REFACEREA TISULARA

REFACEREA TISULARA

In inflamatia acuta apar leziuni tisulare determinate de actiunea agentilor agresori indiferent daca acesta este biologic sau fizicochimic.

Apare o leziune cu caracter nespecific determinata de eliberarea in focarul inflamator, datorita radicalilor liberi de O2 si N , a enzimelor si care apare ca urmare a obstructiei completa a vaselor afectate de jur imprejurul focarului inflamator.

Etape:

v  Fibroplazia- e refacuta matricea extracelulara

v  Angiogeneza- prin care sunt refavute vasele locale distruse in focar

v  Regenerarea parenchimului local

v  Remodelarea tesutului neoformat

Fibroplazia: realizata in principal de fibroblasti ca urmare a migrarii intrafocar crescute , trecand prin aceleasi etape.

Fibrobalstii tb:

v  Activati: sub influenta IL 1 beta

v  Emiterea de lame lipodului se realizeaza prin constituirea retelei tridimensionale de actina F

v  Aderarea lamei lipodului la fibrele de tesut conjunctiv=> se creaza un punct fix de tractiune necesara locomotiei lor

v  Tractiunea anterograda a uropodului catre lama lipodului

Fibroblastii nu mai gasesc conditii locale favorabile acestei migrari. Tesutul conjunctiv e grav lezat , dispare structura fibrilara necesara locomotiei acestor celule.

Ele au densitate foarte mica pentru ca local se constituie un edem. In focar fibroblastul sesizeaza lipsa structurilor fibrilare necesare migrarsii si atunci isi stopeaza migrarea si atunci realizeaza local o matrice fibrilara amorfa de migrare formata in special de fibronecina, tenascina, acid hialuronic. Fibroblastul ocupa pozitia actuala in aceasta matrice si ajuns la periferie nu mai poate avansa si se inconjoara de o noua matrice amorfa de miscare.

Ajuns in centrl ficarului inflamator vine in contact cu macrofagele si trombocitele. Cele 2elibereaza local cantitati f mari de factori TGF beta (mai mult de catre trombocite). Celulele sunt stimulate de cantitatea amre de IL su TNF si PDGF (mai mult pe trombocite). Aceste celule se activeaza si sufera 2 modificari:

Devine celula patent intens secretoare care prezinta din abundenta RER si aparat Golgi ele producand cantitati mari de colagen I si III si cantitati foarte mari de peptidoglicani.

Incep sa se si divida intens si creste nr de celule initial in partea centrala a focarului si apoi se extind in sens revers spre periferie producand cantitati foarte mari de fibre de colagen si alte fibre si peptidoglicani realizand un tesut conjunctiv imatur care astupa locul liber rezultat din distructia celulelor parenchimatoase.

Dezavantaje: fibrele care se formeaza sunt foarte lungi si umplu spatiul gol format iar tesutul conjunctiv find dominat de fibre dure initial (dezavantaj pt ca impiedica regenerarea tesutului parenchimatos local si e imiedicata si angiogeneza). De aceea re loc un proces de remodelare ca urmare a fpatului ca acesti fibroblasti produc si elibereaza local si cantitati de enzime  (metaloproteaze, colagenaze, gelatinaze si stromelizine) care lizeaza proteoglicanii, laminina, fibronectina si vitronectina=> se realizeaza o fragmentare intensa a structurilor fibrilare si care fiind mai mici pot sa umple locul creat printr-un tesut conjunctiv lax: tesut de granulatie, care permite nu numai acoperiea cat si regenerarea parenchimului local.

Are loc si angiogeneza: refacerea vaselor locale distruse. Stimulate de catre macrofagele din centrul focarului celular endoteliale inca normale de la periferia focarului.

Macrofagele elibereaza factorii: IL1, TNF, VEGF (factor de crestere al celulelor endoteliale vasculare) si FGF (factor de crestere fibroblastica) care duc la activarea celulelor endoteliale=> pot aparea 2 consecinte:

Celulele endoteliale prolifereaza si incep sa migreze catre centrul focaruilui, fiind atrase de acesti factori si activeaza si chemoatractantii

Celulele endoteliale elibereazalocal procolagenaza transferand-o sub actiunea plasminei in focar. Conduce la alterarea membranei bazale si e posibil ca celula endoteliala sa migreze din vasteriorul focarului.

Celulele endoteliale emit pseudopode (lamelipode) sin incep sa migreze din vas in tsuturi. Locul acestor celule e preluat de celule din vecinatate care au proliferat. Dupa ce au tercut din vas in tesuturi constituie niste muguri de angiogeneza ce tind sa avanseze dinspre vas spre focarul inflamator. Acesti muguri se deplaseaza in toate directiile si se constituie niste anastomoze intre acesti muguri (muguri atubulari)

Lumenul e creat prin apoptoza celulelor endoteliale aflate in centrul acestor muguri de angiogeneza

Evolutia reactiei inflamatorii acute:

Rezolutia completa daca toate procesele discutate se desfasoara optim: migrare, fagocitoza si reparare optima

Constituirea unui abces local cand agentul e bacterian. Formarea excesiva de exudat purulent constituit din microfage (neutrofile) moarte . Durata lor de viata se scurteaza f mult cand fagociteaza diversi agenti=> sunt declansati stimuli proapoptotici. Ele sunt indepartate in final de macrofage care rezista f bine in focarul inflamator avand si capaciate de proliferare. Cand e depasita capacitatea macrofagului de a indeparta microfagele apare exudatul purulent.. mai participa si incapacitatea limfaticelor de a realiza o drenare a exudatuluiinflamator local

Fibrozarea locala execsiva mai ales in situatia in care capacitatea de regenerare a parenchimului local e mica

Cronicizarea e caracterizeaza de principiu reactia inflamatorie mediata imun.