Tehnologia de executie a ochelarului de corectie in miopie

Tehnologia de executie a ochelarului de corectie

Partile componente ale ochelarului de corectie

Ochelarul este un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul , de a corecta anumite defecte ale vederii.

Este format din rama propriu - zisa si doua lentile. Rolul principal al ramelor este de a pozitiona , cat mai corect lentila, pe axul optic al ochiului. Rama este formata dintr-un suport pentru lentile, numit cadru, brate pentru fixarea ochelarului dupa ureche si saua nazala. Ele trebuie sa fie usoare, estetice, rezistente la agenti fizici si chimici, neinflamabile, durabile si usor de prelucrat

Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

1. dupa destinatie
2. dupa materialul din care sunt confectionate
3. dupa procedeele de obtinere
4. dupa elementele componente

Dupa elementele componente ramele pot fi:

1. rame perivist executate din celuloid fara partea inferioara, iar lentilele se fixeaza in rama cu ajutorul firului de nailon care trece prin gaurile executate in lentile si rama.
2. rame glazant sunt executate din metal, lentilele se fixeaza prin suruburi cu bride metalice sau cleme.

Partile componente ale ramelor executate din materiale plastice:

• cadrul
• bratul
• balamalele saeniere
• saua nazala punte
• nituri si aplicatii metalice

fig .

Cadrul reprezinta partea din fata a ramei de ochelari. Rolul sau este de a fixa lentilele.

Dimensiuni caracteristice

l₁-lungimea totala a cadrului

h₁-inaltimea totala a cadrului

l₂-lungimea lentilei masurata fata de linia ochelarului

h₂-- inaltimea lentilei masurata peverticala

l₃-latimea seii nazale

l₄-lungimea partii de legatura

h₃- inaltimea partii de legatura

h₄-inaltimea seii nazale

l₅- lungimea lentilei

h₅-depinde de unghiul 2α si de raza de curbura r

l₆-distanta dintre centrele optice ale lentilei

Bratul ajuta la fixarea ochelarului pe capul purtatorului.forma bratelor depinde si de lungimea lor:

E-punctul urechii

SS'-linia bratului

NN'-normala la linia bratului

C-unghiul laturii

Q-centrul balamalei

L-lungimea bratului

G-lungimea partii de siguranta

F-unghiul de inclinare al partii de siguranta fata de linia bratului

Balamalele ajuta la asamblarea bratului la cadru.se compune din doua parti, pentru asamblare are nevoie de suruburi.. pot avea latimea de 5,6,7,8mm. Balamalele pot fi :

• Ingropate
• Incastrate
• Aplicate

Saua nazala este executata din material plastic

.Clasificare:

• Sa normala
• Sa in unghi
• Sa arcuita

Niturile se folosesc pentru montarea balamalelor.

Partile componente ale ramelor executate din materiale metalice:

• partea superioara a ramei prevazuta cu 2 orificii necesare pentru fixarea lentilelor

• pernitele

• bratele
• aparatorile
• balamale
• nituri
• anouri

fig.

Partile componente ale ramelor combinate:

• partea superioara din celuloid
• saua nazala metal
• anouri din metal
• pernite
• brate combinate

Cap. 2 Tehnologia de executie a lentilelor de corectie

Procesul de executie este un ansamblu de operatii si actiuni destinate modificarii formei, dimensiunilor, calitatii si pozitiei reciproce dintre suprafete , ale unor semifabricate din sticla, pentru transformarea acestora in lentile.

Clasificare:

• Tehnologia de executie a lentilelor in productie de unicate sau serie mica
• Tehnologia de executie a lentilelor in productie de serie mijlocie si mare

Procesul tehnologic de executie al lentilelor in productie de serie mare

Contine urmatoarele faze si oparatii:

1. masurarea si debavurarea semifabricatelor.Se masoara cu micrometru grosimea si diametru acestora
2. executarea canalului de control. Se executa pe o masina de taiat canale , cu disc diamant
3. blocarea rigida. Se executa pe o ceasca de blocat rigid
4. frezarea razei concave. Se executa pe masini de frzat sferic semiautomate cu axe orizontale
5. controlul blocului
6. lepuirea suprafetei concave. Se realizeaza pe matina de lepuit sferic
7. polisarea suprafetei concave. Se executa cu o suspensie de oxid de ceriu, pe masini de polisat sferic de mare productivitate
8. spalarea si lacuirea suprafetelor polisate. Se efectueaza in instalatii de spalat cu ultrasunete
9. deblocarea lentilelor. Se executa prin incalzirea si dezlipirea lor din locasurile dispozitivului, urmata de spalarea lentilelor
10. se repeta blocarea lentilelor pe capete
11. centrarea si debordarea lentilelor. Se executa prin autocentrare pe masini semiautomate sau automate
12. fatetarea finala a muchiilor
13. controlul final al lentilei

Cap. 3 Tehnologia de executie a ramelor de ochelari

Tehnologia de executie a ramelor de ochelari din material plastic.

Materiale plastice folosite: acetat de celuloza, nitrat de celuloza, polistirol.pentru realizarea acestor rame se foloseste

prelucrarea la rece

prelucrarea la cald

Prelucrarea la rece cuprinde urmatoarele operatii:

taierea placii de material plastic in bucati

copierea modelului pentru cadru la masina pantograf

tobarea cadrelor

trasarea pe cadru a locului unde vor fi montate balamalele

gaurirea cadrelor cu masina de gaurit

executarea curburii nazale

montarea balamalelor

taierea din strafuri a bratelor

injectarea in brate a armaturilor metalice

frezarea profilului bratelor

tobarea bratelor

gaurirea bratelor pentru montarea balamalelor

montarea bratelor la cadru

confectionarea pernitelor nazale

lipirea cu acetona a pernitelor la cadru

acetonarea ramelor

lustruirea la perie a aplicatiilor metalice

ambalarea produsului finit

Prelucrarea la cald cuprinde urmatoarele faze:

vopsirea materiei prime

uscarea

injectarea in matrite

tratamentul final

gaurirea

Tehnologia de executie a ramelor de ochelari metalice

Rama metalica este formata din anourile legate intre ele prin bara de legatura si suportul nazal . Bratele sunt prinse cu anouri prin balamale.

Anourile se executa din sarma de alama moale cu diametru de 2,3 mm, ce se trefileaza la profilul dorit. Dupa trefilare alama este supusa unui tratament termic de recristaliyare prin recoacere la 500-600⁰. sarma trefilata la forma corespunzatoare este infasurata pe un sablon, avand forma corespunzatoare anourilor dorite. Din acest arc elicoidal se taie cate o spira, obtinandu-se anoul dorit.La cele doua capete libere ale anourilor se lipesc elementele de prindere ale ramei glazant si de prindere a lentilelor. Bratele se executa din sarma de alama, ce este supusa unei operatii de deformare a sarmei prin indreptare obtinandu-se diferite profiluri, iar cele doua capete sunt prelucrate astfel incat sa permita montarea la cadru la un cap si la celalalt pentru a pute fi montata o aparatoare de plastic pentru protectia urechilor .suportul nazal se executa din sarma de alama cu grosimea de 1,2-2,5 mm, se aplatizeaza cele doua capete prinzandu-se de ele pernitele de protectie a nasului. Aparatorile pentru brate si pernite se realzeaza prin injectarea in matrite inchise pe masini de injectat material plastic.. balamalele se executa din alama tare.Axul balamalei indeplineste si rolul de surub de strangere al anoului pe lentila.se trece la asamblare.

Cap. 4 verificarea lentilei inainte de montare

Etape de verificare a lentilelor de ochelari inainte de montare:

• Verificare dimensiunilor liniare.Grosimea la centru si diamertul lentilelor slefuite se masoara cu sublerul, micrometrul sau comparatorul cu cadran, in functie de toleranta cotelor nominale. Grosimea la centru a lentilelor polisate se masoara cu micromertu cu varfuri sau cu comparatorul cu cadran. Grosimea la margine se masoara cu rigle , scari gadrate , sublere sau lupe cu csari gradate. Dimensiunea fatetelor se controleaza cu lupe de masurare cu puterea de 10.16x, prevazute cu echere, sabloane sau raportoare
• Verificarea razelor de curbura. Razele de curbura ale suprafetelor slefuite se pot verifica cu urmatoarele aparate: dispozitive de rodat, sabloane la raza si cu ajutorul comparatoarelor cu cadran montate cu ajutorul sferometrului si a calibrelor optice sferice, iar cele polisate pentru precizii mari cu interferometrul. Sferometrul se utilizeaza pentru masurarea razei de curbura in cazul in care nu exista calibru de control
• Verificarea preciziei razelor de curbura si a abaterilor de la forma geometrica ale suprafetelor polisate cu calibre optice. La baza acestor verificari sta fenomenul de interferenta a luminii.
• Verificarea acuratetei suprafetelor polisate. Se verifica cu o lupa cu puterea de 6.8 X
• Centrarea lentilelor . Se verifica cu un aparat pentru controlul centrarii.
• Verificarea parametrilor optici. Se folosesc standuri optice, in dotarea carora intra autocolimatoare, lunete, microscoape, etc

Cap 5 Etapele montarii lentilelor an rama de ochelari

Cap.5 Studiul de caz

Pacientul a mai purtat ochelari si vine la cabinetul optometric pentru un control de rutina.

Aflarea informatiilor generale:

Data consultatiei: 27.02008

Nume si prenume: Vulpe Anca Mihaela

Domiciliul: Buzau, Unirii, Bl. 12B, sc. A, ap.7

Telefon:0238725991

Profesie : profesor limba engleza

Varsta: 35 ani

Alegerea cabinetului :recomandare

Problema pacientului:

Verificare de rutina

Istoria vizuala personala:

Pacienta descrie problema vizuala astfel: doreste o verificare , are o miopie de -2 dpt.

In urma intrebarilor examinatorul s-a aflat:

Data purtarii primului ochelar de corectie:varsta de 11 ani, -0,75 sfera

Evolutie:14 ani , -1,25sfera

18 ani, -2,25 sfera

28 ani, -2sfera

De atunci aceeasi dioptrie pana acum

Portul ochelarilor este permanent

Uneori dupa lucru la calculator o usoara inrosire a ochilor, oboseala

Nu are alte probleme oculare

Nu are in familie membri cu acest viciu de refractie si nici cu alte probleme de natura oculara

La ce teste a mai fost supusa: fund de ochi si tensiune oculara, nu au fost probleme

Aparenta fizica si psihologica

Se observa ca vorbeste rar, clar, este linistita, amabila stie cum decurge de obicei o verificare

Analiza nevoilor vizuale

Este o pacienta tanara deci ochelarul este purtat permanent, lucreaza in invatamant ceea ce inseamna ca foloseste si distanta si aproape alternativ, are nevoie de iluminare mai puternica in salile de clasa .

Istoria sanatatii cazului

Nu a suferit si nu sufera de nici o boala infectioasa sau ale organelor interne, nu are anomalii in dezvoltare.

Inspectia vizuala preliminara

Incepe in timp ce se discuta cu pacientul:

Sprancenele sunt simetrice, marginile pleoapelor se atng fara efort. In urma verificarii cu oftalmoscopul si lampa stilou se verifica conjunctiva, aceasta este lucioasa, neteda si transparenta, corneea are un aspect umed, lucios, nevascularizata, pupilele sunt rotunde si egale.cristalinul este normal plasat si transparent.

Se trece la examinarea acuitatii vizuale . aceasta incepe cu examenul acuitatii vizuale mono culare, deci se citeste corect ultimul rand de la optotip.

Examinarea se incepe in vederea departe

fara ochelari OD 0,1 acuitate, cu ochelari acuitatea OD este 0,9

fara ochelari OS 0,1 acuitate, cu ochelari acuitatea OS este 0,9

Prin punctul stenopeic acuitatea este 0,7

Se foloseste refractometrul automat pentru evaluarea preliminara a refractiei.

Valorile gasite:

OD

OS

Distanta interpupilara 60

Testul nr. 7 -testul subiectiv

Se foloseste trusa de testare subiectiva, testele optotip pentru distanta.

Compensarile gasite:

OD -2sf

OS -2sf

Cap. 6 Ochelarii prescrisi

6.1 Prescriptia ochelarilor

Datele prescriptiei:

Numele si prenumele Vulpe Anca Mihaela

Puterea lentilelor OD -2 sf

OS -2sf

Distanta pupilara  60

Se specifica  permanenti

6.2 Lentila necesara corectiei vizuale

Lentilele divergente (concave= negative) cu proprietatea de a raspandi razele de lumina care cad pe suprafata lor, la centru subtiri , la margine groase

In cazul unui ochi normal, razele luminoase sunt focalizate direct pe retina, la nivelul maculei, permitand astfel formarea unei imagini clare asupra obiectelor.

In cazul miopiei, focalizarea imaginilor se realizeaza intr-un punct virtual, situat in fata retinei, conducand astfel la formarea unei imagini neclare asupra obiectelor aflate in departare

Semne

Primele semne sunt relevante in ceea ce priveste diagnosticarea miopiei: efort ocular atunci cand este necesara distingerea imaginii din departare, prin incruntare sau privire cu ochii usor intredeschisi ,apropierea fata de televizor, apropierea nasului de carte, vederea neclara la tabla, nedistingerea semnelor de circulatie aflate la distanta, cefalee, oboseala in timpul sofatului, deplasari ale globului ocular, strabism, aparitia unor mici "muste" in campul vizual.

In general, unul din cei doi parinti este miop. Miopia se accentueaza progresiv, stabilizandu-se in jurul varstei de 20-25 ani.

Frecvent miopia se stabilizeaza intr-un stadiu moderat. Evolutia miopiei este imprevizibila, urmand un curs propriu, caracteristic fiecarei persoane.