RADIO - IMAGISTICA CARDIACA SI VASCULARA
SDR. VASCULAR :
Sindromul vascular -caracteristici - artere si vene.Desenul pulmonar este dat de artere.Rfie pt circulatia pulmonara.
1.Caracteristici ale vaselor arteriale pulmonare:
- la radiografie standard arterele pulmonare se vad, iar artera femurala se vede numai daca are calcefieri.
- au origine din opacitatea mediastinala arcuri costale post VII, VIII
* calibru < spre periferie →mantaua Felix
* contur net, bine delimitat ;
ramificarea in unghi ascutit ;
acompaniaza ramificatiile bronsice pana la periferie fiind dispuse in centrul lobulului;
traiect mai ales vertical ;
in incidenta de profil Art. Pulm. In plan mai posterior fata de VP
2.Caracteristici ale venelor pulmonare
-venele pulm. patrund in AS la nivelul arcurilor costale posterioare VII, IX si X;
calibrul mai mic
contur mai imprecis delimitat ;
diametrul lor creste brusc cand primesc
ramificatiile ;
venele (spre deosebire de artere) se afla in
afara lobulului, in septele interlobulare
* traiect mai ales orizontal;
* in profil, convergenta vaselor pulmonare
se afla pe un plan mai anterior decat
arterele pulm.
3.Modificari la nivelul circulatiei pulmonare
oligemie scaderea debitului circulator pulmonar
hiperemie = cresterea debitului circulator pulmonar
hipertensiune pulmonara cresterea rezinstentelor vasculare in mica circulatie,
hipertensiune pulmonara venoasa(HTVP) - postcapilara
hipertensiune pulmonara arteriala(HTAP) - precapilara
hipertensiune globala (mixta)
a) Hipertensiunea pulmonara arteriala(HTAP):
afectarea versantului precapilar,
cresterea rezistentelor vasculare la nivel arteriolar,
gradient de presiune crescut intre sectorul arterial si cel capilar al circulatiei pulmonare.
Clasificare HTAP:
1.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr.I- egalizarea vascularizatiei pulmonare
2.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr. II - aspect de inversare a vascularizatiei
3. HTPV gr. III- edem pulmonar interstitial si aparitia benzilor Kerley de tip A, la nivel parahilar, de tip B bazal, de tip C infrahilar si D in zonele pulmonare anterioare.
Edem pulmonar acut=Hipertensiunea pulmonara globala Radiologic suprapunerea semnelor de hipertensiune pulmonara arteriala cu cele de hipertensiune pulmonara venoasa.
Metode de investigatie ale aparatului cardio-vascular
I.Metode conventionale
radiografia PA, TS, OAS, OAD
radioscopia
II.Metode imagistice
- ecocardiografia, (ETE, ecografia)
cateterismul cardiac
- angiografia, coronarografia
- CT multislice
IRM
scintigrafia cardiaca;
- SPECT, PET*
III.Metode rar folosite sau abandonate :
manevra Valsalva
manevra Müller
esofagul baritat
kimografia
Metode - iradiante
Metode - iradiante / neiradiante
Metode - neiradiante -ecografia
Metode / Imagistica- CT
Metode/ Imagistica sectionala
Metode / coronarografie
Metode /
Scintigrafia cardiaca - perfuzie miocardica
IV.Anatomie radio-imagistica cardio-vasculara
a)Imaginea radiologica toracica normala PA,TS,OAS,OAD
Citirea se face Dr, Stg si de Sus in jos si avem MARGINILE CORDULUI :
-golful inimii cu trunchiul arterei pulmonare
stangi
- urechiusa atriului stang(AS) cu aspect
concav, scobit.
10.Fereastra pulmonarei
Pe imagine radiologica PA- cordul apare ca un sabot=varful inimii este ridicat de diafragm.
PATOLOGIA DILATARII CORDULUI→Indicele cardio-toracic(ICT) are dimensiuni maxime pt ca creste T 1si T2.
b)INDICELE CARDIO-TORACIC(ICT)se calculeaza in functie de:
T1+T2 = diametrul transvers cardiac
DT = diametrul transvers thoracic
ICT=DTC/DT
VALOARE NORMALA=0.48
POSIBILE INTREBARI:
1.De cine este dat indicele toracic?
2. Care sunt marginile cordului?
Anatomie radiologica TS
Aprecierea maririi( dilatarii) cavitatilor cardiace
Gradul I- usor marit
Gradul II -marit
Gradul III -mult marit
a)Gradele de marire ale atrilor:
a1)ATRIU stang / conturul drept inferior PA.AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.
AS este in contact cu bronsia stg. care in dilatare →cresterea unghiului de bifurcatie a traheei( are aspect liniar).
a. Gradul I - dublu contur concentric
b. Gradul II - dublu contur excentric
c. Gradul III - arc inferior, AS nu ajunge la diafragm
Marirea AS- Radiografie PosteroAnterioara:
conturul inferior drept al inimii
urechiusa stanga
diametrul transvers
orizontalizarea bronhiei stg.
unghiul bifurcatiei traheei > 75 0
Incarcarea vascularizatiei pulm.
Marirea AS -Radiografie PA→ AS gradul I
→ AS Gradul II
→AS Gradul III
a2) ATRIU DREPT:
b) DILATAREA(MARIREA) VENTRICULILOR:
b1)Marirea VS- in PA→arc inferior stang bombat > ½ diafragm
A. predominanta dilatatieiB. predominanta hipertrofiei
Marirea VS in PA- Dg. pozitiv (calitativ) :
PA
TS
OAS
Dg. de severitate (cantitativ) :
TS (mariri incipiente, mici)
OAS
b2)marirea VD
PA - ridica apexul, "coeur en sabot", bombarea TAP
LL ocuparea spatiului retrosternal pana la disparitia lui
OAS - reducerea spatiului retrosternal
OAD - conul pulmonarei si VD bombeaza anterior
c) Aorta-Masurarea arterei pulmonare in PA - arcul II 2/3 sup
Valori normale ale indicelui Arterio-bronsic (Woytowicz):
= <16 mm
= <15 mm
Valvulopatii
-Metode:
Radiografia
Radioscopia/ fluoroscopia
Ecografia transtoracica
ETE
Cateterism cardiac
IRM
CT
1.Stenoza mitrala= micsorarea orificiului mitral(ingustarea lumenului).
- etiologie : boala reumatica, cauze obstructive AV ( tromb, tumora, mixom)
- M:F = 1:8
- patogeneza: dilatare AS+Modificari radio-imagistice corelate
hipertensiune venoasa pulmonara
hipertensiune pulmonara mixta
hipertrofie VD
insuficienta tricuspidiana
insufucienta cardiaca dreapta
- marire AS + urechiusa
- incarcarea circulatiei pulmonare
2. Insuficienta mitrala= incontinenta valvei mitrale
- organica - leziuni - reumatice, degenerative, infectioase, ischemice, congenitale, traumatice
- functionala - secundar dilatarii VS
3. Insuficienta aortica= inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in diastola
- patogeneza : hipertrofiere si dilatare a VS
- marirea VS ( PA si OAS)Ecocord: + regurgitare
- largirea AO, buton Ao proeminent
- arc mijlociu concav
4.Stenoza aortica = micsorarea orificiului aortic
- patogeneza : cantitate mica de sange in sistola in aorta incipient → hipertrofie Vs,apoi dilatare V cresterea presiunii jetului VS- Ao dilatatie.
Aspectul cordului in afectiunile miocardice poststenotica.
= afectare a miocardului de origine ischemica, dismetabolica
- marire globala a cordului, toate cavitatile
- modificarea formei cordului- " culcat pe diafragm"
- imobilitatea formei cordului in manevre speciale
- pulsatii cardiace prezente, dar mici
- semne ale afectiunii de baza ; HTA, ATS +/- semne de insuficienta cardiaca
CORDUL IN PERICARDITE:= afectare a pericardului : colectie→ ingrosare fibroasa→ingrosare calcara→ingrosare tumorala.
- modificarea dimensiunilor cordului - mare ( colectie - tumora)
- mica (peric . constrictiva)
modificarea formei cordului - disparitia arcurilor cardiace
imobilitatea formei cordului in manevre speciale
pulsatii cardiace absente / reduse
semne ale afectiunii de baza
+/- semne de insuficienta cardiaca miocardice
Pericardite exudative- cu lichid →cordul este rotund ca o minge, cu opacitate omogena, unghiurile frenice sunt ascutite, circulatia pulmonara este redusa.→ECOCORD
PericarditaMiocardita
Pericardita cronica-Constrictiva = Cordul Panter imagine radiografica- cord globulos cu contur opac.
- simfiza foitelor pericardice cu calcifieri si fibroza determina pulsatii cu amplitudine mica , impiedica diastola,determina staza anterograda.
Calcifieri pericardice- Ca+fibrina
ALTE INVESTIGATII:
ECOGRAFIE- se evidentiaza CA.
CT- sunt structuri hiperdense
RMN- zonele de Ca NU AU SEMNAL
Malformatii congenitale cardiace /copii = tehnici neinvazive !!!+ imagini Canal atrio-ventricular com IRM si Persistenta de canal arterial -CT
Examinarea radio-imagistica a arterelor si venelor
Metode de investigatie vasculara-Arteriografia
1.Timpi circulatori:
TIMP ARTERIAL- la injectarea substantei
TIMP ARTERIOLAR+TIMP PARENCHIMATOS (CAPILAR) in spalarea substantei
TIMP VENOS (FLEBOGRAFIC)- in parenchim
Timpul arterial-opacifierea trunchiului arterei explorate si ramurilor principale.
- durata (cateva sec.) este variabila, depinde de mai multi factori:
- artera propriu-zisa (sediu, calibru,..)
- cantitatea de produs de contrast injectat
- debitul de injectare
-arterele au : - un traiect variabil, precizat de anatomie
- tonalitate omogena
- margini nete, liniare, aproape paralele
- diminuare brusca de calibru la emisia colaterale
Timpul flebografic-rezulta din drenajul prin vene a sangelui opacifiat.
- deseori greu de evidentiat datorata dilutiei mari
- uneori se confunda sau coexista cu timpul parenchimatos,
datorita fenomenului de retentie a substantei de contrast
metoda ideala de examinare a acestui timp circulator este angiografia cu substractie digitala
Patologie arteriala
1.Obliterare acuta
ETIOLOGIE :
embolii arteriale
tromboza acuta
disectia peretelui arterial(traumatic sau spontan)
compresiunea externa
spasmul arterial (traumatism, iatrogen, droguri)
modificari hemodinamice
anevrismul sau plagile ulcerate ale arterelor mari
2.Arteriopatia aterosclerotica= ateroame parietale arteriale, determinand stenoze, obliterari arteriale;
= clinic: claudicatie intermitenta, durere, paloarea teg., ulceratii, necroze, lipsa pulsului
-frecventa mare in a doua jumatate a vietii
- intereseaza in general toate arterele, cu predominenta aorta, marile vase si arterele membrelor inferioare
Caracterele radiologice ale vaselor aterosclerotice:
neregularitati parietale
frecventa mare a stenozelor
obstructii vasculare (tromboze)
circulatie colaterala in general bine dezvoltata
dilatari poststenotice sau anevrismale (aorta)
calcifieri in peretele arterial
Ateroscleroza - ecografie+ imagini -Placa aterom- stenoza, Placa aterom- stenoza,Stenoza doppler +pulsat.
- la placile de aterom nu ajunge substanta de contrast.
Ateroscleroza / CT
Arteriopatii / Trombangeita obliteranta (b.Buerger
Mai rara decat ateroscleroza
Intereseaza barbati, fumatori
Apare la varsta tanara
Intereseaza vasele mici terminale
Prognostic rau
Caracterele radiologice ale vaselor:
Artere cu calibru regulat diminuat in diametru
Aspect spiralat
Tromboze etajate pe arterele mici
Circulatie colaterala saraca
Boli arteriale congenitale:
Coarctatia -stenoza a Ao toracice - ingustarea aortei ce a determinat o regiune istmica.
asociere cu alte malformatii (ex sdr. Turner)
la adult dezvoltarea circulatiei colaterale
Metode investigatie:
Ecografie
Angiografie
Cateterism
IRM, CT
Afectiunile aortei
1.Anevrismul Ao= Crestera, dilatarea calibrului vascular venos sacciform sau fusiform.
AA ascendenta
AA descendenta
- etiologie: congenital, micotic, ATS, sifilis, necroza chistica a mediei, inflamatii, HTA)
- complicatii > disectia / ruptura- urgenta
- adevarat / pseudoanevrism- urgenta
- M:F = 3:1 (Ao toracica), 5:1 (abdominala)
- varsta > 60 ani
+ imagine -Anevrism de aorta abdominala trombozat
2.Disectia aortei= fisura in peretele aortei.
Clasificare Stanford:
Disectia aortei-tip A, I - urgenta chirurgicala
Disectie aorta - tip B
Tehnici de investigatie:
Ecografia transtoracica si abdominala
Ecografia transesofagiana
CT
IRM
Angiografia
+ imagini
Stenoza- ingustarea lumenului.
Obstructie- inghiderea lumenului.
Dilatari in vase-anevrism.
Disectie- fisura in perete.
Metode de explorare a sistemului venos
Ecografia 2D, Doppler, pulsat
CT
IRM
Flebografia
Patologie venoasa-VARICE,OBSTRUCTII VENOASE, COMPRESIUNI EXTRINSECI
VARICE dilatari ale venelor care devin mai groase, sinoase
etiologie: - congenitale- dobindite, obstacol in amonte
- se observa in general la membrele inferioare, dar pot exista la toate nivelele.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |