Modelul democratic de administratie publica

MODELUL DEMOCRATIC DE ADMINISTRATIE PUBLICA

Constantele modelului democratic de administratie publica sunt :

1. Subordonarea, care asigura coeziunea modelului

2. Separarea, care asigura autonomia functionala, autonomia relativa a elementelor componente ale sistemului

1. Subordonarea administratiei publice fata de politic

- asigura, garanteaza trecerea necesara de la vointa politica catre administratia publica si, prin urmare, subordonarea structurilor administrative celor politice.

Exista doua tipuri de organizari care asigura aceasta transmitere de la unul la celalalt a puterilor si, deci, subordonarea structurilor administrative celor politice.

a) Primul tip de organizare intalnit in Marea Britanie consta in punctele de contact, mai putin numeroase dar obligatorii, prin care trece institutional comunicarea dintre instantele politice si administrative.

De exemplu, secretariatul particular al Primului Ministru, compus numai din functionari de cariera, care joaca un rol important in ceea ce priveste legatura intre Primul Ministru si ansamblul de administratii. Unul dintre acestia asista la reuniunile cu Primul Ministru, inclusiv la reuniunile cabinetului, unde poate interveni in dezbateri.

La polul opus unor asemenea organe administrative se situeaza organele politice. Consilierul politic personal al Primului Ministru este insarcinat sa examineze sub unghiul politicii de partid, toate problemele pe care trebuie sa le trateze Primul Ministru. Acesta asigura o prezenta politica in reuniunile administrative.

Exemplu, in Marea Britanie exista persoane recrutate fie pe criterii politice, fie pe criterii administrative, in interiorul aparatului administrativ si care au functia de a asigura informarea puterii politice in legatura cu deliberarile din administratie.

b) Al doilea tip de organizare institutionala a raporturilor dintre puterea politica si administratie exista in Germania si in Franta, unde organele care asigura subordonarea administrativului politicului sunt mai putin marcate de aceasta legatura intre organele politice si administrative.

Spre deosebire de organele britanice, Cancelaria federala germana este un organ mixt, asociind oameni politici si functionari.

Desi este formata din functionari, Cancelaria este condusa de oameni politici - ministrul Cancelariei federale si un secretar de stat parlamentar in particular, carora li se alatura, pe de alta parte, un secretar de stat functionar.

Pe langa ministri exista un colaborator personal si un atasat de presa, alesi din interiorul ministerului pe criteriul loialitatii lor fata de partidul de guvernamant.

In Franta exista acelasi mod de subordonare caracterizat prin existenta acestor organe politico-administrative, insarcinate cu stabilirea punctului de legatura intre puterea politica si administratie.

Exemplu, sunt cabinete ministeriale cu vechime de aproape 100 de ani, care interpun intre ministere si serviciile lor o echipa care functioneaza pe aceeasi perioada cu cea a ministrului respectiv.

2. Separarea intre instante politice si administrative, administrative si economice, este a doua constanta a modelului democratic de administratie publica.

Separarea consta, in principiu, din imposibilitatea functionarilor de a intra in lumea politica si a oamenilor politici de a intra in administratie. Separarea nu este decat teoretica, iar prectic evolueaza de la separarea oarecum accentuata in stil englezesc, la dezvoltarea crescanda a unei intersectari reciproce, in stil frantuzesc, intre administrativ si politic.

Restrictiile de a patrunde in lumea politica a functionarilor sunt :

mai aspre in Marea Britanie

moderate in Germania

lejere in Franta

Variabilele modelului democratic de administratie publica stipuleaza ca este construit pe doua relatii :

a)     intre instantele politice si administrative

b)     intre instantele administrative si economice

a)            acest model este construit pe tipul de relatii de subordonare care asigura integrarea sistemului si ii confera unitate si coeziune, dar care, in acelasi timp, prezentand o separare intre instante, nu ii asigura decat integrarea relativa, protejand astfel si libertatea agentilor sistemului si aceea a agentilor supusi sistemului.

b)            acest model se caracterizeaza, pe de alta parte, prin absenta relatiei intre instantele administrative si societate. Membrii colectivitatii nu sunt supusi autoritatii administrative.

Modelul specific Frantei este de integrare relativa restransa (I.R.R.). Intre anii 1978 - 1981, relatiile de integrare intre instantele administrative se organizau in jurul a doua axe :

verticala

orizontala

Integrarea pe verticala este atunci cand relatia se stabileste intre instantele administrative subordonate una alteia, in baza careia se disting doua situatii :

relatia se stabileste intre instante administrative dependente de aceeasi persoana juridica ca ierarhizare

relatia se stabileste intre instante administrative dependente de persoane juridice diferite, ca centralizare propriu-zisa.

Integrarea pe orizontala intareste fenomenele integrarii pe verticala si asigura inchistarea sistemului.

Aceste doua axe, verticala si orizontala, acesti doi poli, juridic si organizatoric, definesc trasaturile relatiei de integrare intre instantele administrative, conform modelului integrarii relative restranse (I.R.R.).

Integrarea relativa generalizata (I.R.G.) este acel tip de administratie care se caracterieaza prin slabiciunea integrarii celor trei relatii fundamentale (politica, administratie, economic), componente ale administratiei tarilor liberale. Integrarea relativa este extinsa la a treia relatie, aceea care se stabileste intre insesi instantele administrative. Aceasta relatie este o relatie atat verticala intre instantele subordonate unele altora, cat si orizontala intre instantele situate la acelasi nivel ierarhic.

Aceasta integrare relativa generalizata este apreciata ca fiind vulnerabila (in SUA puterea executiva este puternic integrata sub autoritatea sefului statului, Presedintelui SUA).