Psihologia sportiva in fotbal chiar functioneaza?

Psihologia Sportiva in FotbaL chiar
functioneaza?

Roberto Forzoni

Revista "Insight", Vol.6,

Psihologul sportiv Roberto Forzoni a facut o prezentare a aplicatiilor practice din Psihologia sportiva membrilor Cursului de Manageri si Antrenori, curs tinut la Universitatea Warwick din May.

1. lata un rezumat al prezentarii sale:

Cand am fost invitat sa fac o prezentare la Cursul de Manageri si Antrenori pe subiectul psihologia sportiva, nu am avut nici o ezitare in alegerea titlului 'Psihologia Sportiva in Fotbal chiar functioneaza?'. De-a lungul anilor am auzit multe puncte de vedere diferite privind folosirea psihologiei in jocul de fotbal de la antrenori, jucatori si psihologi sportivi, si inca exista multe conotatii negative privind psihologia sportiva si fotbalul.

Probabil aceasta situatie se datoreaza existentei unor practicanti
neexperimentati sau necalificati care au dat acestui subiect un renume prost.

'Munca in echipa nu este usoara. Este o comoditate frustranta. De aceea exista atatea echipe slabe ramase undeva plafonate sau se duc in mediocritate incetul cu incetul'.

(citat: Pat Riley, antrenor NBA)

Prezentarea mea era bazata pe propria-mi experienta practica de antrenor de fotbal ce folosea psihologia sportiva, spre deosebire de unele cluburi ce au un psiholog "extern" angajat pentru aceasta practica.

Formatul lecturii era urmatorul:

ce a functionat si de ce?

bariere;

greseli;

studii;

evaluari.

De cand am citit despre implicarea psihologului sportiv John Syer la Tottenham la jumatatea anilor '80, am devenit interesat de aspectul psihologic al jocului de fotbal. John Syer a publicat o carte numita 'Spiritul echipei' si era interesanta prin gandurile jucatorilor despre psihologie, la vremea aceea un subiect rar abordat. Din pacate pentru fotbal, psihologia a ramas printre cele mai nefolosite stiinte sportive. Insa doar pana acum!

In 1988 am participat la cursul de Manageri si Antrenori si am fost inspirat de lectura lui Steve McClaren despre uzul psihologiei sportive la Derby County unde antrena in acea perioada. Steve a prezentat aspecte video si a recomandat carti ale antrenorilor de top din America. De asemenea, a dat un sfat pentru care-i voi multumi totdeauna - a recomandat cititul pentru cel putin 30 minute pe zi!

La acel moment gandeam ca nu am nici o sansa, dar cu timpul am inceput sa devin un adevarat student al jocului si am citit foarte mult, incluzand biografii sportive, literatura stiintifica sportiva si moduri de antrenare in fotbal.

Cei mai multi manageri si antrenori au cel putin un nivel minim de cunostinte privind psihologia sportiva, chiar daca ei nu-si dau seama! Cred ca este o mica demarcatie intre un antrenament bun si folosirea psihologiei sportive. In cele mai multe cazuri, cunostintele de psihologie sportiva sunt dezvoltate in timp de catre antrenor, in cele mai multe cazuri dupa concursuri sau esecuri. Urmarind anumite metode ale altor antrenori a fost o alta ocazie de a obtine experienta necesara pentru a ajuta la imbunatatirea performantelor jucatorilor dumneavoastra.

Am inceput folosind numeroase tehnici psihologice pe cand eram la Crystal Palace Academy, unde jucatorii erau in continua concurenta pentru a-si imbunatati performantele, a inscrie goluri si aveau "target-uri" (norme) pentru antrenamente si meciuri. Am creat un mediu pozitiv, unde jucatorii erau incurajati sa greseasca! Asta ajuta jucatorii sa joace fara frica, ca vor pierde si faptul ca fiecare avea de atins teluri specifice pe parcursul antrenamentelor si
meciurilor, fapt ce facea sa scada anxietatea si grija in timp si crestea concentrarea. Este o situatie in care toti castiga daca poti face balanta corecta.

Dupa ce am produs aspecte video si postere motivationale pentru Steve Coppell la Crystal Palace, am fost numit antrenor principal cand Alan Smith a devenit manager in 1999. Dupa aceea, am fost chemat ca antrenor principal si al doilea manager la Bradford, unde colaboram tot cu Steve Coppell. Aici am stabilit teluri provocatoare si jucatorii au raspuns foarte bine pe parcursul sezonului, obtinand 60% din puncte si terminand sezonul pe locul 3 (o imbunatatire substantiala fata de sezonul precedent, cand cu 43% din puncte au ocupat locul 14). Acestea se datoreaza managerului Steve Coppell, a carui experienta si stil de manageriat a creat o atitudine de invingatori printre jucatori, oferind suport si evaluand constant procesele.

Echipa a doua a obtinut 63% din puncte si a terminat tot pe locul 3 in liga
respectiva, dupa ce in anul precedent obtinusera 47% din puncte si locul 12.
Mai important, 7 rezerve au ajuns sa joace in prima echipa in urmatorul
sezon. Dupa ce m-am alaturat lui Steve pentru al treilea an la Brighton si
folosind procedurile de mai sus, am imbunatatit numarul de puncte obtinute
la finalul a 16 jocuri in tur de la 13% si 6 puncte la 52% si 20 puncte in
ultimele 16 jocuri; acest lucru ne-a permis un loc in "play-off" pentru 46
jocuri. Daca as face un sumar despre cum m-a ajutat mai bine psihologia
sportiva, ar fi pe cinci criterii distincte:

crearea unui mediu/atitudine invingatoare;

concentrare asupra procesului-zilnic;

oferirea suportului;

traieste clipa;

metode de evaluare.

Nici o interventie psihologica nu va da rezultate pe termen lung daca nu se creaza mediul perfect pentru jucatori. Toata conducerea trebuie implicata in crearea unui plan general si strategii si trebuie cumparati jucatori - pentru asta, trebuie facute vanzari bune! Steve Coppell este un excelent exemplu de manager care creaza un mediu pozitiv si fara de teama si pentru a oferi asta scoate ce-i mai bun din jucatori. Alex Welsh de la Asociatia Londoneza de Fotbal si antrenor de portar la Arsenal Academy este cel mai bun antrenor pe care l-am vazut - pentru abilitatile sale de a scoate maximum de la jucatori printr-un stil unic, incluzand atitudine pozitiva si un stil particular de umor.

Intalnirile cu echipa reprezinta cel mai bun mod de a transmite mesajul si sa vezi gandurile jucatorilor privind propriile aspiratii si nevoi.

Frecventa acestor intalniri este stabilita de manager tinind cont de: timpul
ramas din sezon, atmosfera din cantonament, performantele recente, cererile
jucatorilor etc. Am lucrat cu manageri ce aveau intalniri saptamanale, lunare si trimestriale. Nu exista 'cea mai buna optiune'! Este bine sa vorbesti cu cei mai buni jucatori inainte de intalnire si prima discutie a planurilor tale sa fie tot cu ei. Asta ii ajuta sa se implice in proces, iti da idei despre cererile si gandurile lor si este cel mai bun mod de a Ie da sau a-i forta in strategia echipei. Sa ai un jucator apropiat este ideal pentru a crea mediul optim.

Consilierii folosesc adesea apropierea unui 'client-central'- cand trei calitati sunt incurajate cum ar fi: empatia, originalitate si atitudinea pozitiva neconditionata. Asta poate fi un model pentru a discuta cu jucatorii. Spunand ca Nick Darvill, antrenor la West Ham, este ca si cum dai valoare unui jucator.

Una din cele mai folosite din literatura psihologica sportiva este ca "stabilirea telului functioneaza". Majoritatea antrenorilor inteleg principiul atingerea telurilor destepte decat 'fa ce sti tu mai bine'. Tineti minte in legatura cu telurile - scrieti-le nu doar ganditi-le! Asa ca, scrieti-le si monitorizati-le! Un lucru in definirea competitivitatii este ca, acesta defineste esecul. Unii jucatori si antrenori nu accepta asa ceva. La Brentford, in sezonul 2001-2002, am stabilit ca in pre-sezon sa obtinem o promovare automata cu una dintre cele mai mici si tinere echipe din divizia, a doua, chiar daca nu am promovat datorita ultimului meci din sezon, in care o
victorie ne-ar fi asigurat succesul. Cand am fost invitat sa lucrez la Brighton
in Craciunul 2002, echipa era la fel de buna ca una din prima liga. Am stabilit un tel de supravietuire si s-a ajuns din nou la ultimul meci din sezon pentru a se stabili daca urcam in elita. Chiar daca aceste doua exemple demonstreaza ca insuccesul exista, cele doua teluri stabilite au pus la incercare jucatorii, care erau de prima mana privind jocul, concentrarea si dedicatia in respectivele sezoane. Ambele sezoane au fost recompensate si cred ca ambele s-au autodepasit. Jucatorii erau suficienti de curajosi pentru a muncii din greu pentru aceste teluri. Conducerea oferea tot sprijinul necesar.

Asta demonstreza o alta tehnica psihologica folositoare - crearea unei
atmosfere unde jucatorilor sa nu Ie fie frica sa greseasca. Cand stabilesti
teluri tot timpul trebuie sa te astepti la probleme. Ele apar si vor incerca sa te scoata din cursa. Pat Riley se refera la 'Thunderbolts'. Cand o echipa este
bine pregatita (antrenamentele simulate te pregatesc pentru probleme),
atunci cand apar probleme, ele sunt usor de depasit. Am fost amuzat sa
urmaresc reactiile a diversi jucatori privind situatiile prezentate anterior.

Cand esti intrebat: 'De ce este in Barcelona?', in loc de a spune 'Sunt aici pentru a ajunge in finala' sau 'Sunt aici pentru a alerga 11,1 sec', unii dintre ei spun 'Sunt aici pentru a face ce pot mai bun'. Recunosc ca nu mi-am dat seama la momentul respectiv ca acesta este un raspuns prost, dar undeva in stomac simteam ca nu eram multumit de el!

Cu cat ma gandesc mai mult la aceste raspunsuri, cu atat mai mult realizam ca un astfel de raspuns este o oportunitate de a evada - pentru ca, nu iti dai o tinta, in alb si negru. E dur - sa te prezinti astfel - pentru ca imediat ce o faci, esecul este definit, iar riscul este imens. Daca spui ceva de genul - 'Voi face ce pot mai bun! - esecul este mai putin definit!

(citat: Herb Elliot - Atitudini Invingatoare)

Folosesc imagini video in munca mea. Imaginile video sunt pentru a motiva, pentru tactica si analiza, atat pentru echipa cat si pentru jucatori. Ele pot fi si o sursa de umor. Steve Coppell isi prepara echipa pentru fiecare meci prezentand analize video atat ale adversarilor cat si ale propriilor echipe.

Impreuna, beneficiem de aspectele inregistrarilor video, cel putin in deplasari, cand Ie vedeam pana la sosirea la stadionul respectiv.

De asemenea, posterele sunt bune pentru a transmite mesajul tau, atat la vestiare, teren de antrenament sau teren de joaca. Atat pentru a motiva cat si pentru a inspira, posterele pot ajuta la crearea unui mediu ideal pentru jucatori. Voi incerca sa fiu putin altfel in folosirea imaginilor din postere si a
soft-urilor existente astazi; nu trebuie sa fii designer grafic pentru a face un poster ce transmite un mesaj puternic.

Pentru a atinge sau sa te apropii de potentialul maxim nu exista scurtatura. Este o chestiune ce inseamna sa faci in fiecare zi multe chestii mici. Este o chestiune de a face lucrul potrivit de prima data. Tot timpul. "Calitate in locul cantitatii"!

Promisiunea de a face ce-i mai bun cu orice ocazie. Pentru a face asta trebuie sa te concentrezi la lucrurile in care esti implicat zilnic.

'Oameni de succes, companii si echipe, nu au o formula secreta. Ei nu fac unul sau doua lucruri bune. Ei fac, sute de mici lucruri, bine, in fiecare zi'.

'Despre disciplina, nu e totul sa faci un numar mic de lucruri mari bine, ci sa faci un numar mare de lucruri infinitezimabile pe care nimeni altcineva nu Ie vede, tot timpul fara compromisuri'.

Ca antrenor/psiholog - daca iti pui jucatorii pentru a face tot ce pot pentru a atinge maximum, trebuie sa Ie poti oferi cat mai mult suport posibil. Asta inseamna sa te aliezi cu alti membrii ai conducerii ca jucatorii sa aibe suport tehnic, tactic, fizic, nutritional si chiar suport emotiv sau psiho-social. Este dificil sa impui jucatorilor un tip de viata daca nu ai si un exemplu. Dezvoltarea carierei tale personale este un mod de a arata ca esti tot timpul bine informat.

'Chiar si cand lucrurile merg prost. Trebuie sa am dorinta de a invinge. Sa spunem ca atunci cand vremurile sunt rele, pot fi la fel ca atunci cand sunt bune. Si cand lucrurile sunt bune asa cum sunt in prezent, trebuie sa am in minte ca vor fi si vremuri cainesti undeva in fata.'

(citat: David Trezequet (Juventus&Franta Nov. 2001)

2. 'Chiar functioneaza?'

Evalueaza tot ce faci. Fa-ti jucatorii sa-ti dea replica. Folosesc pe parcursul unui sezon luarea pe nepregatite si las jucatorii sa stie ca daca ei nu sunt sinceri in responsabilitatile lor atunci vor primi acelasi lucru si pe parcursul sezonului urmator. Intalnirile echipei in acest sens, sunt deosebite. Intregul proces este unul de sinceritate si franchete, cu toate cele pregatite de "staf". Propria-mi evaluare se bazeaza pe performanta in timp. Daca nu pot ajuta la obtinerea mai multor puncte decat inainte de a ma fi implicat, atunci am pierdut timpul. Afirm cu rigoare ca, daca ceea ce faci nu duce la imbunatatirea performantelor lor, trebuie sa te uiti in oglinda si sa-ti verifici implementarile si strategia. Geamul - analogia oglinzii - este de folos aici.

Cand lucrurile merg bine te uiti in oglinda si te rogi, iar cand merg prost te uiti pe geam sa scapi de vina? Sau invers! Traieste clipa. Evident ca e imposibil si gresit sa atribui toate performantele psihologiei sportului. Ceea
ce arata este ca atunci cand toata echipa din conducere si jucatorii au concepte si idei care apoi sunt directionate de manager si ei continua sa lucreze la toate aspectele jocului (tehnic, tactic si fizic), atunci legatura mentala ce apare aduce mari recompense. Cateva exemple inainte si dupa scenarii sunt prezentate mai jos:

'Succesul este pacea mentala atinsa prin autosatisfacere in cunoasterea pentru care ai facut efortul de a face ce-i mai bun, din ceea ce esti capabil'

(citat: John Wooden)

Mai departe, sfatuiesc orice antrenor interesat de psihologie sa se inscrie la unul din cursurile "FA Psychology for Football'. Aceste cursuri sunt pe specific fotbalistic si ajuta antrenorii sa-si imbunatateasca cunostintele privind antrenoratul.

Aceste cursuri il includ pe David Pleat (Tottenham) care ma intreaba cum sa conving un jucator neinteresat de psihologia sportului sa devina interesat de acest process?

As vorbi in general echipei si in acelasi timp, as face o strategie si filosofie de echipa. Indivizii ar trebui sa vada in mine un om de baza. Majoritatea jucatorilor nu ar accepta aceasta oferta si ar prefera siguranta unitatii echipei. Acest lucru e bun si merge in bine (ca in exemplele urmatoare). In mod sigur, daca un individ e complet neinteresat de psihologia sportului, eu nu voi putea sa il conving altfel. Doar daca un jucator este bun in folosirea unor aptitudini, atunci nu este un beneficiu in a-l impiedica. Observ in practica ca, daca unii jucatori isi imbunatatesc rezultatele, atunci si ceilaiti vor intra in proces.

Sam Allardyce (Bolton) m-a intrebat daca lucrez mai mult timp cu antrenorii si managerii decat cu jucatorii?

Cum lucrul meu la o echipa de prim nivel a fost cu Steve Coppell, un manager educat, experimental si deschis la minte, care intelege psihologia sportiva, am fost privilegiat si astfel majoritatea muncii am facut-o cu jucatorii. Vad un real beneficiu folosind experienta unui psiholog extern care vine si ajuta in educarea conducerii si care apoi ofera strategii si proceduri jucatorilor. Daca vrei, o asemenea apropiere, asigura-te ca aduci un psiholog sportiv calificat, preferabil unul recomandat de FA.

Alta problema se refera la realizarea tehnicilor sa atinga "starea de plutire". "Starea de plutire" se refera, in limbaj atletic, atunci cand performezi la un optim absolut. Este un statut ideal si doar putini atleti il ating cu adevarat. Metodele pe care Ie folosesc sunt orientative, controland lucruri fara controlul tau si ignorand restul; vizualizand performantele anterioare in memorie, prin imagini video sau postere pentru maxima confidenta; dand jucatorilor o autonomie, atunci ei gandesc pozitiv si se motiveaza la maxim.

Aceasta e baza pentru a ajunge la "starea de plutire". Nu concentrarea duce la aceasta stare, ci concentrarea procesului. Este similar cu a invinge. In loc de a te concentra pe victorie, concentreaza-te cum sa castigi! Inapoi la
antrenamentele zilnice.

Date statistice:

Tabelul 1. Brighton & Hove Albion FC (Sezonul 2002/2003)

Inainte si dupa (ingrosat) interventia scenariilor psihologice.

NOTA: Pe parcursul ultimelor 16 meciuri managerul Steve Coppell a facut 2 modificari (Ingimarson si Beasant) fapt ce s-a dovedit crucial pentru performanta echipei.

Tabelul 2. FC Brentford (Sezonul 2001/2002)

Comparatii intre sezoanele 2000/01 si 2001/02

Tabelul 3. FC Brentford rezerve (Sezonul 2001/2002)
Comparatii intre sezoanele 2000/01 si 2001/02

Traducere si adaptare:

SIMU GABRIEL

(posesor licenta "B" - UEFA)

I. Cunoasterea si intelegerea psihologiei sportive in cadrul fotbalului enGlez

Matt Pain, Andy Earnshaw
si Chris Harwood

1. Introducere

Pe 7 noiembrie 2002, Asociatia de fotbal a lansat public "Psihologia pentru fofbal', strategie a Conferintei de la Pride Park, Derby. Tinta strategiei este de a mari cunostinta si aplicarea psihologiei sportive in cadrul cluburilor profesioniste, Academiilor si a echipelor nationale. Este o parte a unei lungi initiative de a obtine jucatori mai buni si antrenori care pot face fata cerintelor si presiunilor, pe care Ie impune fotbalul.

Sven-Gorän Eriksson a aparut la Conferinta prin legatura video si a accentuat cum a folosit el psihologii sportivi in momentele cheie, in timpul carierei sale de management, pentru a mari performanta echipei. El si Howard Wilkinson, fostul director tehnic al Asociatiei de Fotbal, adesea au garantat pentru valoarea psihologiei sportive.

". la sfarsit este acea diferenta psihologica care decide daca tu castigi sau pierzi' (Sven-Gorän Eriksson, 2001).

"Eu sunt foarte convins de rolul pe care psihologia sportiva il poate juca in imbunatatirea performantei, atat antrenorilor, cat si jucatorilor' (Howard Wilkinson, 2001).

In ciuda acestui sprijin, folosirea psihologiei sportive in cadrul fotbalului englez este limitata, comparativ cu alte sporturi si cu alte tari. (Se pare ca exista o nevoie de cunoastere si aplicare a psihologiei sportive in cadrul jocurilor si atitudini negative privind disciplina).

Folosind interviuri si chestionare, recent noi am condus o cercetare vasta a Academiilor si a Antrenorilor Nationali, pentru a investiga intelegerea psihologiei sportive in trecut, in cadrul meciurilor profesioniste din Anglia. Noi eram interesati in particular de identificarea barierelor care puteau limita folosirea ei in cadrul Academiilor si echipelor nationale.

Directorii Academiei, antrenorii si antrenorii nationali au fost intrebati in legatura cu experientele lor in psihologia sportiva, cu cunoasterea in domeniu, cu atitudinile jucatorilor legate de psihologii sportivi si cum vad ei folosirea psihologiei sportive in cadrul jocului. In total, 21 de directori ai Academiei, asistenti de directori si suporteri si 8 antrenori nationali au participat la cercetare.

2. Identificarea barierelor

Un mare procent al Academiilor (65%) au folosit psihologia sportiva. In interviuri, directorii Academiilor au reusit sa articuleze experiente pozitive cu psihologia sportiva si valoarea pe care au vazut-o in integrarea ei extinsa, in programele lor. Atitudinile sunt in general, de sprijin al rolului psihologiei in cadrul academiilor tinere si la nivel national, cu toate ca exista unele bariere, cea mai importanta fiind lipsa veniturilor. Rata altor bariere era in general mica, in majoritatea cazurilor mult sub "3 si ceva" (al barierei).

Fiecare potentiala bariera a fost explorata in profunzime in timpul interviului si iata dezbaterile in detalii, mai jos:

Tabel 1. Compararea intelegerii directorilor de academii si antrenorilor nationali a potentialelor bariere care limiteaza folosirea psihologiei sportive in fotbal. Ratele au fost compilate de intrebari pe o scara de 5 puncte, de la 1 - "deloc", la 5 - "foarte mult' si scot in evidenta barierele importante.

3. Lipsa veniturilor

Lipsa veniturilor s-a pus si in chestionare si in interviuri, ca o bariera cu scopul de a limita folosirea psihologiei sportive in cadrul Academiilor.

Intrebati daca fondurile suficiente sunt disponibile pentru psihologia sportiva, 40% dintre cei intrebati au raspuns "deloc".

Impreuna, 83% dintre directorii Academiilor intervievati au declarat ca lipsurile financiare au restrans folosirea psihologiei sportive.

Folosirea psihologiei sportive voluntare, o perioada de timp, a dus la urmatoarea concluzie: Nici o Academie nu a cerut angajarea unui psiholog permanent. Problemele financiare in cadrul jocului prezent, in special la nivelul Ligii de Fotbal, au fost prezentate ca fiind un factor cheie.

"Daca as avea bani, ca director al Academiei, sigur as avea un psiholog sportiv! Am avut unul sau doi psihologi care au venit voluntari, dar acum cred ca nu sunt bani disponibili.'

Psihologia sportiva a fost vazuta de unii ca fiind fara importanta, in comparatie cu antrenamentele de fitness sau altele. Cand lucreaza cu un buget restrans - realitatea actuala a multor Academii (sau cluburi) - psihologia este prima specializare la care se renunta. Lipsa veniturilor este o lovitura cu efect la nivel international".

Antrenorii nationali au considerat ca lipsa expunerii jucatorilor la psihologia sportiva a cluburilor (la seniori cat si la juniori), i-au facut mai putin receptivi la aderarea in programele psihologice, care le-au fost introduse.

4. Rolul si claritatea serviciului

Informatiile din chestionar sugereaza lipsa claritatii privind serviciile psihologilor sportivi, care este una din cele mai importante bariere.

In interviuri, totusi directorii si antrenorii au considerat ca psihologii au fost clari in legatura cu ceea ce au facut, ca rezultatele au fost realiste si cat dureaza. Cativa intervievati au accentuat ca ei au avut experienta limitata a psihologilor si le-a venit foarte greu sa generalizeze de la cazurile individuale.

Nevoia de psiholog, cere sa mentina confidentialitatea jucatorilor, a fost evidentiata ca o problema importanta, de catre 2 antrenori.

Aceasta cerere limiteaza clar acceptarea lor a unui psiholog sportiv si valoarea perceperii, cum rezulta din urmatorul citat al unui antrenor national.

"Da, cred ca daca lucrati cu ei, primul vostru contact este cu jucatorul si daca aveti contact cu altcineva, nu veti realiza ce se intampla. Ei pot spune "Nu vreau sa vorbesc cu un psiholog ". Dar ca antrenor, tu nu vei sti ce se intampla"!

Psihologii sportivi nu au fost vazuft ca o piedica in programul antrenorilor, cum au fost vazuti in alte sporturi. Notiunea a fost respinsa in interviuri si de informatile din chestionar, de o singura persoana (0,01%), care spunea de o problema de "5 - foarte mult".

5. Cunosterea psihologiei sportive (de antrenori/academii)

Rezultatele chestionarului indica o cunoastere exacta a golului, crearea echipei si motivatia dintre directorii academiilor, antrenori si antrenori nationali. Aceste subiecte sunt centrale pentru practica multor antrenori, si cum multi raspunzatori au avut ceva experienta de antrenor, acest tipar a fost previzibil. Global, o imagine compatibila a fost prezentata de fiecare grup, dincolo de performanta si de non-performansa. Rata celor mai multe subiecte a fost sub "3 - corect', jumatate de punct, cunoasterea apare cam limitata, o concluzie sustinuta si de alte date adunate.

In termenii intelegerii totale, 56% din toate raspunsurile la chestionare indica "2 - putin' pana la "3 - corect", cunoastere a temei.

Impreuna, 21% din toate raspunsurile indica "1 - fara cunoastere" a temei, cu doar 4% din toate raspunsurile care indica "5 - excelenta" cunoastere.

Figura 1. Nivelul cunoasterii globale: tabelul arata procentul raspunsurilor
tuturor chestionarelor in fiecare categorie de cnoastere.

Tabel 2. Compatia de intelegere a directorilor de academii si a antrenorilor si a antrenorilor nationali, a subiectelor de psihologie. Clasificarile au fost facute pe o scara de 5 puncte, de la '1 - fara cunostinta', pana la '5 - excelenta cunoastere'. Subiectele sunt puse in ordine (de Cunoasterea directorului de Academie), pentru a Ie evidentia cu cea mai mare intelegere.

Comun celor doua grupuri intervievate a fost parerea gresita, ca psihologia sportiva este doar pentru problemele jucatorilor, si ca jucatorii tari nu vor beneficia de ea. Un intervievat a vazut psihologul sportiv, similar cu un psihiatru - s-a terminat timpul dedicat terapiei in grup - si altul a considerat ca psihologia sportiva este mult mai relevanta pentru alte sporturi, in special individuale.

In general, datele sugereaza ca, cunoasterea psihologiei sportive este cam limitata in cadrul jocului profesional, ceea ce prezinta o bariera in plus in integrarea ei.

Cum a declarat un director de Academie:

"Exista o cunostinta despre acesta, dar, sa fiu sincer nu avem o expertiza aici.'

6. Integrarea cu jucatorii si staful de antrenori

Directorii Academiilor si antrenorii nationali considera ca psihologii sportivi trebuie sa aiba personalitatea de a se confrunta cu mediul fotbalului si cu inevitabilele "tachinari' ale jucatorilor. Staful din interiorul jocului au fost catalogati ca fiind sceptici, "academici" si "oameni de stiinta foarte pregatiti'. Este, de asemenea, accentuat faptul ca psihologul

sportiv nu poate fi prea teoretic, cand prezinta informatii. Caracteristicile apreciate si stilurile includ "un chestionar abil si un ascultator abil', capacitatea de "a comunica cu tinerii", "prezentul limpede' si "a avea de-a face cu oamenii in individual'.

Rezultatele chestionarului au aratat, ca lipsa cunoasterii fotbalului de catre psihologul sportiv, poate fi o mare bariera pentru directorii academiilor si antrenorilor si antrenorilor nationali. In afara de aceasta, in interviu, a fost un antrenor national care si-a spus parerea, ca experienta de joc poate fi o conditie prealabila pentru integrare. El a considerat ca o buna cunoastere si apreciere a sportului in general, este eficienta pentru a castiga credibilitatea si pentru "a te integra'. Aceasta face posibila intelegerea problemelor sportive si atrage comparatii care au sens pentru jucatori.

In general, psihologii dau impresia ca au probleme cu integrarea cu jucatorii si staful, cum ilustreaza urmatorul citat:

"Am de spus, ca persoana implicata pare potrivita si lucreaza in cadrul structurii foarte bine si a construit o legatura verbala cu toti cei implicati'.

Antrenorii nationali accentueaza beneficiul implicarii antrenorului in programele psihologiei sportive, pentru a ajuta psihologul sa se integreze si sa castige increderea jucatorilor. Jucatorii s-au simtit mai confortabil, avand de-a face cu psihologul sportiv si cu antrenorul impreuna, decat numai cu psihologul!

7. Intelegerea negativa a psihologiei sportive

In ciuda imaginii pozitive prezentata in general, intelegerea negativa a psihologiei sportive a unor indivizi in cadrul jocului, ramane o bariera.

Informatiile din interviu si din chestionar sprijina realitatea acestor atitudini
negative, mai ales la seniori. Urmatorul citat, al unui director de Academie, ilustreaza aceasta:

"Deci, cand psihologul sportiv a plecat, cuvantul psihologie a ramas tabu. Managerul a considerat ca acesti oameni nu se pricep si tot ce fac este sa puna bucati de hartie pe perete, cu o atitudine si idei pozitive. Li se spune decoratori interiori'.

Directorii de Academii si antrenorii nationali au descris asocierea negativa cu termenul "psihologiei' si ca psihologul poate fi vazut de unii cu scepticism. Psihologia sportiva este adesea numita "abilitati mentale', "sporire a performantei', sau "tenacitate mentala', pentru a Ie spune jucatorilor:

"Noi folosim psihologul sportiv, dar nu il numim asa. Il aranjam putin. Ar fi dificil sa angajam un psiholog sportiv aici, numit astfel'.

8. Constrangerile de timp

Informatiile din chestionar au aratat ca directorii Academiilor si antrenorii nationali considera ca este suficient timp pentru a introduce psihologia sportiva. Antrenorii Academiei, pe de alta parte, percep constrangerile de timp, ca fiind a doua bariera importanta - o parere de inteles, stiind ca antrenorii sunt grupul cel mai protector, in privinta timpului, cu jucatorii.

In general, unde psihologia sportiva este validata, timpul trebuie inclus in programele de dezvoltare ale jucatorului.

9. Perceperea valorii in psihologia sportiva

O alta potentiala bariera, care nu se desprinde din chestionar, dar care reiese din interviuri, este legata de valoarea fotbalului vazuta prin prisma psihologiei sportive. Antrenorii si directorii Academiilor au considerat ca beneficiile psihologiei sportive sunt dificil de dovedit, in termenii actualei performante, dar alte variabile au ridicat valoarea lor, cum a evidentiat un director al Academiei:

"Cred ca imbunatatirile performantei sunt dificil de cuantificat, dar in termenii
cresterii motivatiei sau a increderii, nu. In cazul cresterii in grad, nu este atat de clar, dar daca iei o evaluare a limbajului corpului, de exemplu, este foarte clar, directia generala si atmosfera din grup, s-a imbunatatit, ca rezultat a muncii in grup pe care am facut-o anul trecut'.

In interviu, trei directori ai Academiilor au punctat intalnirea recenta a psihologului sportiv cu managerul asistent al Clubului de Fotbal Middlesbrough. Ei au considerat ca performanta acestei echipe va fi monitorizata in cadrul jocului, pentru a dovedi ca psihologia sportiva este benefica. Este clar ca psihologii trebuie sa faca mai mult pentru a demonstra eficacitatea muncii lor in cazul fotbalului.

Directorii Academiilor au aratat o mare apreciere a scopului psihologiei. Domeniul mentionat include problemele stilului de viata al jucatorului, performantele, cum ar fi increderea, practica stafului si organizarea golului. Antrenorii intelegatori, au vazut valoarea in relatia cu un antrenament bun, dar au fost exceptii, cum a spus un antrenor national:

"Psihologii cu care am lucrat au fost de mare clasa. Ei s-au aliat antrenorului. Ei primeau directive de la antrenor, care puncta problemele cu echipa sau cu jucatorii, sau cu un jucator in particular.

Cand un psiholog este directionat de antrenor, este grozav. Dupa acelasi indiciu, cand un antrenor este ghidat de psiholog, acesta poate fi la fel de valoros.

Antrenorul este in centrul a tot ceea ce se intampla si cateodata este confuz in joc si nu vede personalitatea, in timp ce psihologul poate interveni din afara si vede toata imaginea'.

10. Antrenorul-psiholog ?

Problemele pe care psihologul Ie poate avea, in integrarea in echipa si in castigarea dreptului de a lucra aproape de jucator, pe langa problemele financiare prezente, au condus la discutia cum ca, antrenorul care este si psiholog gaseste o cale pentru a practica psihologia sportiva. Antrenorii se vad adesea ca psihologi amatori si, cum petrec mult timp cu jucatorii, impactul lor psihologic asupra jucatorilor nu poate fi ignorat!

Diagrama barierelor identificate:

Figura 2. Diagrama barierelor identificate in studiu. De la stanga la dreapta ordinea ilustreaza stagiul in care exista fiecare bariera - de la consideratii valorice externe, si constrangeri practice, care pot preveni folosirea psihologiei sportive, pana la claritatea rolului, integrarea si etalarea problemelor care pot limita eficienta.

Bariere Externe  Bariere interne

Cunoasterea psihologiei sportive (Academie - Antrenori)

Finante Perceperea Claritatea Intelegerea Perceperea

valorilor rolului si a Acceptare negativa a

psihologului serviciului jucatorilor

sportiv

Timp

Cand au fost intervievati, cei mai mullti antrenori nationali pareau doritori sa integreze psihologia in antrenamentul lor. Ei au apreciat importanta unui antrenament mintal, in timpul antrenamentelor fizice. Ei au accentuat avantajele unui antrenor -psiholog, mai ales in abilitatea lui sau a ei, de a-si spune principiile psihologice in limbajul fotbalistic.

"Eu cred ca un antrenor care este interesat si a studiat psihologia este cel mai bun, pentru a incepe sa o practice. Cred ca un antrenor care este interesat in psihologie, o poate practica foarte, foarte subtil'.

Pe de alta parte, directorii Academiilor, subliniaza problemele conceptului antrenor-psiholog. Ei au considerat ca un specialist antrenat care este nevoit sa-si spuna problemele psihologice antrenorului, isi poate, pierde "identitatea' si "distrage atentia jucatorilor'. Confidentialitatea a fost vazuta ca fiind importanta, pentru ca jucatorii sa poata vorbi deschis, fara teama de a nu fi selectionati:

"Cred ca, daca ar fi o usa, unde ar putea merge la cineva care nu va spune nimic, nimanui, atunci ar fi o alta sfoara folositoare la arc'.

Se pare ca, diferitele nivele ale antrenorului, fac acceptarea acestui dublu rol, mai mult sau mai putin posibila. Amandoua grupurile au fost de acord, ca educatia de antrenor in psihologia sportiva este importanta si ca antrenorii tineri vor dori ca aceasta sa se intample. Nu numai ca ii va ajuta pe ei in practicarea psihologiei, dar ii va ajuta sa aprecieze si sa sprijine munca unui specialist, cum a explicat un director al Academiei:

"Cred ca educatia de antrenor este extrem de importanta, pentru ca daca antrenorii nu stiu nimic, nu pot aprecia valoarea. Cat de departe vei merge, depinde de abilitatea antrenorului".

"In climatul economic actual, este putin probabil ca psihologii sportivi si fie implicati mai mult, decat o scurta perioada de timp. Este deci necesar sa poata sa-si intareasca munca, pe zi ce trece.

11. Dezvoltarea psihologiei sportive in fotbal

Cateva aspecte, extrem de interesante si incurajatoare, pornesc de la dezvoltarea psihologiei sportive in cadrul fotbalului englez.

Directorii Academiilor si antrenorii nationali au fost optimisti privind dezvoltarile viitoare. Punctele urmatoare ofera un cuprins al ideilor lor:

Cu toate ca psihologia sportiva a existat in fotbal mai bine de 20 de ani,
ea s-a evidentiat in ultimii 5 ani;

Acum este un stadiu trecator, in care mult mai multi jucatori il experimenteaza si se apropie de acceptare pe o scara mai mare;

In majoritatea meciurilor se apreciaza importanta psihologiei sportive in
dezvoltarea jucatorilor, cu toate ca unii opun rezistenta, mai ales la nivelul seniorilor;

Atentia psihologiei sportive in cadrul altor sporturi, a spart bariera preconceptiilor, ca si impactul continuu al jucatorilor straini din fotbalul
englez;

Predictiile impactului lor se oranduiesc de la "sigur are un loc' pana la
categoricul "va avea un impact masiv pe toate nivelele'.

Un director al Academiei a asemanat progresia psihologiei cu alte discipline
sportive (antrenamentul, fitness si nutritie), de altfel obisnuite, asemanatoare care s-au izbit de aceeasi rezistenta.

"Este fitnessul (antrenamentul) mai important decat psihologia sportiva? Eu spun ca nu, este parte dintr-un mozaic".

Desi conducerea Angliei a cunoscut conceptiile psihologice, cei chestionati au considerat ca facilitatile administrative trebuie sa se imbunatateasca.

In particular, implicarea Asociatiei de Fotbal a fost clasificata ca fiind vitala in continua cunoastere a psihologiei sportive si in educarea cluburilor in privinta
beneficiilor. Asociatia psihologica de fotbal pentru strategia fotbalului ar trebui sa furnizeze cluburilor si Academiilor ghidarea si directia pe care o cauta.

12. Concluzii:

Perceperea psihologiei sportive in cadrul academiilor tinere si la nivelul
national este, in general, pozitiva, desi exista cateva sceptici, mai ales la nivelul seniorilor.

Lipsa veniturilor este cea mai importanta bariera, care impiedica aplicarea psihologiei sportive in cadrul academiilor tinere.

Cunoasterea psihologiei sportive in fotbal este intrucatva limitata, mai
ales in domeniile in care, in afara constructiei echipei si pregatirii golului, domeniul antrenamentului general se darama.

Aceasta lipsa de cunoastere sprijina cateva neintelegeri, in particular ca
psihologia sportiva este doar pentru problemele jucatorilor, si ca jucatorii tari nu pot beneficia de ea.

Directorii de Academii vad valoarea integrarii psihologiei sportive foarte
indepartata printre programele de dezvoltare ale jucatorilor, si indepartata printre programele de dezvoltare ale jucatorilor, si ar dori sa aiba sprijin financiar si ajutor administrativ.

Antrenorii nationali sunt pozitivi asupra integrarii principiilor psihologiei sportive, in cadrul antrenamentelor sale.

Acceptarea si integrarea psihologiei sportive in cadrul fotbalului este langa un punct critic. Directorii de Academie si antrenorii nationali se asteapta ca aceasta sa aiba un impact major in deceniul urmator.