Evolutia caracteristicilor tehnice ale serviciului in tenisul de camp

UNIVERSITATEA DIN BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ALE MISCARII SPORTULUI SI SANATATI

LUCRARE DE DIPLOMA

COORDONATOR STIINTIFIC

EVOLUTIA CARACTERISTICILOR TEHNICE ALE SERVICIULUI IN TENISUL DE CAMP

PLANUL LUCRARII

CAP. I Introducere

Scurt istoric al tenisului

Aparitia tenisului in Romania

Motivarea alegerii temei

Reflectarea temei in literatura de specialitate

CAP. II Fundamentarea teoretica a temei

Lantul chinetic specific serviciului

Caracteristici biomecanice fundamentale ale serviciului

Activitatea musculara in timpul serviciului

Caracteristici tehnice ale serviciului

Analiza secventiala a serviciului

Caracteristici ale efortului in jocul de tenis

CAP. III Ipotezele si sarcinile cercetarii

Ipotezele cercetarii

Sarcinile cercetarii

CAP. IV Organizarea cercetarii

Subiectii studiati

Metode de cercetare

Organizarea propiu-zisa 

CAP. V Rezultatele cercetarii

5.1 Prelucrarea datelor

CAP. VI Concluzii

6.1 Propuneri

CAP. VII Bibliografie

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Permanenta modernizare a procesului de antrenament si a competitiilor oficiale la nivelul tenisului de inalta performanta, reprezinta o provocare serioasa pentru intreg corpul de specialisti si, tehnicieni care isi intensifica necontenit eforturile si calitatile profesionale in vederea reevaluari la un nivel superior a intregii metodologii de performanta in tenis.

Aceste preucupari vizibile se concentreaza in directia modernizarii tehnice a pregatirii atletice si psihice superioare precum si a unei strategii tactice in continua diversificare.

Literatura de specialitate din tara si de peste hotare consemneaza, iar practica jocului de inalta performanta confirma un fapt desebit al modernismului in jocul de tenis ce se refera la abordarea liniei ofensive in totalitate atat a tehnicii cat si a tacticii jocului de simplu cu privire la finalizarea punctului de joc.

Marile competitii ce se desfasoara pe plan international la care asistam astazi, precum si a prestatiei deosebit de valoroase a campionilor de pe toate continentele ne demonstreaza cu prisosinta ca tenisul in partea sa superioara a atins aproape culmile absolutului, atat sub aspectul rafinamentului tehnico- tactic cat si a pregatirii atletice si psihice de exceptie a sportivilor.

Astazi la baza pregatirii tenismenilor de performanta, la toate nivelele de pregatire, stau imperativele cercetarii stiintifice care sunt conduse de echipe de specialisti din domeniile: biologiei, fiziologiei, biochimiei, biomecanicii, nutritiei, pedagogiei, psiholgiei, stiintei manageriatului, precum si a altor domenii conexe, care impreuna cu elita specialistilor si tehnicienilor din tenis decid in tot cea ce intrprinde sportivul in antrenament si competitiile oficiale.

Este fantastic, si se bucura de o admiratie desebita din parte tuturor, puterea acestor sportivi de a relua aproape saptamanal si pe tot parcursul anului calendaristic circuitul: solicitare, adaptare, reglare, refacere.

Conditia fundamentala pentru orice sportiv care incearca performanta, este desigur dorinta acestuia de a invinge si de a fi competitiv, idee care il propulseaza catre stralucirea marelui campion al tenisului.

De remarcat ca in jocul acestor tenismeni de exceptie pot fi surprinse actiuni in cadrul momentelor de joc, de o mare eleganta, imbinate cu inteligenta, forta si daruire in joc, iar actiunile la minge sunt de o mare finete, care fac din jocul lor modern si eficient, un subiect de admiratie si bucurie.

Tocmai de aceea frumusetea jocurilor de tenis, repreinta deopotriva o incantare a ochiului si a spiritului omenesc.

1.1. Scurt istoric al tenisului

Tenisul asa cum este cunoscut astazi, poate fi considerat un joc tanar, avand o existenta de aproximativ un secol. Totusi, originea lui se pierde in negura vremurilor, in marea varietate a jocurilor cu mingea, cunoscute si practicate la diferite popoare.

Din cele mai vechi timpuri, jocurile cu mingea s-au bucurat de o mare popularitate ele fiind preluate de la un popor la altul si perfectionate continuu. In cadrul acestui proces complex, evolutiv se gasesc si stramosii tenisului de astazi. Vreme de cateva secole, jocul de tenis a fost practicat sub diferite forme, dintre care varianta franceza "jeu de paume" (jocul cu palma) este cea mai cunoscuta.

Acesta era jucat pe un teren de forma dreptunghiulara, impartit in doua parti egale, cu o plasa intinsa vertical la mijlocul terenului. Regulile jocului permiteau doua sarituri ale mingii pe sol, iar returul dupa serviciu se putea executa dupa contactul mingii cu solul sau direct din zbor.

Punctele se socoteau in ordinea 15, 30, 45, iar in caz de egalitate la 45 se numara avantaj sau egalitate, similar jocurilor actuale. In legatura cu originalitatea scorului, primele mentiuni au fost facute de Jean Goselin, in lucrarea sa din 1579 in care sustine ca numaratoarea 15, 30, 45 nu s-a stabilit in mod arbitrar ci este strans legata de unitatile de masura din acea perioada.

Pana in secolul al XVII-lea mingea a fost lovita cu palma. Dupa aceea apar primele rachete de tenis care, initial aveau planul rachetei patrat, pentru ca apoi sa treaca la formatul oval, avand drept cordaj o foaie de pergament.

In acelasi timp " jeu de paume" era cunoscut si in Germania, Spania, Italia ajungand mai tarziu si in America de Nord. Originea franceza a tenisului reiese insusi si din numele sau. El provine de la imperativul francez "tenez" (tine, tineti) cu care jucatori anuntau intrarea mingii in joc.

Totusi primul brevet pentru un teren de tenis simplu si ieftin, care sa faca jocul accesibil publicului larg, i s-a acordat unui ofiter al Marii Britanii, maiorul Walter Wingfield Clapton pe 24 iulie 1874. In anul 1875 apare primul regulament cu dimensiuni si reguli apropiate celor din ziua de astazi, urmand ca doi ani mai tarziu sa se desfasoare primul campionat oficial la Wimblendon aparand si primul campion de tenis Spencer W. Gore.

Un alt mare turneu a fost organizat in anul 1900 ca prima editie a competitiei de echipe pe natiuni, denumita "Cupa Davis". Competitia consta in disputarea a patru meciuri de simplu si unul de dublu, pentru castigarea competitiei fiind necesare trei victorii din cinci meciuri. Dwight Davis a fost el insusi component al echipei castigatoare a primei editii.

Ca urmare a dezvoltarii si raspandirii tenisului pe intreg globul in anul 1913 i-a fiinta Federatia Internationala de Tenis. Se extind competitiile in aer liber si in sali aceasta ducand la organizarea "Marelui Slem" (Australia, Franta, Anglia, SUA) in 1923, iar trei ani mai tarziu la apartia profesionalismului.

Tenisul a figurat si in programul primelor sapte editi ale Jocurilor Olimpice dupa care, datorita unor neantelegeri intre Comitetul Olmpic si Federatia Internationala de Tenis a fost exclus pentru o perioada de 42 de ani.

In anul 1968 la Jocurile Olimpice de la Mexico City, tenisul a fost acceptat ca joc demonstrativ fara acordarea de titluri sau medalii olimpice, urmand ca peste 20 de ani la Olimpiada de la Seul (1988), tenisul sa fie acceptat din nou ca sport olimpic.

Continua dezvoltare a tenisului competitional individual si pe echipe, a fost generatorul dezvoltari sale, atat din punct de vedere tehnico-tactic, cat si din punct de vedere al materialelor de joc. In toate aceste etape parcurse, se poate remarca preucuparea tuturor jucatorilor de a lovi mingea cu forta si viteza cat mai mare, cat mai devreme (pe traiectoria ascendnta a mingii), favorizand declansarea atacului si creand situatii dficile pentru adversar.

Cateva cuvinte despre mari campioni care si-au pus amprenta asupra evolutiei tenisului de-alungul timpului. Incepand cu Spencer Gore practicantul unui joc fara graba, cu lovituri gratioase, adaptat stilului epocii si materialelor de joc, continuand cu fratii Doherty care au perfectionat jocul de pe fundul terenului, tenisului nu i-a lipsit niciodata jucatorii de mare valoare.

Aranjati in ordine cronologica mai amintesc cativa din marii jucatori intrati in "Galeria de Aur" a tenisului mondial: australianul N.E.Brookes, americanul Mc Loughlin, marele campion Bill Tilden care si-a intins suprematia intre anii 1915- 1930 fiind cunoscut ca un geniu al tenisulu, urmeaza perioada impunerii in arena mondiala a "celor patru muschetari" ai Frantei; Rene Lacoste, Henry Cochet, Jean Borotora, Jaques Brugnon, in perioada imediat urmatoare Fred Pery si Donald Budge se fac remarcati printr-un joc elaborat si precis.

In decursul celui de- al doilea razboi mondial devine celebru californianul Jhon A. Kramer care va domina jocul la pofesionism pe o perioada de cinci ani, urmarit indeaproape de australianului Rod Laver.

Incepand cu anul 1973 odata cu infiintarea Asociatiei Internationale a Jucatorilor Profesionisti (A.T.P.), cu regulament propiu de organizare, apare o noua generatie de jucatori care se vor intrece pentru suprematia tenisului mondial. Pe tablourile de concurs se fac remarcate nume ca: M.Santana, Manuel Orantes, Ken Rosewal, Toni Roche, Tom Okker practicantii unui joc atletic cu un echilibru nervos pe masura efotului fizic.

Un nou val de campioni va face trecerea de la tenisul clasic la tenisul de mare angajament tehnico-tactic, fizic si psihologic. Printre ei se numara: Ilie Nastase, Stan Smith, Arthur Ashe, Jimmy Connors.

Stafeta este preluata de generatia urmatoare de campioni avandu-l in frunte pe Bjon Borg, jucator defensiv, cu lovituri liftate dar puternice de pe fundul terenului. "Rebelul" Jhon McEnroe contribue la reamprospatarea tenisului, atragand in tribunile marilor arene, zeci de mii de spectatori, atrasi de jocul ofensiv servici-voleu.

Ivan Lendl, Boris Becker, Stefan Edberg, Yanich Noach, sunt alti mari jucatori care aduc elemente, procedee noi de lovire a mingii precum topspinul si lovirea mingii cu doua maini pe partea stanga.

Generatia ultimului val este reprezentata de o tipologie diversa de jucatori, care isi bazeaza jocul fie pe ofensiva, fie pe defensiva sau joc combinativ. Printre acestia se detaseaza nume ca: Pete Sampras, Andre Agassi, Jim Curier, Goran Ivanisevici, iar mai nou Gustavo Kuerten si Lleyton Hewitt.

1.2. Aparitia tenisului in Romania dateaza din primul deceniu al secolului al XIX-lea, fiind adus de catre studenti romani ce studiau in strainatate. In anul 1906 i-a fiinta "Tenis Sport Club" o grupare care a reunit initial 12 jucatori.

In anul 1910 se organizeaza "Campionatul de tenis al amatorilor si al scolarilor" an care coincide cu infiintarea "Tenis Club Roman". Acesta va juca un rol important in intreaga evolutie a tensului romanesc. Anul urmator va fi organizat primul "Campionat National de Tenis" titlul fiind cstigat de Misu Stern. Un an mai tarziu evolutia tenisului din tara noastra va fi marcata de un eveniment important si anume infiintarea "Federatiei Societatii Sportive din Romania" in cadrul careia este creata "Comisiunea pentru Lawn Tenis" organul tehnic care va conduce activitatea tenisistica din intreaga tara.

In aceasta perioada incep primele contacte ale tenisului romanesc cu cel international care culmineaza cu participarea lui Misu Stern la Wimblendon. Dupa aceasta tenisul romanesc va intra intr-o perioada de regres datorata primului razboi mondial.

In anul 1922 au loc in tara noastra primele campionate de Tenis, pentru ca doi ani mai tarziu echipa de tenis a Romaniei sa participe la Jocurile Olimpice de la Paris. La 12 martie 1929 i-a fiinta Federatia Societatilor de Tenis.

In anul 1958, Romania ajunge in turul trei al "Cupei Davis", avand in formatie pe jucatorii Ion Tiriac si Gheorghe Viziru.

In anii umatori cuplul Ion Tiriac- Ilie Nastase va propulsa tenisul romanesc in varful ierarhiei mondiale, calificandu-se de trei ori in finala Cupei Davis in perioada 1969- 1972.

Deja consacrat pe scena " sportului alb" emblematicul Ilie Nastase este dclarat intre anii 1970- 1973 unul dintre cei mai buni jucatori ai lumii. Iata numai cateva din rezultatele de marca ale lui Nastase : 1970- castigator la; Campionatele SUA in sala, Campionatele Internationale ale Italiei; 1971- castiga Campionatele Internationale de Tenis de la Omaha, Hampton, Richmond, Wembley si se califica in finala de la Roland Garros.

Tot in anul1971, Ion Tiriac castiga finala de dubu de la Roland Garros, Roma, Wasinghton, Philadelphia. Impreuna cu americanca Rose Marie Caslas, Ilie Nastase castiga proba de dublu mixt de la Wimblendon doi ani la rand. Marea perforanta a lui Ilie Nastase va fi in acest an, castigarea Campionatelor SUA de la Forest Hills si castigarea Campionatelor de la Roma, proba de dublu impreuna cu Ion Tiriac.

In anul 1973, Nastase reuseste sa castige Roland Garros-ul nepierzand nici un set, la acesta adaugadu-se alte mari turnee de la Roma, Madrid, Monte Carlo si Queens Club- Londra.

Ca o incununare a prezentei sale in elita tensului mondial este castigarea de doua ori consecutiv a marelui premiu FILT (1972- 1973) si de patru ori a Turneului Campionilor (1971- 1974).

Autoritatea cu care s-a impus, valoarea ridicata la care a evoluat Ilie Nastase in marile campionate, a determinat o serie de agentii sa-l claseze pe locul 1 in lume(1972), sa-i acorde "Racheta de Aur" in anul 1973, care se atribuie anual celui mai bun jucator din lume.

1.3. Motivarea alegerii temei

Alegera acestei teme de licenta nu este deloc intamplatoare. Continua perfectionare a serviciului in jocul modern de inalta performanta este una din prioritatile de baza in accederea jucatorilor pe tabloul principal al marilor turnee din circuitul A.T.P.

Diferenta dintre a pierde sau castiga un meci disputat la nivelele superioare (circuitul A.T.P.) in jocul de tenis poate fi decisa de cateva servicii gresite.

Devine obsedanta declaratia unui jucator, care pierde, la sfarsitul meciului ca " Nu mi-a intrat primul serviciu si din acel moment au inceput problemele". Deci se poate desprinde cu usrinta faptul ca primul serviciu in jocul de tenis are o importanta foarte mare privind evolutia fazelor de joc ulterioare si chiar pentru rezistenta fizica si psihica a tenismenului.

Scopul acestei lucrari de diploma este de a aduce informatii utile in imbunatatirea metodelor de antrenament printr-o abordare mai precisa a procedeelor de seviciu asupra carora trebuie insistat in jocul de tenis modern.

De aceea mi se pare potrivit si binevenit un studiu mai amanuntit si aprfundat asupra eficientei serviciului in jocul de simplu in cadrul circuiului A.T.P. In tenisul de inalta performanta (A.T.P.), cifrele sau mai precis procentajul eficientei serviciului, vorbesc de la sine despre evolutia jucatorului din timpul meciului.

Avand in vedere si faptul ca reflectarea temei in literatura de specialitate este facuta intr-o forma nu atat de amanuntita, motivul alegerii temei mi se pare justificat. Importanta pe care o capata acest studiu este dublata si de o autoprovocare lansata in momentul in care mi-am dat seama insumi, cat de importanta este in economia jocului reusita serviciului.

Apreciez ca argumentele mele, dar si ale specialistilor justifica necesitatea acestui studiu care poate aduce informatii necesare formarii si modelarii viitorilor campioni

1.4. Reflectare temei in literatura de specialitate

Editura Human Kinetics prezinta cateva titluri de carti, care trateaza diferite subiecte legate de cercetarile realizate in tenisul practicat la toate nivelurile.

"Presure Tennis" (2000) de Paul Wardlaw prezinta metode prin care se poate ridica nivelul concentrarii in antrenament, sporindu-i eficienta atat pe plan fizic cat si mental in special in privinta tenacitatii si puterii de lupta.

"Competitive Tennis" (1998) de Bret C. Schwartz si Chris A. Dazet prezinta antrenamente si stategii atat pentru jocul de simplu cat si de dublu specific adaptate aptitudinilor fiecarui jucator.

"Focused for Tennis" (1998) de Karl Slakieu si Robert Trogolo abordeaza antrenamentul mental prin prisma celor trei R: Release, Review, Reset respectiv Eliberare, Revizuire Resetare.

"Bollettieri`s Tennis Handbook" (2001) de Nick Bollettieri. Renumitul antrenor american prezinta in lucrarea sa o abordare completa asupra antrenamentului in tenis incepand cu elementele de baza (pozitiile, deplasarea in teren, priza rachetei, plasamentul la minge) si continuand cu fiecare lovitura specifica tenisului. In acelasi timp prezinta programe complete referitoare la pregatirea fizica, mentala si strategica utile viitorului campion.

" Serios Tennis" (2000) de Scott Williams prezinta in cartea sa, cum poate fi folosita inteligenta (SAMARTS) in imbunatatirea loviturilor, dezvoltarii cunoasteri tactice a jocului mai precis a spiritului de anticipatie, a unei evolutii mai bune sub presiune si nu in ultimul rand alegerea celei mai bune lovituri la momentul potrivit.

"Visual Tennis" (1999) de Jhon Yandell pune accentul in lucrarea sa pe prezentarea a peste 200 de fotografii utile "invatarii vizuale" (actionarea feed-backului) preluate de la marii campioni, pentru ca jucatorul sa-si imprime in memorie loviturile cat mai aproape de perfectiune.

"Tennis Tactics"(1996) o carte scrisa de catre Asociatia de Tenis a Statelor Unite ale Americii (USTA) are la baza un studiu facut in cadrul unui turneu la care au partcipat jucatori de top si descrie 58 de situatii care reliefiaza punctele forte, dar si cum sa exploatezi punctele slabe ale unui jucator.

"World Class Tenis Tehniques"(2001) de Paul Roetert si Jack Groppel ofera analize detaliate ale tehnicilor optime pentru fiecare lovitura esentiala folosite in jocul de tenis. Deasemenea cartea acopera fiecare aspect al jocului corelat cu tehnica, alegerea rachetei, echipamentul adecvat diferitelor suprafete de joc si nu in ultimul rand pregatirea fizica dar si cea mentala.

"Coaching Tennis Successfully"(1995) aparut sub indrumarea Asociatie de Tenis a Statelor Unite (USTA), si prefatata de Stan Smith, reprezinta o sursa completa in dezvoltarea unui program de antrenamente consistent si eficient. U.S.T.A. ofera antrenorilor sfaturi de ultima ora in dezvoltarea unei filozofii de antrenament, planificarii acestuia, conceptelor cheie in procesul de antrenament si implementarii unor strategii de joc atat la simplu, cat si la dublu.

"Complet Conditioning for Tennis" (1998) aparut sub indrumarea U.S.T.A., are ca tinta prezentarea unui program care include exercitii de streaching, aerobics si forta.

"Science of Coaching Tennis"(1998) de Jack L.Groppel, James E. Loehr, Scott Melville, si Ann M. Quinn, schiteaza pasii care trebuiesc urmati in corectarea problemelor si crearea unor obiceiuri bune de joc. Mai important ajuta antrenorii sa cerceteze cu acuratete adversarii cu scopul de a li se intipari slabiciunile oponentilor si sa le fructifice la maximum.

"Tennis: "Steps to Scces"(1995) de Jim Brown prezinta un program in 12 trepte care permite oricarui jucator sa invete, sa-si dezvolte singur elementele esentiale ce compun jocul de tenis. Aceasta carte a fost tradusa si in limba romana si a aparut la editura "Teora" in anul (1998) cu titlul " Trepte spre Succes".

"Power Tennis Training" (1995) de Donald A. Chu combina un numar mare de metode de antrenament cu scopul de a creste rezistenta si puterea musculara folosite tot mai mult si nu in ultimul rand sporirea vitezei.

Tot la editura "Human Kinetics" apar o serie de casete video care abordeaza intr-o masura mai mare sau mai mica subiectul lucrarii mele de diploma. Enumar cateva din cele mai importante: "The Serve" (1992) in care Vic Barden explica de ce o judecata conventionala asupra serviciului poate fi deseori gresita si cum se poate realiza un serviciu placut, estetic si eficient.

Renumitul antrenor Nick Bolletteri prezinta o serie de 11 casete care cuprind toate aspectele jocului de tenis (tehnic, tactic, pregatire fizica, mentala) inclusiv serviciul.

USTA prezinta o caseta video " The Serve" (2002) document in care, cu ajutorul tehnologiei de ultima ora, se ofera antrenorilor o imagine de o acuratete deosebita privind modul de a servi al marilor campioni cum ar fi Pete Sampras, Marat Safin, Richard Krajicek si nu in ultimul rand Lleyton Hewitt.

Iata si cateva titluri si antrenori din literatura romaneasca de specialitate care, au atins intr-o oarecare masura subiectul lucrari mele de diploma.

Silviu Zancu prezinta o serie de cinci volume : Calea Naturala (2001), Forta Interioara (2000), Tactica Jocului de Dublu (1999), Tactica Jocului de Simplu (1998), Ghid Practic pentru Antrenori Jucatori si Parinti (1998).

Dan George Moise si Dorian Antonescu prezinta in doua volume Teoria Tenisului Modern (2002). Continutul cartilor aduc in atentia corpului de specialisti pe langa aspectele specifice de tehnica si tactica si pe cele legate de latura moderna a procedeelor de preparatie si de lovire a mingii de catre jucator, pe fiecare procedeu tehnic, precum si cele care fac obiectul fazelor tactice ale jocului de simplu si de dublu. Privind eficienta serviciului in jocul de simplu in cadrul circuitului A.T.P., autori constata din observatiile facute la o serie de meciuri ca, pentru punct direct din primul serviciu procentajul este de aproximativ 10% - 15% iar pentru serviciile reusite procentajul se cifreaza la aproximativ 46% - 52% . In cazul celui de-al doilea serviciu procentajul de reusita este cuprins intre 90% - 96%, iar pentru punct direct de aproximativ 20% - 40%.

CAPITOLUL II

FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEMEI

Lantul chinetic specific serviciului

Lantul chinetic este o activare coordonata a segmentelor corpului (picioare, trunchi, umeri, brate, maini) incepand cu forta acumulata din impingerea picioarelor de pe pamant si incheiata cu acceleratia rachetei catre intalnirea cu mingea.

Scopul lantului chinetic este de a plasa segmentul final (mana si racheta) in pozitia si viteza optima pentu a face ca mingea sa plece din racheta. (fig. 1.)

Fig. 1 - Lantul chinetic specific serviciului

Incheietura mainii (poigne)

Cot

Umeri

Forta Trunchi si spate

Picioare

Timp

Folosirea eficienta a segmentelor in cadrul lantului chinetic creeaza rachetei o viteza mult mai mare, decat suma dezvoltata de partile componente luate separat. Lantul chinetic in tenis, poate fi putin mai diferit la serviciu, decat la celelante lovituri dar, sunt destule puncte comune:

marea parte a energiei lantului chinetic sau a fortei generate in lovitura, este dezvoltata de picioare si trunchi. 51% din energia lantului chinetic si intre (54% - 60%) din energia totala folosita in lovitura este produsa in acest fel (Kibller 1995; Schonborn 1999).

lantul chinetic este orientat in asa fel incat va transforma impulsurile liniare in impulsuri de rotatie sau unghiulare, in jurul unui picior stabil, de echilibru (Schonborg 1999).

fiecare segment are o faza de indoire sau stabilitate dar si una de acceleratie (Schonborg 1999).

miscarile largi si rapide sunt solicitate la nivelul articulatiilor si in special ale umarului.

neparticiparea unui segment al lantului chinetic va duce la rupera acestuia si implicit la diminuarea considerabila a fortei acumulate in celelalte segmente, astfel se creeaza o solicitare anormala si inadecvata a celorlante segmente componente (Kibller 1999). O reducere cu 10% a energiei chinetice produsa de sold sau trunchi (in timpul serviciului), necesita o crestere de 14% a vitezei de rotatie a umarului sau o crestere cu 22% a masei umarului pentru a crea aceiasi energie chinetica catre mana si racheta (World Class Tennis Tehniques). Cele mai frecvente motive intalnite in cedarea lantului chinetic sunt: rigiditatea si slabiciunea muschilor, leziuni ale articulatiilor si slaba stapanire a elementelor lovituri.

Un alt amanunt privind lantul chinetic este, viteza unghiulara specifica articulatiilor trenului superior in cadrul serviciului (World-Class Tennis Tehniques), care este prezentata in tabelul 2.

Tab. 2.Viteza unghiulara specifica articulatiilor trenului superior in cadrul serviciului

Caracteristici biomecanice fundamentale ale serviciului

Eficienta lantului chinetic depinde de succesiunea a patru aspecte:

segmentul picior-sold necesita un anumit grad de flexie in indoirea genunchiului, se continua cu extensia lui, pentru a asigura ascendenta momentului liniar in indoire, astfel transferandu-se forta de reactie a pamantului catre trunchi (Elliot, Marshall, Noffal, 1995). Piciorul din spate asigura cea mai mare parte din forta de impingere inainte sus, in timp ce piciorul din fata asigura o postura stabila care permite momentul rotatiei.

trunchiul si scapula vor trebui sa execute o rotatie inapoi pentru a permite umarului si bratului sa se pozitioneze in flexie (Kibller 1998). Aceste miscari vor crea un "arc,, stabil care va permite o accelerare rapida catre minge minge.

umarul intra intr-o rotatie externa si o abductie orizontala menite sa realizeze flexia si rotatia interna din timpul acceleratiei bratului si trunchiului. Rotatia interna a umarului aflat in flexie, catre acceleratie, este cea mai importanta componenta biomecanica variabila din lantul chinetic al serviciului si asta datorita faptului ca, viteza de executie este foarte mare, aproape de impactul cu mingea, permitand astfel maxima accelerare catre zona de impact (Kibller 1995).

antebratul intra in pronatie cu scopul de a accelera viteza rachetei catre punctul de lovire. Aceasta miscare este cuplata cu rotatia interna a umarului (Elliot, Marshall, si Noffal 1999 ; Schonborn 1999).

2.3. Activitatea musculara specifica serviciului este prezentata in tabelul 3.

Tab.3. Activitatea musculara specifica serviciului

2.4. Caracteristici tehnice ale serviciului.

De la aparitia tenisului si pana in zilele noastre jocul de tenis a avut ca procedeu de baza pentru declansarea actiunilor de adversitate serviciul care, in decursul istoriei jocului, a inregistrat progrese remarcabile, atat in planul tehnico- tactic cat si pshiomotric.

Procedeul tehnic serviciu, are pe langa gradul foarte crescut de tehnicitate si o serie de conditionari ale regulamentului de joc, fara de care nu se poate concepe inceperea jocului pentru castigarea punctului regulamentar.

Aceste conditionari de regulament, tin de faptul ca, se serveste din spatele liniei de fund a terenului, ca fiecare inceput de disputare a punctului se serveste alternativ, dintr-o parte sau alta a semnului de centru, la care se mai adauga o serie de cerinte ale regulamentului de joc.

Cu ajutorul serviciului se poate realiza direct punctul de joc sau continua jocul prin utilizarea altor procedee tehnice, care sunt incadrate din punct de vedere tactic pe cele patru faze ale joculuide simplu.

Timpul pentru reechilibrarea fizica si psihica in vederea executarii unui nou serviciu de la precedenta actiune de joc este de 20 sec, timp in care jucatorul executa o serie de operatii specifice: colectarea celor doua mingii de joc, isi fixeaza locul de unde urmeaza sa serveasca, inspira de cateva ori mai profund pentru a se putea conecta fizic si psihic la efortul mare de explozie motrica ce va urma, priveste adversarul, isi fixeaza repere de mobilizare. Datorita conditiilor regulamentare de incepere a jocului cu serviciul, tehnica acestui procedeu de joc este mai curata, pastreaza in totalitate intacte fortele corpului pentru lovirea mingii cu scop tactic si ofensiva totala.

Utilizarea in joc a serviciului este conditionata de numarul de incercari ale jucatorului de a incepe jocul regulamentar, de calitatea suprafetei de joc, de valoarea adversarului la retur, precum si de o serie de demersuri ce apartin desfasurarii jocului in sine.

In jocul de tenis putem vorbi de:

primul serviciu cu o tehnica specifica, bazat pe multa forta si precizie directionat spre zonele cele mai favorabile pentru servant, pentru a realiza punctul direct sau a-i mijloci sansele acestuia pentru urmatoarele actiuni de joc. Scopul primului serviciu urmareste in primul rand sa puna returnantul sub presiune, facand cat mai dificila returnare mingii si de a-l pune in acelasi timp pe servant intr-o situatie favorabila pentru urmatoarele actiuni de joc.

al doilea serviciu care are ca prima cerinta evitarea greselilor tehnice, dar si a declansarii unor presiuni asupra adversarului pe plan tactic, care sunt compuse din: realizarea unui efect liftat accentuat; directionarea mingii pe partea mai slaba a adversarului; imprimarea unei viteze foarte mari de rotatie si lovire a mingii; realizarea cu mare risc a unui serviciu cu toate caracteristicile specifice primului serviciu; deoarece la serviciul al doilea jucatorul de la retur inainteaza in interiorul terenului, atunci se va incerca si factorul de eficienta la lovirea mingii - lungimea; procentajul de reusita la al doilea serviciu trebuie sa fie intre 90% - 96 % iar din punct direct aproximativ 20% - 40 %.

Mergand mai departe, putem clasifica serviciile astfel:

Serviciul 1  - din terenul de egalitate

- din terenul de avantaj

- cu directii - exterior

- interior

- median

- cu efecte - plat

- liftat

- taiat

- cu traiectorie mica

- cu viteza (160-240 km/h)

- cu lungime - maxima

- medie

Serviciul 2  - din terenul de egalitate

din terenul de avantaj

- cu directii: median

- cu efecte - liftat

- taiat

- cu lungime medie

- cu viteza maxima de rotatie a mingii

- cu traiectorie mica sau mare

Din aceasta clasificare se pot desprinde cinci aspecte privind eficienta serviciului:

directia

viteza

lungimea

traiectoria

efectul

Utilizarea acestor doua procedee in jocul de tenis, reprezinta o nota de tehnicitate crescuta, si o orientare tactica moderna ce se detaseaza in practica prin diversitatea factorilor de eficienta de care dispune jucatorul pentru a anihila partial sau total riposta returnantului.

Datorita tehnicii complexe si a importantei pentru joc, serviciul solicita o mare capacitate de concentrare, o mobilizare psihica si fizica de moment foarte ridicata, la care se adauga o solicitarea articulatiilor maini care manuieste racheta (humerala, cot, pumnului), a musculaturi trenului inferior, in special a musculaturii abdomenului si a spatelui.

In cea ce priveste prepararea unei analize sugestive a serviciului, iata cele sase caracteristici decisive sugerate de Knudson, Luedtke, si Fairbault (1994), care trebuiesc urmarite. Cele sase caracterstici decisive sunt aranjate in functie de ordinea importantei lor, in procesul de instruire si analiza a serviciului (tabel 4).

Tab.4. Caracterstici decisive ale serviciului

Tehnica are caracteristici specifice, in functie de efectul imprimat mingii, care poate fi:

- serviciu cu efect liftat;

- serviciu cu efect taiat;

- serviciu cu efect plat;

- serviciu cu efecte combinate;

Desigur aceasta tehnica specifica pentru un efect sau altul are ca element de referinta directia de oferire a mingii pentru executia serviciului. De mentionat ca directionarea mingii pentru unul dintre efectele imprimate mingii, depinde si de forta si ritmul de executie. Totusi in cadrul circuitului A.T.P. intalnim jucatori care, reusesc sa mascheze efectul pe care il vor imprima mingii, avand in vedere ca principalul indicator al efectului serviciului este modul de oferire al mingii. Un exemplu elocvent este serviciul lui Pete Sampras lucru demonstrat in studiul facut de Asociati de Tenis Statelor Unite (USTA) si prezentat in caseta video "High-Performance Tennis; The Serve 2002".

Utilizarea unuia dintre efectele prezentate mai sus variaza in functie de mai multi factori care tin de: conditiile suprafetei de joc, locul ocupat de returnant, de maiestria si tactica jucatorului servant, precum si de evolutia scorului.

Analizand serviciul din punct de vedere al locului unde este directionata mingea in suprafata de servici a adversarului, intalnim, asa cum am precizat la clasificarea serviciilor, serviciu directionat interior, median si exterior.

Serviciul directionat lateral (exterior), daca este bine executat, are avantajul de a scoate adversarul din teren, acesta fiind nevoit sa lase descoperita o mare parte dn teren (fig.5).

Fig.5 Serviciu directonat exterior (sageata albastra)

B

Totusi, scotand adversarul din teren, se vor crea unghiuri mai mari permitandu-i adversarului sa returneze scurt in cros (lovitura 1), sau lung de linie (lovitura 2).

Serviciul lateral este recomandat sa fie folosit cand vrei sa fortezi punctul la un scor favorabil (30:0 sau 40:15). Daca adversarul nu pune probleme la un astfel de serviciu, atunci el poate fi folosit si la un scor egal, cu intentia de a surprinde, chiar si in momentul cand esti condus.

Serviciu directiona interior (in T) acorda mai putine sanse adversarului de a returna eficient, si asta datorita unghiurilor mici pe care le are la dispozitie. Serviciul interior limiteaza posibilitatile ofensive ale adversarului si in acelasi timp, faciliteaza venirea la fileu a jucatorului care serveste (fig.6).

Fig.6 Serviciu directionat interior (sageata albastra)

Serviciu directionat spre adversar sau median este oarecum surprinzator (fig. 7). Daca este bine executat, adversarul este incomodat de mingea care vine spre el, permitand jucatorului la serviciu specularea momentului printr-o venire la fileu.

Fig.7 Serviciu directionat median (sageata albastra)

Viteza mingii la serviciu reprezinta cheia de bolta a executiei fiecarui serviciu. Dupa datele din literatura de specialitate si de multe ori prezentate la jocurile oficiale, pe tabele speciale, momentul de impact racheta - minge poate atinge viteze cuprinse intre 140 si 240 km/h (Teoria Tenisului Modern).

La viteza de 240 km/h mingea cade pe sol in spatiu de serviciu al adversarului cu o viteza de 136 km/h, iar returnarea ei se face cu o viteza de peste 80 km/h (Teoria Tenisului Modern).

Jucatorul care reuseste viteze foarte mari la lovirea mingii, dovedeste precizie si urmeaza cu multa dibacie derularea mingii in fazele ulterioare, va avea de castig in marile confruntari oficiale.

Pentru serviciu, problema principala care se pune consta in capacitatea jucatorului de a mentine pe tot parcursul unui joc sau turneu forta si precizia serviciului pentru a se incadra in elita tenisului de inalta performanta.

Doua elemente stau la baza unei tehnici eficiente la serviciu, si anume: calitatea oferirii mingii si sincronizarea acesteia cu mana care manuieste racheta pe traseul precizat de realizare a impactului in zona cea mai eficienta.

Un rol de seama in serviciu este jucat de miscarile capului, respectiv rolul acestuia in preparatia specifica si in special la momentul impactului racheta-minge, moment in care capul are un rol de armonizare a miscarilor, dar si de mobilizare a fortelor corpului spre punctul de impact racheta - minge.

2.5.Analiza secventiala a serviciului

2.5.1 Ritualul

Fiecare serviciu este precedat de un ritual. Acest ritual difera de la jucator la jucator, dar ca la orice procedeu exista elemente comune.

1. Pozitionarea picioarelor. Jucatorii de tenis au pozitii diferite la serviciu, unii au o pozitie mai inchisa, altii mai deschisa. Varful piciorului din fata este indreptat la un anumit unghi fata de linia de fund incat, sa permita rotatia soldurilor si a umerilor. De fapt toti jucatorii de clasa vor incepe, fie cu varful orientat in afara terenului fie spre linia de fund, urmand ca apoi sa-si roteasca piciorul din fata pivotand, odata cu inceperea rotatiei soldurilor si a umerilor. Daca acest lucru nu se intampla, va fi mult mai dificila obtinerea unei rotatii adecvate, deplasarii greutatii spre genunchiul din fata.

Cercetarile au aratat ca distributia initiala a greutatii este o caracteristica individuala. Totusi, privind modul in care initial greutatea va fi pozitionata, s-a demonstrat ca, ea va fi mereu mutata inainte spre punctul de impact cu mingea (World-Class Tennis Tehnique).

Decizia asupra modului de a servi. In luarea decizie, se va tine cont de particularitatile adversarului si de posibilitatile celui care serveste. Un serviciu bun nu inseamna neaparat un serviciu "bomba". Un serviciu bun este acela care nu poate fi "ghicit" de adversar si care ii va ingreuna returul.

Aranjarea prizei. Priza reprezinta modul in care este sustinuta racheta in mana. In tenisul de camp exista trei feluri de prize: priza continentala (universala), priza estica (semiinchisa) si priza vestica (inchisa) folosita in special pentru lovitura de dreapta. Cea mai indicata dar si cea mai folosita priza la serviciu este priza continentala. Avantajul acestui tip de priza consta in faptul ca permite executarea mai multor efecte (plat, taiat, liftat), iar cel mai important este faptul ca favorizeaza o miscare de plesnire la nivelul incheieturii maini extrem de folositoare si eficienta.

Respiratie profunda. Respiratia profunda are in principal rolul de a relaxa. Se observa relaxarea muschilor faciali (fig.8.a.), care indica de obicei faptul ca tot corpul este relaxat. Acest lucru este important in cea ce priveste mentinerea unei bune sincronizari, a maximizarii fortei, si nu in ultimul rand a prevenirii accidentarilor (World-Class Tennis Tehniques) .

Vizualizarea propriului serviciu. Jucatorii de top din circuitul ATP au declarat frecvent faptul ca isi imagineaza serviciul, locul unde va ateriza mingea, inainte de a-l executa sustinand ca le usureaza executia (World- Class Tennis Tehniques).

2.5.2. Tehnica preparatiei specifice

Tehnica preparatiei specifice are doua secvente ce stau in atentia tenismenului:

a) Derularea secventiala si corelata a actiunilor la nivelul membrelor inferioare si a transferului cgg (centrul general de greutate) al corpului:

prima actiune care se deruleaza in aceasta secventa, dupa ce jucatorul si-a fixat pozitia picioarelor, priza rachetei si prinderea corecta a mingii (fig.8.a.), este transferul cgg al corpului de pe piciorul din fata pe cel din spate, pastrandu-se pozitia inalta a tenismenului (fig.8.b.);

plasarea cgg pe piciorul din fata se va face fara oscilatii in plan vertical, finalizand o pozite echilibrata a intregului corp pentru derularea secventei urmatoare specifica preparatiei;

b)      Derularea secventiala si corelata a actiunilor la nivelul trunchiului si membrelor superioare:

in aceasta secventa se petrec doua actiuni simultane, de mare finete tehnica, cu privire la sincronizarea lor, respectiv oferirea mingii cu mana stanga prezentata in (fig.8.b.), si deplasarea (pendularea) rachetei pe langa corp, in jos spre inapoi, pana la punctul cel mai indepartat al rachetei de corp, intr-o pozitie aproape intinsa cu mana si cu racheta in prelungire, dupa care, printr-o miscare de supinatie, racheta este plasata in spatele tenismenului pe linia omoplatului drept, cu varful rachetei indreptat in jos;

prima secventa tehnica de oferire a mingii prezentata in (fig.8.b.) insumeaza o serie de reguli tehnice, dintre care se detaseaza faptul ca mana cu mingea are o miscare ascendenta, mana fiind intinsa din articulatia cotului si a pumnului;

miscarea este sustinuta de toate degetele, cu palma orientata sus, cuprinzand cu degetele calota de jos a mingii precum in (fig.8.b);

miscarea maini cu mingea se va face din articulatia umarului, cu articulatia pumnului blocata, iar mingea va fi condusa in plan vertical pana deasupra capului, dupa care mingea va parasi lacasul initial, la o inaltime de aproximativ o lungime de racheta;

balansul minii cu mingea este o chestiune de stil, in cea ce priveste ritmul, dar este de preferat ca el sa se faca lent, fara ca in finalul actiunii articulatia pumnului sa efectueze o flexie sau extensie la parasirea mingii;

de mentionat ca miscarea de oferire a mingii poate fi facuta in trei planuri de principiu:

pentru serviciul cu efect taiat mingea va fi oferita in fata corpului

pentru serviciul cu efect plat mingea va fi oferita pe directia umarului stang;

pentrul serviciu cu efect liftat mingea se va oferi usor pe spate, pe linia vertexului;

a doua miscare in aceasta secventa tehnica se deruleaza la nivelul mainii cu racheta, care odata ce mana stanga ofera mingea, mana dreapta deplaseaza racheta pe langa corp in jos, spre inapoi, pana ce racheta si mana tenismenului realizeaza o linie dreapta, moment in care are loc o rotatie la nivelul trunchiului si bazinului de la stanga spre dreapta;

de la punctul cel mai indepartat al rachetei de corp se realizeaza o miscare de supinatie din aticulatia pumnului, schimband planul rachetei, care apoi este condusa pe linia omoplatului drept, cu varful in jos, cu articulatia cotului usor lateral fata de nivelul umarului drept; o greseala des intalnita este aceea de a "deschide" fata rachetei in timpul balansului inapoi care deobicei obliga coborarea cotului cand se executa accelerarea bratului spre inainte;

de mentionat ca in momentul in care mana dreapta cu racheta sunt intr-o linie dreapta in spatele corpului, mana stanga se gaseste cu mingea tot extinsa din articulatia cotului, formand cu mana dreapta o linie paralela cu solul, moment in care se realizeaza o flexie accentuata din articulatia genunchiului (fig.8.c.); Un unghi de aproximativ 100 de grade intre bratul de sus si trunchi, reduce tensiunea de la nivelul umarului (Noffal si Elliot 1998), permitand folosirea la maximum a rotatie interioare sporind astfel viteza rachetei catre locul de impact cu aproximativ 40% (Elliot, Marshall,si Noffal 1995);

finalizarea deplasari rachetei pe spatele tenismenului in pozitie optima de a o deplasa spre punctul de lovire a mingii se mai numeste si "bucla mare" (fig.8.d.);

Ultimile cercetari au demonstrat ca, miscarea picioarelor si rotatia trunchiului produc o rotatie externa fortata a bratului de sus, departe de directia serviciului (World-Class Tennis Tehniques). Pentru a stopa aceasta miscare, muschi rotatori sunt intinsi creand premizele formarii unei energii elastice pregatita pentru faza de acceleratie din timpul serviciului (Bahamonde 1997). S-a demonstrat ca aceasta acumulare de energie produce aproximativ 15% - 20% din viteza suplimentara in timpul deplasarii rachetei, daca nu exista deloc sau o minima pauza in cea ce priveste miscarile dinapoi spre inainte (Elliot, Baxter, si Besier 1999). Toate aceste miscari tin de pozitionarea umarului si cotului. Tinand cont de aceasta pozitionare, putem spune unde cotul si umarul vor fi amplasate sub tensiunea acestei incarcaturi (Noffal, si Elliot 1998).

2.5.3.Tehnica lovirii mingii

Acest moment foarte important al tehnicii serviciului cuprinde doua secvente ce stau in atentia tenismenului.

a) Derularea secventiala si corelata a actiunilor la nivelul membrelor inferioare si a transferului cgg al corpului:

in momentul cand mingea paraseste mana tenismenului pe verticala si racheta este plasata pe spate, pe linia omoplatului drept, incepe o actiune la nivelul picioarelor de a efectua o impulsie accentuata din articulatia genunchilor, cu proiectarea lor pe directia de lovire a mingii (fig.8.d.);

cgg este plasat deci pentru moment pe linia corpului, care urmeaza apoi sa fie proiectat pe verticala oblic spre teren, respectiv spre locul de impact racheta - minge (fig.8.d.);

proiectia fortei de impingere la nivelul pingelelor va fi in functie de efectul imprimat mingii. Daca pentru efectul taiat si plat corpul este deplasat oblic inainte sus, la efectul liftat corpul chiar este usor deplasat inapoi peste verticla;

de mentionat ca in momentul impactului, la majoritatea jucatorilor impulsia se face mai mult pe piciorul din fata sau chiar prin saitura pe ambele picioare. Tehnica cu saritura pe ambele picioare produce o forta verticala mai mare, care rezulta din creare unei pozitii de impact cu mingea mai inalta. Tehnica cu impulsia venita de la piciorul din spate prezentata in (fig.8.c.), produce o forta orizontala mai mare, favorizand o avansare mai rapida la fileu (Elliot si Wood 1983); 

b) Derularea secventiala si corelata a actiunilor la nivelul trunchiului si a membrelor superioare:

trunchiul executa o rotatie de la dreapta spre stanga, pana cand linia umerilor devine paralela cu fileul, pozitie prezentata in (fig.8.d.), in cazul serviciului in terenul de avantaj, si avanseza umarul drept mai mult spre fileu, pana ce linia umerilor devine oblica fata de fileu, respectiv cu umarul drept proiectat inainte;

rotarea mai mare sau mai mica a liniei umerilor, refeindu-ma la serviciu in zona mediana a spatiilor de serviciu, fixeaza lina umerilor paralel cu fileul;

mana dreapta intra intr-o actiune de maxima importanta, si anume incepe sa actioneze racheta, descriand o miscare ascendenta prin extinderea maini de ducere a antebratului oblic inainte sus dupa care automat corpul rachetei este dus in prelungirea mainii;

in aceasta secventa are loc "bucla mica", respectiv actionarea rachetei din spate spre inainte in sus, prin departare pumnului de corp, iar bratul si antebratul, executa o extensie accentuata sub forma de biciuire. Cercetarile au demonstrat ca viteza de rotatie a bratului cu racheta si zona de impact cu mingea sunt doua elemente esentiale in cea ce priveste, diferenta dintre jucatorii avansati si cei mai slabi (Barlett, Piller, si Miller 1995). Cu ajutorul unor camere de luat vederi performante s-a demostrat ca, jucatorii de elita lovesc mingea dupa ce a inceput sa coboare de la 2,5cm pana la 20 de cm (World-Class Tennis Tehniques). Brody (1987) sustine ca este deziderabil ca mingea sa fie lovita cu cativa centimetri mai jos fata de punctul ei maxim. Acelasi Brody (1987) afirma ca, exista o puternica corelare in cea ce priveste inaltimea locului de impact cu mingea si reusita unui serviciu eficient. Astfel el sustine ca, servind cu o viteza de 145km/h si marind inaltimea punctului de impact cu mingea de la 2,16 m la aproximativ 2,68 m iti vei dubla sansele de succes;

actiunea de ducere a rachetei spre punctul de impact continua cu maxima viteza, realizand in fata corpului impactul racheta-minge lucru prezentat in (fig.8.e);

la nivelul impactului, articulatia pumnului devine responsabila pentru miscarea de pronatie sau supinatie usoara, pentru a imprima mingii efectul covenit;

inainte si in timpul impactului se relizeaza o miscare deosebit de importanta si de mare finete tehnica prezentat in (fig.8.e), constand in coborarea umarului stang si urcarea umarului drept, fapt ce favorizeaza un control foarte bun al impactului, dar si vizare unui punct de lovire foarte inalt;

rotarea trunchiului si bazinului, cu flexia accentuata a trunchiului pe bazin, a vitezei de biciuire la nivelul antebratului cu articulatia umarului si a pumnului controlat relaxata, reprezinta factori de natura tehnica si motrica care asigura o tehnica bazata pe viteza de executie;

impactul racheta-minge este bine controlat cu privirea, demonstrat si in (fig.8.e.), iar scurtarea sau prelugirea zonei de contact racheta-minge in acest moment depinde de calitatea motrica a tenismenului, mai precis de cuplul forta-viteza;

mana stanga, dupa ce isi incheie rolul de a oferi mingea cu cele mai fine detalii, este dusa spre trunchi, ajutand la cuplul de forta format pentru lovirea mingii;

2.5.4.Tehnica finalului de lovire a mingii

Finalul de lovire a mingii, se distinge prin doua secvente tehnice dupa cum urmeaza:

a)    Derularea secventiala si corelata a actiunilor de la nivelul trunchiului si a membrelor superioare:

Mana cu racheta continua traseul in functie de efectul imprimat mingii: daca se imprima efectul taiat sau plat, atunci drumul rachetei va fi de sus oblic in jos, terminand miscarea spre partea stanga a corpului, sub control tehnic adecvat, daca s-a imprimat efectul liftat, atunci mana cu racheta va termina miscarea de sus oblic in jos usor spre partea dreapta a corpului;

mana stanga se afla orientata spre abdomen, usor flexata din articulatia cotului;

linia umerilor si a bazinului, ca urmare a rotarii trunchiului de la dreapta spre stanga, devin mai paralele sau mai inchis cu umarul drept (in cazul efectului taiat) spre linia fileului;

b) Derularea secventiala si corelata a actiunlor la nivelul membrelor inferioare si a transferului cgg al corpului;

daca la lovire mingii impulsia corpului s-a facut la nivelul ambelor picioare (cu sau fara saritura) sau pe un picior, atunci si finalul va fi specific tehnicii de reluare a pozitiei pentru un nou start de deplasare la minge lucru prezent in (fig.8.f.);

cgg al corpului este transferat mult in fata spre interiorul terenului, aspect ce ofera posibilitati de inaintare la fileu sau sa ramana pe zona liniei de fund a terenului;

Aproximativ 95% din numarul jucatorilor din cadrul circuitului A.T.P. aterizeaza pe piciorul din fata.

Cheia unui serviciu eficient se poate traduce printr-o miscare ritmata a tuturor secventelor componente.

Secventele care deobicei construiesc serviciul sunt dupa cum urmeaza;

miscarea picioarelor;

rotatia trunchiului care produce aproximtiv 10% - 20% din viteza rachetei la impact;

urcarea bratului cu racheta;

extensia antebratului, rotatia interna a bratului cu racheta (care produce aproximativ 40% din viteza rachetei la impact), si pronatia antebratului;

flexia mainii care produce aproximativ 30% din viteza rachetei la impact;

Figura 8. (a, b, c, d, e, f) prezinta derularea secvetiala a elementelor cheie ce compun serviciul.

2.6.Caracteristici ale efortului in jocul de tenis

Efortul fizic in jocul de tenis are o nota specifica, determinata de numerosi factori, printre care se situeaza caracteristicile tehnico-tactice, prevederile regulamentare, materiale de concurs, tipul si nivelul de adversitati, precum si conditiile de mediu in care au loc competitiile.

In mod concret, efortul depus in timpul jocului se compune din alergari repetate pe distante scurte, fandari, aplecari, intoarceri si sarituri, la care se adauga lucrul bratelor, in special al celui cu racheta.

Efortul in jocul de tenis poate fi caracterizat din urmatoarele puncte de vedere:

al structuri si formelor de manifestare a principalelor miscari care pot fi sistematizate in:

deplasari sub toate formele

lovirea mingii cu racheta

combinarea formelor de deplasare in teren cu lovirea mingii

principalelor grupelor musculare care actioneaza in cadrul efortului specific

al caracterului efortului - discontinuu

al volumului efortului - mare

al intensitatii efortului - alternari fazice ale eforturilor maximale cu cele submaximale

al complexitatii efortului - efort de tip mixt

2.6.1.Procesele metabolice energogenetice

Solicitarile specifice competitilor de tenis nu permit sustinerea efortului numai pe baza energiei convertite pe o singura cale. Energia necesara este obtinuta atat din procesele anaerobe cat si prin cele aerobe.

Efortul din jocul de tenis este un efort mixt, in care se realizeaza o stare stabila aparenta (ergostaza), careia ii corespunde o frecventa cardiaca de 130-170 puls/ min.

O alta caracteristica a efortului in jocul de tenis este aceea ca el este aciclic, avand parametrii variabili. Intensitatea efortului se se schimba la intervale scurte de timp. Desi durata efortului ar permite adaptarea marilor functii si furnizarea unei cantitati suficiente de oxigen, pentru eliberarea energiei pe cale aeroba, fenomenul nu poate avea loc, deoarece, organismul intra intr-o noua situatie, determinata de modificarea efortului. Se lucreaza astfel intr-o permanenta stare de adaptare, energia necesara sustinerii efortului fiind elibrerata atat prin procesele aerobe, cat si prin procesele anaerobe.

In efortul mixt cu intensitate variabila predomina conditiile anaerobe atunci cand fazele de joc au o intensitate ridicata si dureaza putin, iar variatiile intensitatii sunt mari. Aceste caracteristici le intalnim in partidele de inalt nivel al maiestriei sportive, in special pe suprafetele de joc rapide, acolo unde predomina fazele de joc decisiv. Disputarea unui punct pe aceste suprafete dureaza in medie 5- 7 sec. realizandu-se prin actiuni cu intensitati maximale si submaximale.

Timpii de refacere regulamentari ar trebui sa aduca organismului o cantitate cat mai mare de oxigen pentru a plati cat mai repede cheltuielile facute. Dar, este evident faptul ca cele 20 de sec. dintre sfarsitul disputarii unui punct si inceputul celui urmator, sau cele 90 de sec. atribuite pentru schimbarea terenurilor intre jocurile impare, nu constituie intervale de timp suficiente pentru elminarea acidului lactic din muschi, cea ce determina o refacere incompleta a organismului, reprezentata printr-o curba de tip exponential. Practic dupa un minut de pauza, resinteza ATP-ului consumat in procesul alactacid este de 94%, iar dupa doua minute este inca incomplet. Totusi, datorita pauzelor destul de des ivite pe parcursul jocului, a nivelului ridicat de pregatire si a sustinatoarelor de efort, campioni zilelor noastre reusesc sa impinga cat mai departe aparitia si instalarea oboselii.

In tabelul 9. prezint cele trei surse energetice care sunt solicitate cu pondere diferita, in proportii ce variaza in functie de intenitatea, durata si complexitatea efortului depus de catre jucator. E. Thill, R. Thomas, J. Caja (1986)

Tabel. 9. Cele trei surse energetice si solicitarea lor cu pondere diferita, care variaza in functie de durata si complexitatea efortului depus de jucator

Depinde de caracteristicile individuale si nivelul de antrenament

Tabel. 10. Caracteristicile cailor energetice posibile pentru contractia musculara si dierite tipuri de efort intalnite in timpul unui meci de tenis. J. Prechpuhl, J.L. Costa, C. Garez (1987).

In concluzie profilul fiziolgic al jucatorului de tenis este caracterizat de: angajarea metabolismului de tip anaerob alactacid si lactacid (actiuni explozive si relativ scurte), precum si de angajarea metabolismului de tip aerob (actiuni mai lente si prelungite).

CAPITOLUL III

Ipotezele si sarcinile cercetarii

3.1 Ipoteze

Analizarea in detaliu a serviciului pe parcursul unui meci din punct de vedere al caracteristicelor tehnice .

Studierea caracteristicilor tehnice si biomecanice ale serviciului in cadrul jocurilor oficiale din cadrul circuitului A.T.P., si competitiile interne, care pot reprezenta o sursa deosebita de informatii, atat pentru jucatori, cat si pentru antrenori.

3.2 Sarcinile cercetarii

Studierea unor meciuri oficiale, prin prisma serviciului, din cadrul circuitului A.T.P. pentru determinarea punctelor puternice si vulnerabile ale unui jucator si in acelasi timp adaptarea jocului in functie de particularitatile de joc (serviciu) ale jucatorilor de tenis de camp.

CAPITOLUL IV

Organizarea cercetarii

4.1. Subiectii studiati Subiectii studiati in cadrul acestei Lucrari de Diploma sunt;

ROGER FEDERER-27 ani,186 cm., 85 kg ELVETIA;

MARIA SHARAPOVA -25 ani,188 cm.,61 kg,RUSIA;

FLORIN MERGEA-23 ani, 179 cm.,76 kg., ROMANIA;

HORIA TECAU-24 ani, 187 cm., 86 kg., ROMANIA;

4.2. Metode de cercetare:

-Studiu bibliografic,in decursul acestei teme am studiat o serie de materiale bibliografice care au dus la aprofunadarea teoretica a domeniului supus cercetari

-Observatia ca, "tehnica" de investigatie contemplarea intentionata a unui obiect ,fenomen sau proces.Scopul observatiei noastre a fost culegerea de date concrete a caror analiza stiintifica sa ne permita,in finalul lucrari,generalizarea.de aici

s-a desprins caracteristica observatiei stiintifice care nu este o "vizionare pasiva" ci

un un proces intelectual activ,in care cercetatorul face efortul de a fi precis si obiectiv in acelasi timp,chiar daca evenimentele observate nu sunt conduite umane incarcate de subiectivitate.

Observatia este o metoda de cercetare des utilizata prin care am urmarit si consemnat modul in care subiectii reactioneaza la sarcinile propuse, modul cum ei isi organizeaza actiunea (cu atentie,cu impulsivitate) felul cum abordeaza tactica aparuta (cu incredere,cu usurinta,dominant sau dominat) modul cum isi coordoneaza actiunile (cu calm, prin miscari controlate, precipitate, cu abilitate, miscari executate. natural sau nenatural), reactiile subiective la propriul comportament, la randamntul sau, la esec sau la succes.

-Experimentul, presupune stabilirea unor ipoteze de la care se pleaca si care in final

vor fi confirmate sau infirmate.Experimentul este o metoda de cercetare care presupune participarea constienta si activa a cercetatorului in decursul desfasurari evenimentelor, el selectionand mijloace,metode si masuri de evaluare specifice jocului de tenis.

-Metoda statistico-matematica, ramura a matematicii devenita ea insusi metoda si stiinta statistica, ca metoda de prelucrare si interpretatre a datelor recoltate in procesul de cercetare, este indispensabila oricarui cercetator sau specialist al domeniului .Fiind o metoda de cercetare folosita pentru prelucrarea si sistemalizarea datelor obtinute in urma desfasurari experimentului,cu ajutorul acestei metode se obtine o prelucrare mai rapida si mai exacta.

-Reprezentarea grafica, se foloseste in stransa legatura cu metoda statistico-matematica si are ca scop principal o mai buna reprezentare in urma analizei statistice a rezultatelor obtinute in finalul experimentului.

-Analiza randamentului, procesul instructiv-educativ,unii specialisti numesc aceasta metoda de cercetare ca fiind metoda verificarii si aprecierii rezultatelor, ea fiind de fapt metoda studierii a raportului dintre planificare si realizarea acesteia, metoda ne furnizeaza numai datele furnizate din activitatea de comparare a obiectivelor planificate si realizate, ea trebuie sa extinda asupra intregului proces educativ si sa furnizeze asupra reactivitatii subiectilor la tehnologia instruirii.In cadrul acestei metode am folosit verificarea dupa diferite etape ale experimentului ,adunand astfel o scriere de date care la sfarsit au permis compararea si apreciarea.

4.3. Organizarea propiu-zisa;

Cercetarea a constat in analiza caracteristicilor tehnice ale serviciului a urmatorilor jucatorii; ROGER FEDERER, MARIA SHARAPOVA pe parcursul turneului Roland Garros desfasurat pe zgura, fiind cotati ca jucatrii de mare slem in jocul de simplu si FLORIN MERGEA, HORIA TECAU in competitia de dublu desfasurata la Bacau-circuitul intern;

ROGER FEDERER-TOMMY ROBREDO;sfeturi de finala ROLAND GAROS 2007

PATY SCHUDER-MARIA SHARAPOVA;sferturi de finala ROLAND GAROS 2007

MERGEA/ TECAU-COTET/LEONTE; finala Circuit intern Bacau 2007

CAPITOLUL V

Rezultatele cercetarii

Prezentarea datelor

In continuare voi prezenta inregistrarea jocurilor observate, concretizata in urmatoarele rezultate si tabele:

Finala dublu

Mergea/Tecau-Cotet/Leonte

=I set=

Tecau serviciu in diagonala-1,1,1 -1net

serviciu in lung de linie-1,1,1

Deuce

serviciu in diagonala-1,1 *fault,1fault

serviciu in lung de linie-1

Mergea serviciu in diagonala-(ACE),1

serviciu in lung de linie-1,1

Tecau serviciu in diagonala-1,1,1,1 -1net,1net,1net

serviciu in lung de linie-1

Mergea serviciu in diagonala-1,1,1,1(ACE)*1 fault

serviciu in lung de linie-1,1

Deuce

serviciu in diagonala-1 *net

serviciu in lung de linie-1,1,1

Tecau serviciu in diagonala-1,1,1 *1net,1net

serviciu in lung de linie-1,1

Mergea serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1

Tiebreack

Tecau serviciu in diagonala-1,1 *net

serviciu in lung de linie-1

Mergea serviciu in diagonala-1

serviciu in lung de linie-

Tecau serviciu in diagonala-1 *1net,1net

s-erviciu in lung de linie *1 fault

=II set=

Mergea serviciu diagonala-1,1,1,1

serviciu in lung de linie-1]

Tecau serviciu in diagonala1,1 *1net

serviciu in lung de linie-1,1

Mergea serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1 *1net

Deuce

serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1net

Tecau serviciu in diagonala-1(ACE),1,1,1 *net,1net,1net

Deuce

serviciu in diagonala-1,1 *net

serviciu in lung de linie-

Mergea serviciu in diagonala-1,1 *1net,1net

serviciu in lung de linie-1,1,1,1

Tecau serviciu in diagonala-1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1

Tiebreack

Mergea s d-1

s l l -

Tecau s d-1

s l l -1

Mergea s d-1,1 *1fault

s l l -

Tecau s d-1 *1fault

s l l -1

Mergea s d-1

e e-1

Tecau s d-1 *1fault

s l l -1

Mergea s d-1

s l l -1

=IIIset=

Mergea serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1

Tecau serviciu in diagonala-1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1

Mergea serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1 *1fault

Tecau serviciu in diagonala-1,1,1 *1net,1net

serviciu in lung de linie-1,1,1*1fault,1fault

Deuce

serviciu in diagonala-1,1

serviciu in lung de linie-

Mergea-s d -35 Tecau-s d -35 Total

-s e e -22 -s e e -22 -s d -70

-ACE -2 -ACE -1 -s e e -44

-net -5 -net -16 -ACE -3

-fault -8 -fault -11 -net -21

-fault -19

SFERT DE FINALA-SIMPLU

Schnyder - Sharapova

=I set=

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1

serviciu in lung de linie-1

Sharapova serviciu in diagonal1,1 *1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1,1 *1fault

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1 fault

serviciu in lung de linie-1 *1net

Sharapova serviciu in diagonala-1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1 *1net,1net

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1net

Deuce

serviciu in diagonala-1 *1net

serviciu in lung de linie-1

=II set=

Sharapova serviciu in diagonala-1,1

serviciu in lung de linie1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1

serviciu in lung de linie-1,1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1net

Sharapova serviciu in diagonala-1,1 *1net,1net,1net

serviciu in lung de linie-1,1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

erviciu in lung de linie-1,1 *1fault

=III set=

Sharapova serivciu in diagonala-1,1 *1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1

serviciu in lung de linie-1,1,1

Sharapova serviciu in giagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1fault

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1 *1net,1net

serviciu in lung de linie-1 *1fault,1fault,1fault

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1net

serviciu in lung de linie-1,1

Sharapova serviciu in diagonala-1,1,1(ACE),1,1 *1net

Serviciu in lung de linie-1 *1net

Sharapova-s d -54

-s l l-40

-ACE -1

-net -14

-fault -18

SFERT DE FINALA-SIMPLU 2007 ROLAND GAROS

Federer - Robredo

=I set=

Federer serviciu in diagonala-1,1,1

serviciu in lung de linie-1

Federer serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault,1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1net,1net

Deuce

serviciu in diagonala-1,1

serviciu in in lung de linie-

Federer serviciu in diagonala-1

serviciu in lung de linie-1,1,1

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1net

serviciu in lung de linie-1

Federer serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1net

Federer serviciu in diagonala-1,1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-

=II set=

Federer serviciu in diagonala-1,1 *1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1 *1fault,1fault

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault,1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1 *1net,1net

Deuce

serviciu in diagonala-1

serviciu in lung de linie-1

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault,1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1 *1net

=III set=

Federer serviciu in diagonala-1(ACE),1,1,1 *1fault

serviciu in lung de linie-1,1

Deuce

serviciu in diagonala-

serviciu in lung de linie- *1net

Federer serviciu in diagonala-1

serviciu in lung de linie-1(ACE),1,1 *1fault

Federer serviciu in diagonala-1,1,1,(ACE),1

serviciu in lung de linie-1

Federer serviciu in diagonala-1,1 *1fault

Serviciu in lung de linie-1,1,1,(ACE), *1net

=IV set=

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1net ,1net

serviciu in lung de linie-1,1(ACE),1 *1net

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault,1fault

serviciu in lung de linie-1,1,1 *1fault,1fault

Federer serviciu in diagonala-1,1(ACE),1 *1fault

serviciu in lung de linie-1

Federer serviciu in diagonala-1,1,1 *1fault,1fault

Serviciu in lung de linie-1

Federer- s d -53

- s e e -37

-ACE -6

- net -11

- fault -18

Conform inregitrarilor expuse mai sus au reiesit urmatoarele rezultate:

Roger Federer - serviciul in diagonala -53

-serviciul in lung de linie -37

-net -11

- ace - 6

- out -18

Maria Sharapova - serviciul in diagonala - 54

- serviciul in lung de linie - 40

- net - 14

- ace - 1

- out -18

Florin Mergea -serviciul in diagonala -35

-serviciul in lung de linie - 22

-net - 5

-ace - 2

-out - 8

Horia Tecau -serviciul in diagonala -35

-serviciul in lung de linie -22

- net  - 6

- ace - 1

- out - 11

5.2 Prelucrarea si interpretarea datelor.

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, serviciul in diagonala este cel mai des folosit de catre toti jucatorii in comparatie cu serviciul in lung de linie. Analizand serviciul din punct de vedere al plasari in careul de primire advers. Dat fiind faptul ca folosind un serviciu in diagonala "lung" adversarul este scos mult in afara terenului de joc pentru a returna serviciul, permitandu-i servantului, sa declanseze atacul la fileu.

Acest tip de serviciu este folosit in competitiile de mare slem cu suprafete de joc rapide,el reprezentand aproximativ 2/3 din totalul serviciilor efectuate de jucatori pe parcursul meciurilor inregistrate.Acest procent se regaseste la toti jucatori analizati atat la masculin cat si la feminin.Serviciul in lung de linie este folosit intr-un procent mai scazut el fiind folosit atat pentru a surprinde adversarul cat si pentru realizarea asilor.

In continoare vom analiza serviciul in urma studiului efectuat asupra efecientei acestuia:

o Semifinala de la Roland Garros-2007 disputata de Federer impotriva lui Robredo, eficienta serviciului a fost urmatoarea:

- 56% serviciu in diagonala din care 18 servicii din primul serviciu 17 servicii din al doilea serviciu, 18 puncte cistigate;

-39% serviciu in lung de linie din care 11 servicii din primul serviciu si 13 din al doilea serviciu, 16 puncte cistigate:

-5% ace din care 2 din serviciul in diagonala si 4 in lung de linie.

Out-ul, sau dubla greseala cum mai poarta denumirea in jocul de tenis a fost repetata de 18 ori dea lungul meciului 12 avand directionare catre serviciul in lung de linie iar 4 in diagonala.

o Semifinala feminin, de la Roland Garros 2007 disputata de Sharapova impotriva lui Schnyder, eficienta serviciului a fost:

-56% serviciu in diagonala in care 14 servicii din primul serviciu iar 20 din al doilea serviciu, 23 puncte castigate .

-43% serviciu in lung de linie in care 8 din prima incercare si 16 din a doua incercare, 11 puncte cistigate

-aproximativ 2% ace directionat dea lungul liniei.

Dubla greseala repetandu-se de 18 ori dea lungul meciului, 10 directionate in diagonala iar 8 in lung de linie.

o Finala competitiei de dublu masculin din cadrul circuitului intern desfasurat la Bacau intre cuplurile Mergea/Tecau-Cotet/Leonte eficienta serviciului a fost:

Mergea:-60% serviciu in diagonala, 15 servicii din primul serviciu iar 10 din al doilea

serviciu, 14 puncte cistigate

- 37% serviciu in lung de linie,8 din primul serviciu iar 7 din al doilea servicu, 16 puncte castigate

- ace 3% ambele puncte realizandu-se in lung de linie

Dubla greseala efectuandu-se de 8 ori, 6 directionate in lung de linie iar 2 in diagonala.

Tecau- 60% srviciu in diagonala, 9servicii din primul serviciu iar 13 din al doilea

serviciu, 29 puncte castigate

-37% serviciu in lung de linie,10 din primul iar 6 din al doilea serviciu, 9 puncte castigate

-aproximativ 2% ace directionat dea lungul liniei

Dubla greseala efectuandu-se de 11 ori, 8 in lung de linie iar 3 in diagonala.

Concluzii si propuneri 

-Din datele prezentate anterior reiese ca serviciul in diagonala este mai des folosit in cadrul jocurilor atat la competitiile de mare slem cat si la niveluri inferioare, la masculin si feminin dar si in competitiile de dublu.

-Eficienta serviciului in diagonala este mult mai mare comparativ cu serviciul in lung de linie , (aproximativ 67%) punctele efectuandu-se dupa un serviciu in diagonala.

-Serviciul in lung de linie este utilizat antr-o proportie mai mica comparativ cu serviviul in diagonala de multe ori fiind folosit pentru a surprinde adversarul, sau ca o alternativa tactiva.

-Cea mai eficienta "lovitura" a jocului de tenis, ace-ul, este directionat in diagonala cu precadere in diagonala scurt si mai rareori in lung de linie.

-Putem concluziana faptul ca, daca la inceputurile jocurilor de tenis serviciul reprezenta o simpla punere in joc a mingi de catre un servant, echivalentul de azi a "mingi de arbitru", in jocul de fotbal, serviciul reprezinta un factor hotarator in desfasurarea si castigarea unui meci de tenis.

Propuneri

Analiza jocurilor de catre specialisti in vederea determinarii punctelor vulnerabile si a celor forte, atat a sportivilor propii, cat si a adversarilor;

Adaptarea serviciului in functie de suprafetele de joc, adversar, dar si a fazei turneului;

Imbogatirea continua a fondului bibliografic, iconografic si audio-video in vederea adaptarii permanente a antrenorilor si sportivilor din tenis la cerintele actuale de performanta.

CAPITOLUL VII

BIBLIOGRAFIE

Bahamonde, R 1997. Joint power in production during flat and slice tennis servs. In Proccedings of XV Symposium on Biomecanics in Sports, eds. J. Wilkerson, W. Zimmerman, and K. Ludwig, 92, Texas Womans University.

Barlett, R., J. Piller, and Miller. 1995. A three-dimensional analysis of the tennis servs of National (British) and County standard players. In Science and Rackets Sports 1, eds. T. Reily, M.Hughes, and A.Less, 98-102. London: E & FN Spoon.

Bollettieri Nick - Sonic Serve (caseta video), Ed. Human Kinetics, U.S.A. 2001.

Bret C. Schwartz si Chris A. Dazet - Competitive Tennis, Ed. Human Kinetics, U.S.A. 1998.

Brody, H. 1987. Tennis Science for Tennis Players. Philadelphia: University of Pennsylvania Press.

Dan George Moise si Dorian Antonescu - Teoria Tenisului Modern, Ed. Yes, Bucuresti 2002.

Donald A. Chu, PhD - Power Tennis Training, Ed. Human Kinetics, U.S.A. 1995.

Elliot, B., K. Baxter, and T. Besier. 1999. Internal rotation of the upper-arm segment during a strech-shortening movement. Jurnal of Applied Biomechanics 15:382-95.

Elliot, B.C. Marshall, and G.Nofall.1995. Contribution of upper limb segment rotation during the power serve in tennis. Jurnal of Applied Biomechanics 11:433-42.

Elliot, B.C., and G.A. Wood. 1983. The biomechanics of the foot-up and foot-back service tehniques. Australian Jurnal of Sport Science 3(2):3-6.

Groppel Jack si Paul Roetert - World Class Tennis Tehniques, Ed. Human Kinetics, Anglia 2001.

Kibller, W.B. 1993. Analysis of sport as a diagnostic aid. In The Shoulder: A Balance of Mobility and Stability. ed. F. Matsen, F. Fu, and R. Hawkins. American Academy of Orthopaedic Surgeons.

Kudson, D., D. Luedtke, and J. Faribault. 1994. How to analyze the serve. Strategies 7(8):19-22.

Noffal, G. and B. Elliot. 1998. Three-dimensioal kinetics of the shoulder and elbow joints in the high performance tennis serve: Implication for injury. In Procceding of the 4 th International Conference of Sports Medicine and Science in Tennis, Coral gables, FL.

Schonborn, R. 1999. Advances Tehniques for Competitive Tennis. Achene, Germany: Meyer and Meyer.

Thill E., Thomas R., Caja J.- Manuel de l`educateur sportif, 1986.

United States Tennis Association ( U.S.T.A.) Tennis Tactics, Ed. Human Kinetics, U.S.A. 1996.

United States Tennis Association ( U.S.T.A.), The Serve( caseta video), Ed. Human Kinetics, U.S.A. 2002.

Zancu Silviu - Calea Naturala,

Zancu Silviu - Forta Interioara, Ed. Allfa, Bucuresti 2002.

Zancu Silviu - Ghid practic pentru antrenori, parinti si jucatori, Ed. ARC Bucuresti 1998.

Zancu Silviu - Tactica jocului de simplu, Ed. Instant, Bucuresti 1998.

https: // www. ATPtenis. com.

http // www.TennisOne.com