diferite culori).

b)-Prepararea dilutiilor solutiilor ce vor fi folosite.

c)-Aplicarea compreselor de pasta de hartie impregnate cu o solutie de carbonat sau bicarbonat de amoniu(concentratia stabilita la probe si teste)pe zonele ce prezinta impuritati.Compresa din pasta de hartie va fi acoperita cu un strat de folie de aluminiu pentru a se evita pierderile datorate evaporarii.

d)-Curatarea zonei de interventie dupa indepartarea compreselor cu apa si burete. Sunt situatii in care este necesara si o actiune mecanica aspra zonei cu bastoncini cu vata, folosind aceiasi solutie.

23. Inlaturarea prin procedee fizico-chimice a repictarilor si retusurilor in tempera din sec. XIX sau alte interventii ulterioare.

Operatiunea se executa prin aplicarea compreselor impregnate cu o solutie de carbonat sau bicarbonat de amoniu in diferite dilutii(10-15%), in functie de probele de curatare efectuate anterior. Timpul de expunere variaza functie de tipul de repictare sau retus.Dupa indepartarea compresei se curata suprafata de interventie cu un burete cu apa calduta.Actiunea compresei poate fi dublata de actiune mecanica de curatare cu solutie de carbonat de amoniu sau apa distilata cu bastoncini cu vata. Se vor evita zonele aurite, in cazul acestora folosindu-se solutii de apa distilata sau alcoolizata in diferite dilutii. Curatarea se va face diferentiat si selectiv, in anumite situatii repetandu-se interventia.

Indepartarea prin actiune mecanica cu ajutorul unui bisturiu a reparatiilor necorespunzatoare aplicate pe suportul original.

Se vor curata cu multa atentie lacunele astfel obtinute pentru chituirile ce se vor executa ulterior. In acest sens, lacunele vor fi foarte bine desprafuite si degresate cu ajutorul apei alcoolizate 5%.

25. Inlaturarea prin mijloace fizico-chimice, a asigurarilor provizorii cu hartie pelur.

Operatiunea se executa prin umezirea benzilor de hartie pelur, pana la inmuierea carboximetilcelulozei. Inlaturarea mecanica a asigurarilor cu pelur se face cu prudenta, pentru a evita smulgerea unor mici fragmente de strat de culoare, dupa care se va curata suprafata de interventie cu apa distilata.

26. Consolidarea prin chituire cu mortar de var a marginilor stratului suport.

Operatiunea se va executa in etape succesive, dupa ce suprafata de interventie a fost bine umectata cu pensula, cu seringa sau cu ajutorul unui pulverizator.

Suboperatiuni:

a)-Indepartarea impuritatilor si a prafului din zona de interventie, folosind periforma, aspirator de praf, sonda, bisturiu.

b)-Consolidarea anumitor zone folosind consolidanti injectabili, functie de situatie. (Ledan, Primal AC33).

c)-Umectarea zonei cu un pulverizator.

d)-Ancorarea propriu-zisa cu mortar, folosind spatule sau mistrioare.

27. Chituirea lacunelor profunde, la nivel de arriccio ale stratului suport.

Se efectueaza cu un mortar din var/nisip<1-1,5mm, primele straturi putand contine si calti pentru cresterea rezistentei la socuri mecanice (ciltii joaca rolul unei armaturi ce face ca intreg stratul sa devina mai rezistent si elastic ). Straturile de mortar vor fi bine compactate, imprimandu-li-se o textura rugoasa pentru aderenta stratului urmator.

Suboperatiuni:

a)-Indepartarea impuritatilor si a prafului din zona de actiune

b)-Consolidarea perimetrala a marginilor stratului suport.

c)-Consolidarea structurii suportului din panza de sac prin aplicarea unei amorse din caseinat de calciu si nisip fin sau mortar fluidizat ce poate sa contina si calti ca armatura.

d)-Prepararea mortarului specific arriccio.

e)-Umectarea zonei de interventie.

f)-Aplicarea straturilor de arriccio, compactarea si texturarea acestora pentru aderenta intre straturi. Este necesara o atentie marita la marginea chituirii pentru un bun contact cu stratul suport.

28. Chituirea cu mortar de var a lacunelor la nivel de strat intonaco si de mare intindere ale stratului suport (<3mm profunzime).

Suboperatiuni:

a)-Prepararea mortarului intonaco din var/nisip

b)-Umectarea zonei de interventie.

c)-Aplicarea mortarului urmarind ca in aceasta faza sa nu fie murdarita suprafata stratului de culoare cu mortar. Trebuie urmarita planeitatea chituirii, racordarea chituirii la stratul suport si calitatea contactului cu stratul suport.

d)-Sclivisirea chituirii.

e)-Curatarea suprapunerilor de mortar pe margini cu bastoncini cu vata umectata.

29. Chituirea lacunelor superficiale ale stratului suport(<1mm).

Acestea sunt de obicei de foarte mici dimensiuni ca suprafata, necesitand chituirea cu un alt tip de mortar foarte fin din var/CaCO

Suboperatiuni:

a)-Prepararea mortarului specific.

b)-Umectarea zonei de interventie (prin tamponare cu vata).

c)-Efectuarea chituirii cu spatule, urmarind sa se murdareasca cat mai putin marginile stratului pictural.

d)-Compactarea chituirii.

e)-Curatarea marginilor stratului pictural (bastoncini cu vata).

Tratarea prin chituire cu mortar de var a fisurilor superficiale si profunde ale stratului suport.

Fisurile vor fi initial bine curatate si degresate cu ajutorul apei alcoolizate, dupa care se va aplica mortarul de var in etape succesive.

Suboperatiuni:

a)-Indepartarea impuritatilor si a prafului din fisuri cu ajutorul aspiratorului de praf si a periformei, folosind si sonde.

b)-Umectarea zonei cu pulverizatorul sau cu tamponas de vata.

c)-Aplicarea mortarului cu instrumente adecvate in etape succesive si compactarea acestuia. Pentru straturile inferioare se va folosi un mortar mai grosier de tip arriccio.

d)-Aplicarea ultimului strat-intonaco folosind un mortar specific(cu var/nisip cu granulatie mai fina sau pentru fisurile mai fine mortar din var/CaCO3).

e)-Compactarea si sclivisirea ultimului strat.

31. Aplicarea unor comprese din hirtie japoneza impregnate cu diferite solutii de biocidare, Sintosept Q. R. 15, K330 etc., pe suprafetele de interventie pentru indepartarea efectelor produse de prezenta atacului biologic. In situatia in care este semnalata prezenta atacului biologic vor fi prelevate probe in vederea analizarii acestora in laborator pentru a fi stabilite metodele de interventie in vederea stoparii atacului biologic cit si pentru a preveni contaminarea unor alte suprafete.

Doar dupa ce vor obtinute aceste date si vor fi executate teste de curatare si de aplicare a compreselor vor putea fi stabilite dilutiile substantelor cit si timpul de actiune a compreselor. Pentru fiecare test de indepartare a urmelor atacului bilogic vor fi intocmite fise specializate care sa cuprinda date legate de zona de interventie , timpul de actiune a diferitelor substante, eficienta metodei abordate cit si observatii. Fisa va cuprinde si o imagine fotografica pentru a se identifica zona de lucru dar si alte detalii importante

32. Pregatirea suprafetei de interventie pentru inceperea operatiunilor de prezentare estetica

Toate zonele la care s-a epuizat procesul de restaurare pina la interventiile estetice, respectiv reintegrarea cromatica, vor trebui verificate pentru a se vedea daca suprafata de interventie nu creeaza probleme in ceea ce priveste aderenta stratului de culoare. Exista situatii in care din cauza fluctuatiilor de microclimat pot apare insule izolate de clei animal sau chiar urme de fixativ care nu pot fi integral indepartate deoarece pastreaza urme de patina. Nu de putine ori se intimpla ca stratul suport original sa fie atit de mult sclivisit incit culoarea ar putea sa nu poata fi aplicata .

Pentru astfel de situatii este necesara micsorarea tensiunii superficiale a zonei de interventie cu ajutorul unor substante tensioactive.

Se va tampona suprafata de interventie prin miscari usoare (prin rularea unui tampon mic de vata) pina cind se va obtine rezultatul dorit

33. Reintegrarea cromatica la nivelul stratului suport original, in cazul lacunelor nereintegrabile prin aplicarea unei tente pe baza de var.

Se efectueaza prin integrarea cromatica a lacunelor sub nivelul stratului pictural (din punct de vedere cromatic si valoric) cu un ton neutru.Acest tip de reintegrare cromatica se aplica in cazul in care exista chituiri sub nivel, si se va executa cu ajutorul culorilor pe baza de apa.

34. Reintegrarea cromatica la nivelul stratului suport original, in cazul lacunelor stratului pictural si a zonelor ce prezinta eroziuni (diferite degradari ale stratului pictural), prin tehnica velatura.

Acest tip de integrare se aplica atat la nivelul stratului de culoare erodat cat si la nivelul lacunelor stratului pictural. Unitatea suprafetei trebuie restabilita prin aplicarea unor tonuri apropiate prin care sa se defineasca diferenta intre interventia restauratorului si original. Lacunele superficiale se reintegreaza prin glasiuri repetate de acuarela pana la nivelul dorit.

35. Reintegrarea cromatica la nivelul chituirilor intonaco ce apar in campul pictural, prin metoda tratteggio.

Prin aplicarea acestei metode se urmareste o reconstituire a imaginii prin sugerarea unei diferentieri de textura fata de original. Interventia este limitata in functie de dimensiunile lacunei sau de tipul de reconstituire al imaginii. La acesta reintegrare tonalitatile sunt obtinute prin amestecul optic al liniilor diferit colorate ce realizeaza textura suprafetei reintegrate.

36. Reintegrarea cromatica la nivelul chituirilor intonaco ce apar in campul pictural prin metoda rittocco.

Acest tip de reintegrare cromatica se aplica in cazul in care a fost reconstituit stratul suport peste care s-a fixat stratul pictural strapat, in acest strat pictural existand lacune. Este o metoda de diferentiere a reconstituirilor in tratteggio de reintegrarile suprafetelor chituite pe care a fost refixat stratul pictural original.

37. Dezinfectarea suprafetei pictate si a stratului suport prin pulverizare de biocizi impotriva atacului biologic. In acest sens putem vorbi atit despre o actiune curativa cit si de una preventiva.

Aceasta operatiune se va executa atat pe suprafata fragmentului cat si pe verso prin pulverizarea unei solutii de Sintosept QR15 dupa incheierea procesului de conservare - restaurare.

Operatiunea se executa doar dupa ce se vor executa teste care sa stabileasca gradul de absorbtie al zonei de interventie cit si numarul de pulverizari necesare pentru obtinerea unui tratament eficient.

Suboperatiuni:

-prepararea dilutiilor necesare

-executarea testelor premergatoare operatiunii in sine

-notarea pe releveelor de lucru a suprafetelor care au fost tratate

Capitolul III

DOCUMENTATIE SCRISA, DESENATA SI FOTOGRAFICA, EFECTUATA INAINTE, IN TIMPUL SI DUPA INCHEIEREA PROCESULUI DE CONSERVARE-RESTAURARE

Documentatia fotografica.

Documentatia fotografica se poate realiza atat pe pelicula fotografica color, cat si alb-negru. Dimensiunile fotografiilor se vor stabili pe parcursul lucrarilor,in functie de scopul documentatiei. Atat in cazul ansamblurilor, cat si in cazul detaliilor, este preferabil ca la final comparatia fotografiilor efectuate in diferite etape sa puna in valoare eforturile operatiunilor de restaurare. Se vor executa fotografii suplimentare in situatii in care apar elemente ce trabuie consemnate sau care sunt mai rar intilnite : elemente de tehnica , de interventii ulterioare (repictari al secco ) sa diferite forme de degradare.

Suboperatiuni:

a)fotografii de ansamblu si de detaliu,in lumina directa, inaintea inceperii operatiunilor.

b)fotografii de ansamblu si de detaliu, in lumina razanta, inaintea inceperii operatiunilor.

c)fotografii de ansamblu si de detaliu, in lumina razanta si directa, in timpul lucrului.

d)fotografii de ansamblu si de detaliu, in lumina razanta si directa, dupa incheierea operatiunilor.

Vor fi executate si macro fotografii daca apar elemente ce reclama acest tip de fotografiere.

2. Documentatia desenata.

Suboperatiuni:

a)Relevee (decalcuri), cu identificarea elementelor tehnologice. Mentionam ca sunt necesare cate 4 relevee pentru fiecare fragment. Acest tip de releveu urmareste reprezentarea elementelor tehnicii de executie, cum ar fi: incizii, pontate, giornate.

b)Relevee la scara, cu marcarea degradarilor. Se vor marca degradarile determinate la nivelul stratului-suport si la nivelul stratului de culoare.

c)Relevee la scara, cu marcarea operatiunilor efectuate. Se va utiliza un cod grafic si cromatic, simbolizand informatiile respective, ce vor fi suprapuse peste releveul de baza (legenda semnelor grafice ).

Releveele vor insoti fisa de conservare restaurare cit si documentatia fotografica

3.Documentatia scrisa.

Se vor intocmi fise de conservare-restaurare fiecarui fragment. De asemenea se vor realiza listele cu fotografiile executate, descriindu-se fiecare imagine executata. Tot la aceasta operatiune vor fi incluse:

a)Intocmirea devizelor,analizelor de pret ,memoriilor justificative , contractelor si actelor aditionale.

b)Intocmirea proceselor verbale de receptie.

c)Intocmirea situatiilor partiale si finale de lucrari.

d)Intocmirea dosarului de interventie generala (si a fiselor tehnice a materialelor utilizate).

e)Intocmirea notelor.

Capitolul IV

STUDII, INVESTIGATII SI ANALIZE DE LABORATOR PENTRU DETERMINAREA NATURII MATERIALELOR AFLATE IN COMPOZITIA PICTURII MURALE SI A DIFERITELOR MORFOLOGII ALE ATACULUI BIOLOGIC

1. Investigatii si analize fizico chimice de laborator.

Se va executa o sinteza a analizelor chimice de laborator ce se vor efectua pe fragmentele unde apar pigmenti noi ce inca nu au fost analizati. Vor fi prelevate probe pentru analize (chimice si stratigrafice de pigmenti si mortare) de la fragmentele ce se afla in devizul oferta pe anul 2003-2004.

Rezultatele obtinute vor fi atasate la documentatia de lucru ale fragmentelor ce va fi predata beneficiarului (un exemplar).

Contract terti

2. Monitorizarea microclimatului spatiului in care sunt depozitate fragmentele de pictura murala extrase de la biserica mare a Manastirii Cotroceni.

Mentionam ca aceasta operatiune se executa pentru a obtine toate elementele legate de temperatura si umiditate, factori ce pot determina aparitia unor forme de degradare la fragmentele de pictura murala la care s-a incheiat procesul de conservare restaurare cit si la cele unde procesul de conservare- restaurare este in desfasurare.

Vor fi astfel inregistrate datele de temperatura si umiditate pe parcursul a cel putin 10 luni . Inregistrarile vor fi efectuate zilnic la intervale orare bine stabilite (ora 9, ora 12 , ora 16 ) iar datele obtinute vor fi consemnate pe un tabel special intocmit.

Dupa ce vor fi adunate toate datele de temperatura si umiditate acestea vor fi trecute in grafice specializate care sa indice fluctuatiile microclimatului, minimele si maximele, etc.

Zilnic datele inregistrate vor fi evaluate si comparate in functie de conditiile de temperatura si umiditate de la exterior.

Se vor obtine concluzii care in final vor fi trecute pe fise specializate .

In final vom putea sa indicam care trebuie sa fie parametrii de microclimat optimi pentru o buna conservare a fragmentelor de pictura murala extrase evitind astfel aparitia unor fenomene de degradare.

3. Investigatii, prelevari si analize biologice de laborator privind atacul biologic, formarea si monitorizarea culturilor de laborator pentru tratamentul de curatare a compusilor organici (clei) din structura stratului de culoare si a stratului suport.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.