Reglarea nervoasa a respiratiei prin mecanismul automat: centrii inspiratori bulbari

Reglarea nervoasa a respiratiei prin mecanismul automat: centrii inspiratori bulbari

• Centrii care intretin automatismul respirator se afla localizati in bulb si punte, iar caile lor eferente in cordoanele laterale si ventrale ale maduvei.
• Centrii nervosi respiratori autonomi sunt asezati in trunchiul cerebral, in formatia reticulata
• In regiunea bulbara, se disting doua tipuri de neuroni: inspiratori si expiratori
• Neuronii inspiratori:
• Descarca impulsuri in timpul inspiratiei si se gasesc in doua arii circumscrise, amplasate bilateral
• Una dintre arii, mai mica, se afla median si dorsal, adiacenta nucleului tractului solitar. Ariile laterale coincid cu partea rostrala a nucleului ambiguu
• Regiunea inspiratorie mediana, de langa nucleii tractului solitar, contine neuronii alfa si neuronii beta. Neuronii alfa sunt activi in inspiratie, iar cei beta atat in inspiratie, cat si in expiratie. In momentul destinderii totale a plamanilor, neuronii beta isi intensifica activitatea. De aceea, se crede ca ei indeplinesc functia de inhibitori ai neuronilor alfa. Impulsurile aferente vagale limiteaza impiratia prin intermediul neuronilor beta.

● Neuronii expiratori:

• Descarca in timpul expiratiei, mai ales fortate
• Se gasesc in regiunea caudala si ventrala a bulbului
• Insoteste nucleul retroambiguu
• In timpul in care neuronii inspiratori sunt activati, neuronii expiratori nu descarca si invers.

Geneza spontana a impulsurilor in neuronii bulbari se explica prin depolarizarea lenta a celulei pana la un prag critic, cand apare potentialul de actiune, ca si celulele excitoconductoare din miocard

Stimularea electrica a bulbului initiaza inspiratia. Pentru declansarea expiratiei, intensitatea curentului trebuie sa fie mai mare. Neuronii inspiratori au pragul de excitabilitate mai scazut.

Neuronii respiratori din bulb constituie centrul respirator automat, care comanda contractiile si relaxarile ritmice ale muschilor respiratori, intr-un ritm de 12-16 respiratii-minut. Centrii inspiratori nu generaza instantaneu o descarcare "in salva" de impulsuri, ci activitatea neuronilor se intensifica treptat "in panta" (in rampa) pentru aproximativ 2 sec, apoi inceteaza brusc pentru 3 sec (in expiratie). Ca urmare, are loc cresterea progresiva a volumului pulmonar, evitandu-se aparitia unui spasm inspirator.