Minoritati

Administratie

MI lanseaza o oferta de incadrare in structurile sale a rromilor

Rompres, 3 octombrie 2002

Prim-loctiitorul ministrului de Interne, Toma Zaharia, a prezentat joi, in cadrul unei intalniri cu reprezentanti ai rromilor, o oferta a Ministerului de Interne privind incadrarea in structurile sale de personal provenind din randurile acestei etnii.

Intalnirea conducerii Ministerului de Interne cu reprezentantii rromilor a avut loc la initiativa ministrului Ioan Rus si in cadrul ei au fost abordate aspecte privind demersurile si preocuparile celor doua parti pentru asigurarea respectarii legalitatii si prevenirea oricaror acte si manifestari contrare normelor de convietuire sociala, informeaza MI.

Participantii la intalnire, care s-a desfasurat intr-o atmosfera deschisa si constructiva, si-au exprimat deplina disponibilitate pentru realizarea unui parteneriat intre Ministerul de Interne si etnia rromilor, in vederea promovarii si consolidarii unui proces comunicational marcat de transparenta, deschidere si intelegere reciproca.

De asemenea, s-a cazut de acord cu privire la oportunitatea organizarii, in perioada urmatoare, a unei mese rotunde dedicate identificarii unor noi cai si modalitati de realizare a obiectivelor comune stabilite.

Din partea MI la intalnire au participat secretarii de stat Toma Zaharia, Nicolae Berechet si Pavel Abraham, inspectorul general al Politiei Romane, Florin Sandu, comandantul Jandarmeriei Romane, Tudor Cearapin, si inspectorul general al Politiei de Frontiera, Aurel Neagu. Din partea etniei rromilor au participat deputatul Nicolae Paun, presedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte si Minoritati Nationale, deputatul Madalin Voicu, consilier al primului-ministru, Gheorghe Raducanu, Florin Cioaba, Constantin Padureanu, Silvian Fulguta, Velcu Nazdravan, Bampaloi Ilie Nelson, Rudi Varga si Polea Mihai.

La Sinaia va fi dezbatuta "Aplicarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale in Romania"

A. M. PRESS, 27 octombrie 2002

Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerului Informatiilor Publice va organiza la Sinaia, in perioada 28-29 octombrie, un seminar cu tema "Aplicarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale in Romania.

Manifestarea isi propune sa supuna dezbaterilor Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind implementarea Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, ratificata de Romania in anul 1995. In cadrul seminarului se vor face referiri si la un document conex Rezolutiei, respectiv la Avizul privind Romania al Comitetului Consultativ care asista procesul de monitorizare la nivel european.

Actiunea are drept scop analizarea rezultatelor primei monitorizari a tarii noastre in privinta protectiei minoritatilor nationale, rezultate care vor fi luate in seama in promovarea bunelor relatii interetnice din urmatorii ani.

La lucrarile seminarului vor participa liderii organizatiilor ce apartin minoritatilor nationale din Romania, reprezentanti ai Parlamentului si ai ministerelor.

Din strainatate si-au anuntat prezenta Marju Lauristin din Estonia, fost membru al Comitetului Consultativ al Conventiei-cadru si Tatiana Artemiza Chisca, expert la Secretariatul Conventiei- cadru pentru protectia minoritatilor nationale de la Consiliul Europei.

Organizatii

Conferinta Asociatiei Ziaristilor Maghiari din Romania

RADIO ROMANIA - limba maghiara (30 septembrie, ora 15:00)

Desfasurata in localitatea Arcus din judetul Covasna, conferinta Asociatiei Ziaristilor Maghiari din Romania s-a incheiat sambata cu decernarea premiilor. Despre desfasurarea taberei de la Arcus relateaza Birtalan Emese:

Reporter: Una din cele mai viu discutate chestiuni a fost daca publicatiile de limba maghiara din Romania sa fie luate in antrepriza. Majoritatea celor prezenti au subliniat ca, datorita situatiei economice, ziaristul maghiar poate disparea, adaugand ca fara bani de la sponsori si din reclame nu se poate sustine un ziar. Jurnalistii cauta solutii in care proprietarul sa asigure necesarul material si sa nu hotarasca in totalitate linia politica a publicatiei si ziaristul sa nu devina un prestator. In opinia unei parti a participantilor, aceste solutii sunt utopii si au discutat despre latura etica a problemei. Majoritatea conducatorilor de publicatii au luat, in final, pozitie in favoarea ziaristica ce poate fi valorificata. O alta problema indelung discutat a fost situatia singurului ziar electronic maghiar din Romania, TRANS INDEX. Ziaristii mai conservatori nu au prea inteles noutatea si diversitatea adusa de cotidianul prezent pe Internet condus de Kelemen Atilla. Pentru cei prezenti a ramas in continuare neclar de ce nu au nici un fel de raspundere cei care conduc pagina de internet TRANS INDEX si care permit ca publicatia lor sa gazduiasca o acerba polemica a forului intitulat 'Disputa'. Moderatorii forumului asigura spatii largi pentru prezentarea opiniilor, asa cum se intampla pretutindeni in lume. Kelemen Atilla, redactorul sef al TRANS INDEX, a prezentat jurnalismul pe Internet ca pe cave de domeniul trecutului, avand in vedere ca viitorul, respectiv prezentul, nu vor fi ale ziaristicii pe Internet, ci ale televiziunii on line, a serviciilor multimedia care prezinta concomitent imagini si sunet.

Sambata seara, in Castelul Sfanta Cruce din Arcus, intr-o atmosfera sarbatoreasca, au fost decernate premiile pentru cei mai buni ziaristi maghiari din Romania. Premiul Asociatiei Ziaristilor Maghiari din Romania, la categoria social, a fost primit de Agoston Hugo; in domeniul cultural, premiul i-a fost decernat lui Ferences István; la categoria reportaj, Kiss György Zoltán; premiul pentru televiziune l-a primit Balázs János; premiul pentru radio, Olágál Elvira. Pentru cea mai buna emisiune de televiziune au fost premiati Vigye Emese si echipa ei pentru emisiunea 'Usa rotativa' a Televiziunii din Cluj. Cea mai buna emisiune radio a anului a fost desemnata 'Lumi ascunse' de la Radio Cluj, avandu-i ca redactori pe Gergely Zsuzsa si Tuszáni Zsuzsa. Premiul foto a fost obtinut de Nagy Zoltán, iar pentru 'eveniment' a fost premiat Huber András. Ziarista pensionara de la Radio Targu Mures, Vári Mariana, a primit premiu pentru activitatea depusa. Premiul 'Pro-amicitia' a fost decernat ziaristului Mircea Toma.

Reprezentantii evreilor reproseaza Politiei neimplicarea in prevenirea manifestarilor antisemite

MEDIAFAX GENERAL, 14 octombrie

Reprezentantii evreilor din Romania reproseaza Politiei ca nu a luat suficiente masuri de prevenire a manifestarilor antisemite, anchetele privind astfel de evenimente - ultimul petrecut sambata, la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti, pe ai carui pereti au fost scrise lozinci naziste - ramanand fara rezultat.

Intr-un comunicat remis, luni, agentiei MEDIAFAX, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania califica drept 'slabe' rezultatele anchetelor Politiei si apreciaza ca 'nu s-au luat suficiente masuri de paza si protectie' pentru prevenirea unor astfel de provocari 'antisemite, xenofobe si rasiste'.

Potrivit Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, la aparitia acestor evenimente au contribuit si 'unele intirzieri' in aplicarea prevederilor Ordonantei 31 privind interzicerea insemnelor unor organizatii fasciste si in 'excluderea din viata sociala a fortelor neoextremiste, care se opun normelor si legislatiei statutului de drept'.

Simboluri si lozinci naziste au fost desenate, in noaptea de vineri spre sambata, pe peretii Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti. Inscriptiile au fost descoperite, sambata dimineata, de paznicul teatrului, care a anuntat conducerea.

Ambasadorul Israelului a cerut ca protectia teatrului sa fie asigurata de o firma specializata si sa se ia masuri impotriva paznicilor care erau de serviciu in noaptea in care a avut loc incidentul.

La randul sau, Harry Eliad, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti, a declarat: 'Nu este vorba despre niste ignoranti, e vorba de oameni care cunosc lozinca de la Auschwitz, «Arbeit macht frei», precum si simbolurile naziste din acea perioada. Aceste semne de pe pereti si de pe panourile publicitare sunt o provocare impotriva careia protestam, cerem autoritatilor romane sa ia masurile cuvenite'.

Rromii din Baia Mare cer infiintarea unui centru igienico-sanitar special pentru membrii acestei comunitati

MEDIAFAX TRANSILVANIA, 16 octombrie

Presedintele Asociatiei Rromilor Crestini din Baia Mare, Ioan Boldor, a declarat, miercuri, ca va solicita Consiliului Local un spatiu pentru amenajarea unui centru igienico-sanitar special pentru rromi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Conform declaratiilor sale, rromii fara adapost ar beneficia, astfel, de un spatiu in care sa se spele, iar prima varianta inaintata de reprezentantii etniei vizeaza cladirea unei centrale termice din oras, care ar putea fi amenajata in mod corespunzator.

Pe de alta parte, reprezentantii rromilor din Baia Mare s-au declarat nemultumiti atat de lor in folosul comunitatii pe care o reprezinta, cat si de cea a autoritatilor locale. Presedintele Partidei Rromilor, Constantin Gangos, a declarat ca va demisiona, la sfarsitul acestei saptamani, in conditiile in care nu a reusit sa obtina, in ultimii 10 ani, rezultate deosebite care sa ii ajute pe rromi.

Masa rotunda a Comisiei Europene impotriva Rasismului si Intolerantei

RADOR, 16 octombrie 2002

Reporter: Carmen Ionescu

Comisia Europeana impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI), organism specializat al Consiliului Europei, a organizat miercuri, 16 octombrie, la Bucuresti, prima sa masa rotunda la nivel national. Principalele teme ale acestei mese rotunde au fost: raportul ECRI privind Romania; noua legislatie romaneasca privind anti-discriminarea; strategia Romaniei privind imbunatatirea situatiei romilor si rolul mass-media in lupta impotriva rasismului si xenofobiei.

Pe marginea acestei conferinte, presedintele ECRI, Michael Head, si raportorul pentru Romania, Roger Linster, membru al ECRI, au acordat un interviu in exclusivitate pentru RADOR.

Reporter: Domnule Michael Head, care sunt principalele atributii ale Comisiei Europene Impotriva Rasismului si Intolerantei?

Michael Head: Comisia noastra are niste atributii foarte largi. Combatem rasismul in toate manifestarile sale - violenta, intoleranta, xenofobie, antisemitism -, in intreaga Europa, mai exact in toate tarile Consiliului Europei, care sunt 44. Ne indeplinim sarcina facand vizite de contact in fiecare tara, scriem rapoarte despre fiecare tara, cu recomandari foarte clare. Astazi discutam raportul despre Romania. Acest raport a fost scris si adoptat de ECRI acum un an.

Reporter: Este primul raport privind Romania?

Michael Head: Nu, este al doilea, dar este singurul care a fost scris dupa o vizita de contact. Astazi discutam recomandarile din acest raport. Incercam sa discutam in acest forum progresele pe care le-a facut Guvernul Romaniei.

Reporter: Puteti sa detaliati cateva progrese ale Guvernului Romaniei?

Michael Head: Da, domnul Linston a vorbit astazi despre ceea ce s-a facut, este vorba despre adoptarea si implementarea unor legi.

Reporter: Domnule Roger Linster, sunteti raportor pentru Romania. Ati venit in tara noastra pentru a face constatari despre stadiul si progresele luptei impotriva discriminarii pe care o duce executivul de la Bucuresti. Ne puteti prezenta cateva concluzii rezultate din discutiile cu responsabili din guvern?

Roger Linster: Am avut discutii cu unii membri ai guvernului si cu responsabili din administratie. Nu voi intra in detalii tehnice. Am putut vedea ca mai ales in domeniul anti-discriminarii, a non-discriminarii, Romania a pus in practica un anumit numar de texte legislative care sunt extrem de valabile si care, de altfel, au aprobarea noastra si a altor organisme ale Consiliului Europei. Sunt mai ales legi care impiedica discriminarea in cotidian, in lumea locuintei, a scolii, a accesului la ingrijiri sanitare, medicale, sociale etc. Aceste masuri sunt extrem de importante pentru toate minoritatile, dar mai ales - si o spun franc - pentru populatia roma. Exista un alt punct in care au fost facute progrese - dar chiar daca au fost facute progrese mai raman inca multe de facut - si anume accesul la educatie, mai ales accesul minoritatilor la invatarea propriei limbi. Este adevarat ca mai raman multe puncte slabe in contextul tarii, pentru ca nu exista suficienti bani pentru manuale, invatatori etc. Dar sunt progrese reale. In ceea ce priveste cadrul legislativ al problemelor pe care le-am evocat astazi, esentialul a fost facut. Astazi am contatat o anumite comuniune de idei in jurul acestei mese rotunde si anume ca aceste texte de lege sunt in general foarte bune, dar au si unele puncte slabe care trebuie rezolvate. Dar esentialul, in acest moment, este ca textele respective sa fie cu adevarat puse in practica. Pentru aceasta, este nevoie de vointa politica, de bani suficienti pentru implementare si sunt necesare institutii de supervizare. In privinta institutiei de supervizare independente, aceasta exista de curand. In acest moment, cetatenii care se cred discriminati au un mijloc de recurs.

Reporter: In prezentarea dumneavoastra ati vorbit despre acest organism independent de control. Unii dintre participanti au avut anumite obiectii in privinta acestuia.

Roger Linster: Consiliul care a fost pus in practica aici (Consiliul National pentru Lupta Impotriva Discriminarii - n.r.) functioneaza din luna august. Unii dintre cei prezenti la masa rotunda au criticat componenta acestuia. Ei au spus ca acest organism nu este independent. Personal, cred ca acest organism abia s-a infiintat, nu a lucrat decat cateva luni. Nu fac comentarii, vreau sa vad mai intai cum functioneaza. Vom veni oricum intr-un an, doi, intr-un al treilea ciclu, pentru a vedea stadiul implementarii recomandarilor, pentru a proceda la o investigatie de fond si vom vorbi cu oficialii, ca si cu organizatiile neguvernamentale. Atunci voi face un comentariu. Nu este in traditia ECRI sa faca comentarii precoce, grabite, care s-ar putea dovedi neelegante si false ulterior.

Reporter: Cum procedati pentru a elabora un raport de tara? Care sunt institutiile, organismele cu care colaborati?

Roger Linster: Trebuie sa spunem doua lucruri. Domnul Head si cu mine am precizat in interventiile noastre ca procesul este foarte complicat. Mai intai, raportorul lucreaza cu secretariatul pe toate materialele care exista in privinta tarii respective, atat cele ale ONU, ca si cele ale Consiliului Europei etc. Este o mare cantitate de materiale de informare si stim ca unele trebuie citite cu precautie. Dupa aceasta activitate de documentare, pregatim vizita. In timpul vizitei lucram cu organizatii neguvernamentale, dar lucram, intr-un dialog confidential - si care a fost extrem de puternic aici, in Romania -, si cu oficiali ai guvernului, cu parlamentari, pentru a ne face o idee. La nivelul ONG-urilor, am lucrat cu toate cele care au relevanta mai ales pentru comunitatea romilor. Am lucrat, de asemenea, si cu Consiliul pentru Minoritati Nationale, de care am vorbit foarte putin astazi, dar care are o mare importanta. Am discutat, cred, practic, cu toata lumea, fara a lua partea nici unuia, nici altuia. In acest raport am adresat guvernului un anumit numar de avertismente si de recomandari.

Michael Head: Trebuie sa intelegem ca va exista si un alt raport, in doi, trei ani, in ciclul trei al procesului nostru. Va fi un raport in care vom acorda multa atentie implementarii acestor recomandari.

Jurnalistii pot influenta perceptia asupra problemelor minoritatilor, au concluzionat participantii la Masa rotunda impotriva rasismului si intolerantei

Rompres, 16 octombrie 2002

Mass-media are un rol formator in ceea ce priveste perceptia problemelor minoritatilor nationale si, in special, ale etniei rrome, este una dintre concluziile la care au ajuns participantii la prima Masa rotunda impotriva rasismului si intolerantei, organizata miercuri la Bucuresti de Comisia Europeana.

Tendintele la nivelul discursului jurnalistic au fost monitorizate in cadrul unui proiect finantat de UE - 'Roma News - Centrul Romilor de Comunicare si Relatii cu mass-media', initiat de Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu si Romani Criss, in parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia Nationala de Presa Rompres.

Din analiza datelor monitorizate in perioada august 2001- februarie 2002 (688 de articole relevante pentru populatia rroma, publicate in 12 cotidiene nationale) a rezultat ca mai putin de jumatate din articole au fost tendentios negative (47,09 la suta) fata de etnicii rromi. Tendinta pozitiva a jurnalistilor in relatari se regaseste in 7,44 la suta din totalul articolelor monitorizate. A fost remarcata predilectia spre relatarea de actiuni negative (54,17 la suta), de natura legal criminala (28,42 la suta) si sociala (26,28 la suta), ai caror protagonisti au fost rromii.

Stereotipurile predominante sunt cele a caror conotatie este negativa, fiind identificate 123 de inregistrari (27,51 la suta) pentru expresia 'tiganii infractori', 100 de inregistrari (23,37 la suta) pentru 'tigani violenti', expresia 'mafie tiganeasca' a avut 33 de aparitii (7,38 la suta). Jurnalistii au utilizat in 52,42 la suta dintre articolele monitorizate termenul tigani si in 47,57 la suta din articole termenul romi.

Atitudinea unor ziare s-a modificat insa in ultima perioada, a afirmat reprezentanta Agentiei de Monitorizare a Presei, Liana Ganea.

De asemenea, strategia guvernamentala cu privire la situatia rromilor trebuie sprijinita prin acordarea unor bugete adecvate la nivelul Administratiei locale, au subliniat participantii la Masa rotunda. Totodata, fondurile folosite de primari sau de Consiliile locale sunt esentiale pentru imbunatatirea situatiei comunitatii rromilor si pot contribui la modificarea mentalitatii si perceptiei, la nivel local.

Presedintele ECRI, Michael Head, a apreciat ca exista un raport de stabilitate in privinta perceptiei opiniei publice asupra minoritatilor nationale si ca situatia nu poate fi considerata ca extrema, asa cum este in alte tari din regiune. Problemele care au iesit in evidenta pot fi ameliorate prin eforturi comune.

El a precizat ca obiectivul ECRI a fost acela de a realiza un forum de dezbatere care sa sublinieze efortul comun de lupta impotriva rasismului si intolerantei si a apreciat ca Romania a avansat in mod semnificativ in domeniul legislativ si institutional in lupta pentru combaterea rasismului si intolerantei.

Desi au drepturi egale, romii de la noi starnesc compasiune in Europa!

PROMPT MEDIA, 17 octombrie 2002

Tineri din mai multe tari europene, intre care Suedia, Olanda, Bulgaria, Anglia, Irlanda, Franta, Norvegia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Federatia Rusa si Belarus, au participat la un seminar pe marginea manifestarilor rasiste, organizat in Complexul Studentesc Tei din Bucuresti. In opinia participantilor, romii din Romania, si nu numai, au foarte mult de suferit de pe urma manifestarilor motivate rasial.

S.D., Olanda - "Statele europene se confrunta cu multe probleme la ora actuala, insa una dintre cele mai importante este data de incapacitatea de a se obisnui cu structura lor multiculturala. Nu cred ca vreo societate a gasit solutia optima la aceasta problema, dar cred ca este datoria noastra, a tuturor, de a incerca sa realizam acest lucru. Cei mai multi romi din Olanda au venit sa-si caute de lucru din Macedonia, Romania sau Slovacia, dar sunt si familii de sinti care traiesc in Olanda de multa vreme, poate chiar dinaintea celui de-al II-lea Razboi Mondial. Aceste familii sunt marginalizate in ceea ce priveste accesul la educatie, poate si din cauza ca nu au renuntat la stilul de viata nomad. De cele mai multe ori, o administratie locala trimite romii nou veniti intr-un alt oras. Din aceasta cauza, cei mai multi au ajuns sa fie escortati de politie in parcuri de rulote si, de acolo, sa fie trimisi inapoi de unde au venit. Cel mai usor lucru pentru politicieni, atunci cand se confrunta cu o problema, este ignorarea acesteia, nu rezolvarea ei. De aceea, in toate statele, exista minoritati care sunt invinovatite de tot ceea ce este rau in respectiva societate. Cazurile de discriminare etnica din Romania reprezinta dovada incontestabila a nevoii de schimbare a mentalitatii, ca singura solutie de iesire din situatia de criza generala cu care se confrunta aceasta tara in prezent".

Markus E., Suedia: "Cred ca este mai simplu sa fii rom in Suedia, decat sa fii rom in Romania. Si asta pentru ca, in ciuda realitatii ca in Romania aceasta etnie reprezinta un grup social important, romii sunt discriminati, fiind tratati ca cetateni de mana a doua. Cele mai mari probleme ale romilor romani sunt saracia si modul in care sunt perceputi de cetatenii majoritari. Aceasta si pentru ca implicarea societatii civile in rezolvarea problemelor cu care se confrunta comunitatile de romi din Romania este foarte timida. Se pare ca respectarea conditiei privind imbunatatirea situatiei romilor, impuse Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, ramane doar pe hartie. Stereotipurile exista numai atunci cand cineva se ghideaza dupa ele, iar romii nu trebuie sa astepte nimic de la societatea civila, pentru ca nu vor primi mare lucru si trebuie sa stie ca tot ce au nevoie pot obtine prin propriile forte. Totusi, trebuie sa vedem si partea buna a lucrurilor, pentru ca in Suedia romilor nu le este permis sa fie medici sau avocati, dar aici, in Romania, am intalnit romi care practica aceste meserii".

Masha S., Federatia Rusa: "Romii reprezinta un procent important din totalul populatiei romanesti, dar cred ca sunt foarte discriminati. Asta mai ales daca ne gandim ca pana in secolul IX romii au fost sclavi, iar pentru a combate stereotipurile este necesar ca majoritatea sa fie educata. Pentru majoritate, termenul de minoritate ar trebui sa desemneze un grup social care sa fie ascultat cu foarte mare atentie dar, de obicei, minoritatea este asimilata cu ceva ce trebuie ignorat. Parerea mea este ca seminariile de acest gen ofera reprezentantilor ONG-urilor prilejul de a-si exprima ideile, astfel putand lua nastere noi initiative in sprijinul comunitatilor de romi".

Reactie la actele antisemite de la TES si Cluj Napoca

RADOR, 17 octombrie

Zeev Schwartz, presedintele HOR pe tara (Uniunea Israelienilor Originari din Romania), impreuna cu conducerea organizatiei, isi exprima regretul si indignarea fata de ultimele incidente antisemite de la TES din Bucuresti si din Cluj.

Uniunea Israelienilor Originari din Romania isi exprima speranta ca autoritatile romane ii vor prinde pe acei huligani fara de lege si ii vor traduce in fata justitiei - transmite RADIO COL ISRAEL (17 octombrie, ora 20:25).

Comunicat din partea Ligii Pro Europa

RADIO ROMANIA ACTUALITATI (18 octombrie, ora 13:00)

Liga Pro Europa a luat cunostinta cu indignare si ingrijorare despre recentele manifestari antisemite de la Bucuresti si Cluj, unde pe fatada Teatrului Evreiesc si a mai multor imobile au aparut sloganuri naziste de o violenta extrema. Intr-un comunicat de presa, Liga Pro Europa face apel la societatea civila si la liderii de opinie sa se implice in apararea valorilor democratiei pluraliste si cere identificarea si pedepsirea celor care s-au facut vinovati de gravele acte de antisemism de la Bucuresti si Cluj.

Parteneriat

Reprezentantii ANOFM si cei ai romilor au analizat stadiul implementarii Strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor

Rompres, 3 octombrie 2002

Secretarul de Stat in Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS), Ion Cindrea, s-a intalnit joi, cu reprezentantii romilor pentru a discuta stadiul implementarii de catre MMSS a Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor, care cuprinde 23 de activitati prevazute in Planul general de masuri pentru aplicarea acestei strategii.

Prin Strategia de imbunatatire a situatiei rromilor MMSS si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca /ANOFM/, in colaborare cu reprezentantii comunitatilor de romi, analizeaza parghiile pietei muncii care sa conduca la cresterea gradului de ocupare in randul romilor.

Dl. Ion Cindrea, presedinte al ANOFM a precizat ca MMSS a acordat romilor sansa de a se integra profesional si social, confirmat prin faptul ca in anul 2001 au fost incadrati pe piata muncii 5.188 rromi, iar anul acesta, pana in luna august, alti 3.344.

De asemenea s-au elaborate o serie de acte normative, care vin in sprijinul acestei categorii de persoane, cum ar fi Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala.

Incepand cu anul 2001, ANOFM elaboreaza programe atat pe tipurile de masuri active implementate, cat si pe grupurile tinta catre care acestea sunt orientate cu precadere.

Cele mai mari numere de persoane apartinand etniei romilor incadrate in munca au fost inregistrate in municipiul Bucuresti (453) si in judetele Mures (440), Brasov (276), Galati (248), Calarasi (199) si Salaj (162).

ANOFM are in vedere o serie de masuri bazate pe un studiu de piata a ofertelor profesionale pentru romi, astfel incat programul de formare profesionala sa corespunda nivelului educational al acestora si in meseriile in care sunt solicitati. Astfel, in 2001 s-au inscris la cursuri 270 persoane, din care 232 le-au absolvit si 205 au reusit sa se incadreze in munca. In 2002, urmeaza cursurile de formare profesionala organizate de agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca 204 persoane. Principalele meserii pentru care sunt pregatiti romii sunt cele de zidar, zugrav-vopsitor, floricultor, croitor imbracaminte, crescator-ingrijitor animale domestice pentru productia de lapte si carne.

Totodata, MMSS realizeaza un acompaniament social personalizat pentru tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, in scopul facilitarii accesului lor la un loc de munca. Conform Strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor, personalul agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost instruit in vederea facilitarii accesului rromilor pe piata muncii, in special a celor care au urmat cursuri de formare profesionala. In acest sens se urmareste prezentarea si sprijinirea, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale, a unui program de formare profesionala a insotitorilor rromi pentru persoanele cu handicap din randul etnicilor romi.

In perioada 2001 - 2002, s-au acordat de la bugetul de stat prin intermediul MMSS subventii asociatiilor si fundatiilor care au unitati de asistenta sociala care se adreseaza in special unor persoane asistate de etnie roma sau categoriilor de persoane aflate in nevoie, precum: centre de zi pentru copii, gradinite speciale si semi-internate.

Totodata, copiii si familiile etnicilor rromi beneficiaza de prestatiile sociale acordate prin intermediul MMSS si Directiilor de Munca si Solidaritate Sociala, cum sunt: alocatia de stat pentru copii, alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii si alocatia de intretinere pentru copiii dati in plasament.

Prin MMSS, organizatiile neguvernamentale care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala pot beneficia de subventii din partea statului potrivit prevederilor Legii nr. 34/1998, de la inceputul anului si pana in prezent, 47 de asociatii beneficiind de aceste prevederi, iar din totalul de 20.491 de persoane care au beneficiat de servicii, 2.037 fiind de etnie roma.

ANOFM participa in calitate de partener alaturi de Agentia de Dezvoltare 'Impreuna' (ONG) in proiectul 'Facilitarea accesului persoanelor rome pe piata muncii', proiect prin care se doreste, pe langa elaborarea unui studiu de piata privind ofertele profesionale pentru romii, calificarea a 250 de persoane de etnie roma din 5 localitati (Galati, Cluj, Craiova, Iasi si Bucuresti) in meserii conform nivelului de educatie al acestora si oferirea unui exemplu de buna practica.

La Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, intalnire cu reprezentanti ai administratiei publice locale pe tema Strategiei guvernamentale de imbunatatire a situatiei romilor

EUROPA LIBERA 3 octombrie, ora 18:12

Realizator: Lucian Stefanescu, Reporter: Ingrid Susu

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a organizat astazi prima intalnire cu reprezentanti ai administratiei publice locale care ar trebui sa puna in practica Strategia nationala a Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor. La intalnire insa nu au fost invitate si ONG-urile care se ocupa de problemele romilor.

Reporter: Potrivit datelor statistice oferite de presedintele Oficiului pentru Munca si Formare Profesionala, secretarul de stat Ioan Cindrea, in anul 2001 au fost angajati prin intermediul oficiului aproximativ 5500 de romi, in vreme ce in cursul acestui an - 3.500. In conditiile in care Strategia guvernamentala privind integrarea sociala a romilor a fost adoptata in primavara anului 2001, cifra totala pare - elegant spus - derizorie. De altminteri, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale de-abia astazi, asadar la aproape 2 ani de la adoptarea strategiei, a organizat prima reuniune informala cu expertii administratiei publice locale desemnati sa aplice in teritoriu prevederile promiselor politici sociale pentru romi.

Reuniunea, coordonata de presedintele Oficiului pentru Munca, si care initial fusese anuntata drept o analiza a stadiului de implementare de catre Ministerul Muncii a masurilor de protectie sociala si a actiunilor afirmative prevazute de legislatie, la care de altminteri nici presa si nici reprezentantii organizatiilor neguvernamentale ale romilor nu au fost invitati, s-a dovedit in final o simpla informare a expertilor cu privire la continutul legislatiei specifice.

Dupa toate aparentele, cei aproape 30 de experti romi angajati ai administratiei publice au venit la Bucuresti mai curand pentru a invata cum sa citeasca legea decat pentru a discuta concret in ce masura si cu ce rezultate este aplicata in teritoriu, dupa cum da de inteles si coordonatoarea Departamentului pentru romi al Ministerului Informatiilor Publice, Maria Ionescu.

Maria Ionescu: Acesti oameni au fost adusi la Ministerul Muncii ca sa faca o baie legislativa, cum am zis eu. Protectia sociala este a Ministerului Muncii, masurile active sunt ale Agentiei Nationale de Formare si Ocupare Profesionala. Si ei au facut aceasta intalnire pe de o parte pentru a-si prezenta ei masurile - ei au 23 de masuri in strategie. Pe de alta parte, au vrut sa faca cunoscut expertilor cadrul legislativ care sprijina, daca vreti, includerea romilor in politicile Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

Reporter: In materie de ce s-a realizat efectiv, cifrele vorbesc de la sine. Tocmai de aceea s-a ajuns la concluzia ca organizatiile romilor ar trebui sa incheie protocoale de colaborare cu fiecare oficiu judetean de munca in parte.

Politici de protectie a minoritatilor in Germania si Europa de Sud-Est

PROMPT MEDIA, 4 octombrie 2002

Institutul Goethe din Bucuresti, in parteneriat cu Romani CRISS, Ministerul Informatiilor Publice si Oficiul National pentru Romi, cu sprijinul financiar al Pactului de Stabilitate in Balcani, va organiza, in perioada 11-12 noiembrie, simpozionul cu tema "Politici de protectie a minoritatilor in Germania si Europa de Sud-Est".

Organizatorii manifestarii intentioneaza sa influenteze politica in domeniul minoritatilor la nivel regional, in sensul anularii masurilor superficiale ale programului de integrare din perioada comunista, adaptarii acestora la economia de piata si al integrarii minoritatilor in societate.

Participantii la simpozion vor dezbate cadrul teoretic in care sunt discutate problemele minoritatilor, respectiv ale romilor atat in domeniul formarii si educatiei, cat si in domeniul economic. 'Migratia romilor in spatiul european' va face subiectul unor dezbateri asupra drepturilor si riscurilor liberei circulatii a etnicilor in tarile UE. In acest sens, participantii vor identifica alternative pentru solutionarea migratiei ilegale, precum si pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane. De asemenea, vor fi luate in discutie politicile de integrare a romilor, in scopul identificarii modalitatilor de rezolvare a polarizarilor sociale intre etnicii romi si populatia majoritara. Organizatorii si-au propus discutii pe marginea stimularii integrarii romilor in economia de piata, eliminarii discriminarii romilor si intaririi identitatii culturale a acestei etnii.

Populatia rroma poate fi integrata prin educatie

Rompres, 11 octombrie 2002

Educatia si informatia pot schimba comportamentul rromilor in sensul transformarii lor din persoane care traiesc doar din ajutoare sociale in persoane active, angajate pe piata muncii. Aceasta este concluzia studiului 'A construi viitorul - puncte de vedere ale tinerilor rromi privind insertia profesionala', prezentat vineri, de catre reprezentantii Universitatii Populare Ioan I. Dalles din Bucuresti. Discutiile au loc in cadrul seminarului intitulat 'Parteneriat si cooperare in educatia permanenta', organizat de Comisia UNESCO, in colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, Asociatia Universitatilor Populare Germane, Universitatea Populara Dalles, Scoala Romana de Afaceri, etc.

Participantii au subliniat rolul formatorilor si al educatiei continue privind insertia grupurilor minoritare: formatorii vor fi cei care vor dobandii competente psihopedagogice, lingvistice, sociologice si antropologice ce-i vor ajuta sa devina mediatori pedagogici. Principala indatorire a formatorilor este sa-i informeze pe rromi, pentru ca acestia sa stie sa se insereze pe piata muncii.

In Strategia de imbunatatire a situatiei rromilor, elaborata de Guvern, sunt stipulate o serie de masuri de orientare profesionala, de stimulare a meseriilor traditionale cu cerere pe piata, de aplicare a unor programe lucrative specifice culturii rromilor, sub forma IMM, inclusiv pentru femeile rrome.

Pentru populatiile de rromi care traiesc la sate, Guvernul are in vedere intocmirea de programe prin care sa li se acorde pamant si sa fie incurajati sa lucreze in agricultura.

De asemenea, in cadrul acestei dezbateri a fost prezentata o comparatie a situatiei legislative din mai multe tari europene referitoare la politicile de insertie sociala a imigrantilor: acestia au dreptul sa-si pastreze identitatea culturala, dar sa se integreze in societatea respectiva.

Centru de consiliere pentru tinerii rromi

Rompres, 22 octombrie 2002

Primaria sectorului 3 va repartiza, peste doua saptamani, Organizatiei Proiecte Rrome Etnoculturale (OPRE) un sediu in strada Lucretiu Patrascanu nr. 3 in vederea deschiderii unui centru de consultanta pentru tinerii rromi, potrivit protocolului de colaborare semnat marti de primarul Eugen Plesca si reprezentantii Ministerului Tineretului si Sportului si ai OPRE.

Actiunea se inscrie in cadrul unui proiect finantat de UNICEF, in concordanta cu Strategia guvernamentala pentru imbunatatirea situatiei rromilor .

'Protocolul urmareste dezvoltarea serviciilor pentru tinerii rromi, cu abordarea distincta a problemelor specifice etniei. In centrul ce va fi pus la dispozitie de primarie se vor derula diverse activitati formative cu scopul informarii in vederea orientarii profesionale si vocationale a acestora. Exista o anumita discrepanta intre serviciile publice oferite si exista o rezistenta a tinerilor rromi de a accepta oferta ce apare in viata publica', a afirmat secretarul de stat in MTS Mario Ruse.

Primarul sectorului 3, Eugen Plesca, a declarat, la randul sau, ca administratia locala va oferi tot sprijinul necesar pentru facilitarea accesului la informatii si consultanta a tinerilor rromi. 'Daca rromii vor sta izolati si vom continua sa respingem integrarea lor in societate vom avea mereu probleme. Daca va fi nevoie ne vom duce noi la sedintele cu parintii. Se va tine legatura cu agentiile de formare profesionala. Vrem sa invingem inertia angajatorilor de a refuza rromi', a afirmat Plesca.

Reprezentantul OPRE, Ionut Anghel, a aratat ca la baza proiectului promovat in colaborare cu Primaria sectorului 3 au stat cererile tinerilor rromi.

Noi centre de consiliere pentru tinerii rromi se vor deschide la Braila, Campulung Muscel, Iasi, Bucuresti. Centrul din sectorul 3 este singurul deschis in Capitala.

A inceput instruirea monitorilor locali pentru protectia drepturilor omului

PROMPT MEDIA, 30 octombrie 2002

Cei zece tineri romi selectati pentru a monitoriza protectia drepturilor omului in Iasi, Botosani, Neamt, Galati, Satu Mare, Mures, Salaj, Buzau, Cluj si Dolj frecventeaza in aceasta saptamana cursurile de formare in domeniu organizate de Romani CRISS la Busteni.

In cadrul sesiunilor de instruire care au inceput luni, tinerii romi sunt informati cu privire la reglementarile internationale in domeniu, mecanismele de aplicare a Legii 48/2002 privind combaterea oricaror forme de discriminare, Ordonanta Guvernului 2/2001 privind stabilirea contraventiilor, articole din Codul Penal cu referire la abuzuri si propaganda nationalista.

"Obiectivul intalnirii este crearea unei retele de zece monitori regionali, care sa documenteze cazurile de discriminare, abuzuri si violenta manifestate impotriva romilor", a declarat Madalin Morteanu, asistent in cadrul Departamentului pentru Drepturile Omului din cadrul Romani CRISS.

Pe durata instruirii, tinerii isi vor insusi atat tehnici de monitorizare, cat si tehnici de comunicare. Cursurile de instruire a monitorilor locali se desfasoara in cadrul proiectului "Retea de monitorizare pentru combaterea discriminarii fata de romi". Proiectul este derulat de organizatia Romani CRISS, cu finantarea Open Society Institute (OSI) Budapesta si a Centrului Catolic impotriva Foamei si pentru Dezvoltare (CCFD), Franta.