Motivatia in fotbal - teoria si practica auto-determinarii

MOTIVATIA IN FOTBAL (PARTEA 2)

TEORIA SI PRACTICA AUTO-DETERMINARII

Roberto Fortzoni

Departamentul Stiintelor Sportive

Universitatea Brunel

In partea intai am investigat opt componente ale motivatiei. In acest articol noi privim asupra efectelor motivationale, cauzelor, si de asemenea asupra teoriilor majore ale motivatiei. Articolul se sfarseste cu ceva implicatii practice pentru cea mai buna exersare.

1. Efecte motivationale

Diferitele tipuri de motivatii sunt cuprinse de la o inalta la joasa auto-determinare si deoarece auto-determinarea este asociata cu functii fiziologice sporite, s-ar astepta un sablon corespunzator de consecinte. Cercetarea admite aceste premise in care diferitele tipuri de motivatii sunt asociate cu cresterea consecintelor pozitive si un progres de la motivatie la motivatia intrinseca.

Astfel, deoarece auto-determinarea conduce la sporirea functiilor,
nele auto-determinate ale motivatiei, cum ar fi motivatia intrinseca si anumite forme ale motivatiei extrinseci (adica combinarea si identificarea regulamentara), ar trebui sa conduca la cele mai pozitive consecinte deoarece acestea reprezinta cele mai inalte forme ale auto-determinarii. Pe de alta parte inexistenta formelor auto-determinate ale motivatiei extrinseci si absenta motivatiei (adica regulile externe si a motivatiei), ar trebui sa conduca la cele mai negative consecinte.

In plus, jucatorii care sunt motivati intrinsec prezinta experienta la un nivel inalt al concentratiei si emotii pozitive in timpul practicarii sportului lor decat acei care au fost motivati extrinsec in special reglarea externa, intr-un sport
varietatea formelor auto-determinate ale motivarii (trei tipuri de IM si identificare) au fost asociate cu mai multe repetari, emotii pozitive, mai mult interes si satisfactie sportiva.

2. Cauze motivationale

Conform Teoriei Evaluarii Cognitive, motivatiile oamenilor variaza liniar cu schimbarile in perceptiile competentei, autonomiei si legaturii. Evenimente sau variabile (de exemplu, materiale, sociale, sau informatii verbale) care conduc la castiguri in oricare dintre aceste simturi, ar trebui sa creasca de asemenea IM si identificarea, in timp ce descreste introjectia, regula externa si amotivata. Pe de alta parte evenimentele care dauneaza acestor nevoi ar trebui sa conduca la o pierdere a IM si identificarii, dar printr-o crestere a introjectiei, a regulei externe si a lipsei de motivatie. Cu cat mai multi jucatori se percep ei insisi la fel de competenti si auto-determinati, cu atat mai mult ei isi expun formele auto-determinate ale motivatiei legate de sport.

Manierele interpersonale reprezinta de asemenea importanta determinanta a motivatiei.

Cercetarile privind perceptia comportamentului antrenorilor au aratat ca comportamentele informationale acelea care fumizeaza feedback-ul competentei si o structura clara si rationala in desfasurarea unei activitati, alimenteaza formele autodeterminate ale motivatiei si impiedica amotivatia. Un efect similar a fost descoperit pentru comportamentele autonomiei sportive si pentru comportamentele interpersonale care furnizeaza oportunitati de preferinta unde simtul individual al autonomiei este sporit. Pe de alta parte, manierele impersonale, de exemplu, acolo unde antrenorii nu supravegheaza jucatorii dauneaza IM si identificarii si alimenteaza amotivatia.

3. Teoria auto-determinarii

Teoria auto-determinarii este poate cea mai semnificativa teorie in literatura motivatiei intrinseci si este un concept care investigheaza nevoile inascute ale oamenilor, nevoi care stau la baza automotivarii si integrarii personale, precum si conditiile care alimenteaza acele procese pozitive. Oamenii sunt inerent motivati sa se simta in legatura cu altii intr-un cadru social, sa functioneze efectiv in acest cadru si sa dea un rost initiativei personale facand acest lucru.

Ryan si Deci (2000) au identificat trei astfel de nevoi, pentru competenta, legatura si autonomie care sa apara ca fiind esentialul pentru facilitarea functionarii optime ale inclinatiilor naturale catre crestere si integrare, precum si pentru dezvoltare sociala constructiva si bunastare personala.

3.1. Competenta, se refera la efortul de a controla efectele si la a experimenta maiestria si eficienta. In ceea ce priveste perceptiile abilitatii competenta se ocupa efectiv de acest domeniu.

3.2. Autonomia, are legatura cu auto-determinarea, cu notiunea de a fi 'original' mat degraba decat de a 'imprumuta', si de a simti aceasta actiune emanata din interior.

Aceasta este un concept care se preocupa de perceptia alegerii in angajarea unui tip de comportament. In final, legatura se refera la efortul de a fi in legatura si de a avea grija de altii; sa simti ca unii pot fi in legatura cu altii; sa simti o satisfactie si o implicare coerenta in viata sociala in general; este gradul la care te simti cu Adevarat legat si conectat cu altii in spatiul propriu. Ryan si Deci (2000) spune despre implicatiile SDT prin cele trei motive. Primul, motivatia intrinseca, manifestatia tipica a tendintei omului catre invatare si creatie; al doilea regula proprie, care priveste cum oamenii poftesc la valorile sociale si evenimentele extrinseci si Ie transforma progresiv in valori personale si auto-determinare; al treilea, impactul nevoii psihologice pentru realizarea sanatatii si bunastarii.

4. Teoria evaluarii cognitive

Teoria evaluarii cognitive (CET) propune ca jucatorii au o nevoie inascuta, sa se simta competenti si auto-determinati.Teoria spune ca evenimentele specifice vor crea motivatia intrinseca doar in masura in care ele sporesc perceptia jucatorilor asupra competentei personale si auto-determinarii. In, schimb, daca evenimentele conduc la o reducere a perceptiilor jucatorilor asupra, fie a competentei personale sau fie a auto-deteminarii, atunci motivatia extrinseca va fi diminuata. De aceea, daca rasplata furnizeaza informatii despre competenta jucatorilor, atunci este probabil ca motivatia intrinseca poate fi sporita cu recompense corespunzatoare (functie informationala). Daca recompensele sunt vazute ca un control al comportamentului (adica scopul este de a obtine recompense), atunci retragerea recompensei probabil va conduce ulterior la deteriorarea motivatiei intrinseci (functie controlata).

Este important sa observi ca evenimentele informationale sunt acele evenimente percepute sa transmita feedback-ul despre competenta in contextul autonomiei. Evenimentele in timpul carora feedback-ul pozitiv apare sub presiune, pot fi mai putin puternice in infiuentarea motivatiei intrinseci. Alegerea si feedback-ul pozitiv sunt percepute ca informationale, in timp ce recompensele, termenele limita, si supravegherea tind sa devina controlate. Feedback-ul negativ este vazut ca si cum afecteaza motivatia, si se refera la amotivare.

Auto-determinarea sau autonomia este de obicei operationala in termeni de puncte de cauzalitate (Locus of cauzality).

Punctele de cazualitate de intarire se refera la masura cu care oamenii
percep aceste intariri, sunt sub controlul propriu, sunt controlati de altii, sau se datoreaza sansei.

S-a spus ca indivizii au un punct de cazualitate intern atunci cand
percep ca propriile actiuni au fost initiate de ei insisi, dar si un punct
de cauzalitate extern cand percep ca propriile actiuni au fost initiate
(sau fortate) de evenimente externe lor. Perceptia alegerii este factorul
cheie.

Reprezentarea schematica a CET

Conform CET performerii de elita au o puternica nevoie sa demonstreze competenta si auto-determinarea. In consecinta, ei aleg si se orienteaza catre tinte dificile si dorite, prin realizarea carora se confirma sentimentul competentei si auto-determinarii, prin aceasta crescand motivatia intrinseca pentru sport. Este important de subliniat ca nu este nevoie doar de competenta pentru a fundamenta motivatia intrinseca; este nevoie pentru competenta autodeterminata.

Sunt doua implicatii ale CET in sustinerea nivelului inalt al motivatiei care sunt necesare pentru performanta: atletii trebuie sa primeasca feedback pozitiv despre competenta lor personala si jucatorii trebuie sa simta ca ei sunt (cel putin partial) responsabili pentru initiativa din antrenament (si performanta), comportamente care conduc la succesul lor.

Rezultatul efectelor unor recompense externe asupra motivatiei este de asemenea unul de perceptie. Daca recompensele sunt vazute ca demonstrand o competenta crescuta, atunci jucatorii pot arata cresterea motivatiei intrinseci.

Recompensele extrinseci pot fie sa creasca, fie sa descreasca motivatia intrinseca, depinde de cum sunt ele percepute de jucator. Recompensele percepute a fi controlate, scad motivatia intrinseca, in timp ce recompensele percepute a fi informationale (sporirea perceptiilor competentei), cresc motivatia intrinseca.

Indivizii au innascute nevoile psihologice de a se simtii competenti si autodeterminati si evenimente specifice vor crea motivatia intrinseca doar in masura in care ele sporesc perceptia jucatorilor asupra competentei si auto-determinarii. In schimb, daca evenimentele conduc catre o reducere a competentei sau autodeterminarii, atunci motivatia intrinseca va descreste.

Recompensele externe au fost asociate de obicei cu reducerea nivelului motivatiei intrinseci, in afara de cazul in care recompensa este perceputa de atleti ca un indicator al nivelului de competenta. In acest caz, recompensa poate creste motivatia intrinseca. In fotbal, comportamentul jucatorului este
din ce in ce mai mult impus de antrenor sau de manager astfel incat jucatorul progreseaza pe grupe de varsta. De aceea, jucatorul autonom este adesea neglijat, conducand la o anumita doza de resentiment de la jucator spre antrenor. Nivelurile motivatiei ar trebui fara doar si poate sa fie afectate de lipsa comportamentelor auto-determinate, in special in cazul jucatorilor care au evoluat mai aproape de termenul limita al unei decizii privind viitorul lor si de recompensa primului contract profesional.

In perspectiva CET ar trebui sa contribuie la o mai buna intelegere a proceselor psihologice sustinand participarea in sport. Astfel cunostintele pot fi folosite pentru a descrie mediile care vor sporii motivatia tuturor participantilor.
Teoria Autodeterminarii sugereaza ca sentimentul incompetentei, al izolarii si al controlului de catre altii printr-o sarcina impusa, ar trebui sa submineze motivatia intrinseca catre acea activitate.

5. Implicatile psihologiei sportive pentru amatori

Aceasta trecere in revista are cateva implicatii pentru dezvoltarea motivatiei intrinseci in sport. Prezumtia fundamentala a CET este aceea ca motivatia intrinseca a jucatorilor in sport va fi sporita sau pastrata atata timp cat implicarea lor indeplineste nevoia de a se simti competenti si auto-determinati.

In plus, perceptiile competentei sunt in mare masura determinate de atingerea scopului si a feedback-ului pozitiv. In consecinta, se asteapta ca performerii de elita sa aiba o indemanare buna, o strategie a recompensei si conditii de antrenament corespunzatoare.

Auto-determinarea, pe de alta parte, este legata de comportamentul de inceput. Prin urmare, se asteapta de asemenea ca performerii de elita sa se bucure de un mediu de antrenament relativ democratic. Jucatorii ar trebui sa fie incurajati sa preia responsabilitatile personale atat in cazul succesului cat si a insuccesului. Mai precis, ar aparea a fi o buna strategie incurajarea jucatorilor de a prelua anumite atributii atat in cazul succesului cat si in cazul esecului. Este mai bine sa incurajezi jucatorii sa preia anumite atributii in cazul unui insucces in alegerea unei strategii, decat sa renunte la efort.

In concluzie, competenta, auto-determinarea si legatura sunt avantajoase in fotbal si in particular la un nivel superior. In cateva studii, s-a spus ca evenimentele controlate (de exemplu competitia, termenul limita, tintele impuse) conduc la performante mai slabe si creativitate scazuta decat evenimentele informationale. Cand oamenii sunt intrinsec motivati, ei se simt competenti, legati si auto-determinati, sunt mai mult implicati in activitate si, de aceea, afiseaza o performanta mai buna.

De exemplu se arata ca impunerea telurilor auto-determinate conduce
la sporirea performantei privitoare la tintele impuse. Cercetarile au scos la iveala de asemenea ca, jucatorii motivati extrinsec depun un minim de efort care Ie va permite obtinerea de recompense, evitarea pedepselor ori
infrangerea unui adversar. Deci, un nivel scazut de auto-determinare poate crea o pasivitate astfel incat comportamentul adecvat va aparea doar cand individul va fi impulsionat din exterior. Extra efortul care este necesar in
performanta optima ar putea de aceea sa intarzie sa apara.

6. Rezumat/Concluzii

Un ghid practic pentru motivarea jucatorilor

Ce urmeaza este o lista practica care sa ajute sa-ti motivezi jucatorii. Sub supravegherea managerului lui F.C Crystal Palace, Alan Smith, multe din
aceste proceduri au fost folosite cu succes in timpul partii de inceput a sezonului cand impreuna cu o echipa manageriala noua si jucatori noi, acomodarea trebuia sa se faca repede.

Asigura-te ca ajuti la indeplinirea celor trei nevoi psihologice de baza ale jucatorilor de competenta, de legatura si in particular, de autonomie.

Asigura-te ca sesiunile de training sunt antrenante si necesare, dar in acelasi timp permit impunerea perceptiei jucatorului asupra competentei. Jucatorii au nevoie sa fie stimulati destul printr-o sesiune bine planificata si pregatita, aproape de nivelul de joc, sa depaseasca deficientele si sa exprime cerintele pentru urmatorul joc. Alan Smith, adesea, va planifica sesiunile cu meticulozitate pentru a atinge obiectivul dorit, in acelasi timp asigurandu-se de intelegerea jucatorilor si realizarea succesului.

Furnizeaza frecvent feedback pozitiv si aspecte stimulatoare ale jocului cu orice ocazie pentru a forta perceptia competentei. Laudele ar trebui sa fie oricum, intemeiate.

Criticile trebuie utilizate cu grija. Tehnica 'sandwich' - care necesita furnizarea feedback-ului pozitiv, urmat de feedback corectiv si din nou de feedback pozitiv, este cea mat eficienta.

Spune jucatorilor ce astepti si ce nu astepti de la ei, corecteaza-le performantele si actiunile, mai degraba decat sa-i critici individual, de ex. comenteaza in direct actiunile si nu la fiecare jucator in parte.

Ajuta la dezvoltarea unei bune coeziuni de echipa, incluzand toate elementele cheie ale echipei (antrenori, medici, personal administrativ). Alan Smith a organizat o tabara de antrenament de 5 zile in timpul pauzei competitionale cu intentia specifica nu doar de a imbunatati nivelul de fitness (cu doua sesiuni in fiecare zi), ci si de a ajuta la crearea unei coeziuni de grup.

Tabara de antrenament a avut facilitati excelente pentru fotbal, in acelasi timp, echipa beneficiind de dupa-amieze de distractie la golf, de plimbari si de mare parte din timp petrecut impreuna.

Fii pretentios cu jucatorii si staff-ul alimenteaza o atmosfera de incredere cu relatii interpersonale puternice intre toti membrii echipei.

Permite implicarea jucatorilor in dezvoltarea tacticilor echipei, a strategiilor, a sesiunilor de antrenament si in general a activitatii de zi cu zi. Acest aspect necesita calitati puternice de lider din partea antrenorului/ manager.

Asigura-te ca o parte a antrenamentului din saptamana e orientat pe sesiuni de antrenament personalizate si indreptate catre nevoile individuale ale jucatorilor, nevoi tehnice, tactice, fizice si mentale. Multi jucatori de la Crystal Palace au participat la programe de antrenament individuale foarte variate pentru antrenamentul gandirii si viteza de lucru.

Jucatorii apreciaza atunci cand cineva face un efort sa lucreze cu ei in aceasta maniera.

Utilizeaza telurile echipei si telurile individuale ale jucatorilor, fixeaza obiective si tinte 'inteligente' impreuna cu jucatorii si monitorizeaza progresul.

Anunta telurile echipei/ jucatorului pe terenul de antrenament pentru a forta nivelul de angajament. Crystal Palace a afisat lunar punctele vizate, tintele si detaliile despre cum aceste tinte au fost atinse.

Rezultatele realistice pot avea efecte motivationale (in particular in timpul antrenamentului saptamanal) si ar trebui sa fie utilizate de-a lungul procesului de antrenament si de fixare a performantelor care vor sprijini reducerea anxietatii si a stresului, utile inaintea jocului.

Organizeaza regulat intalniri ale echipei cu discutii deschise si oneste, incurajand feedback-ul si incurajand staful sa asculte opiniile jucatorilor. Alan Smith tine adesea astfel de intalniri deschise unde discutiile oneste sunt incurajate. Alan, uneori nu participa la aceste intalniri pentru a incuraja jucatorii sa vorbeasca liber in fata managerului. Aceste intalniri sunt adesea sprijinite de materiale video, tabele, prezentari.

Inregistrarile pot fi motivationale daca sunt corect utilizate. La FC Crystal Palace se utilizeaza atat inregistrarile video individuale cat si cele ale echipei si arata performantele pozitive pe un fond muzical adecvat. Acestea sunt scurte dar cu un impact puternic. Jucatorii asteapta cu nerabdare sa vada ultima inregistrare si sunt intrebati despre continut si fondurile muzicale.

Deschiderea lui Alan Smith a ajutat la motivarea echipei FC Crystal Palace in doua competitii de succes, incluzand atingerea semifinalelor in Worthington Cup, pentru prima oara dupa multi ani si invingand in Premiership echipe ca Liverpool, Sundeland si Leicester City.