Reglementarea transparenȚei administrative in plan internaȚional

REGLEMENTAREA TRANSPARENȚEI ADMINISTRATIVE IN PLAN INTERNAȚIONAL

"O țara este plina de viața in masura in care exista viața in ea. Ea este plina de viața in masura in care oamenii sunt liberi ()" , spune Ron Hubbard referindu-se la dreptul de acces la informație.

In schema clasica, administrația este secreta. "Puterea publica" acționeaza unilateral, deciziile sale executorii neavand nicio motivație. Administratul este un "subiect" supus principiului legalitații și controlului judiciar. "In cautarea informațiilor, administrația opune un "dublu baraj legal, mutismul funcționarilor sai și secretizarea actelor" . Drumul catre transparența administrativa și catre un adevarat drept la informația administrativa dateaza inca din anii 1970. Acesta corespunde unei dorințe a cetațenilor de a cunoaște mai bine viitoarele acțiuni și de a discuta proiectele administrative care-i vizeaza.

"Dreptul la transparența administrativa" este definit ca "ansamblul procedurilor juridice vizand permiterea intrarii celor administrați, in sistemul administrativ", fiind stipulat in Declarația Drepturilor Omului și Cetațeanului din 26 august 1789, in articolul 15: "Societatea are dreptul sa ceara socoteala oricarui functionar pu­blic pentru modul in care isi indeplineste functia".

"Transparența" reprezinta totodata, posibilitatea fiecarui cetațean de a avea acces la documentele administrative, pentru a deveni, in problemele pe care-l intereseaza, un cetațean "informat", și pentru a participa la acțiuni și dezbateri. Liberul acces la informație, reprezinta posibilitatea data unei persoane de a accede la informațiile care o intereseaza, deținute de catre administrații, in dosare sau in baze de date informatizate. Acest acces la informație ar trebui totodata sa dea posibilitatea cetațenilor sa și corecteze informațiile eronate .

Insa nu trebuie uitat faptul ca orice libertate de acces la informație, are și excepții, una dintre cele mai importante fiind cea care garanteaza protecția vieții private.

Parlamentul și Consiliul european au recunoscut importanța transparenței: "Transparența permite cetațenilor sa participe indeaproape la procesul de luare a deciziilor, garantand o mai mare legitimitate administrațiilor (). Aceasta transparența contribuie la intarirea principiilor democrației, la fel ca și respectarea drepturilor fundamentale ()". (Ordonanța 1049/2001 a Parlamentului și Consiliului european din 30 mai 2001, privind accesul public la documentele Parlamentului, Comisiei și Consiliului european).

Adunarea Generala a Națiunilor Unite a recunoscut transparența guvernamentala ca un element cheie al protecției libertații și democrației și a adoptat in anul 1946, in prima sa ședința, rezoluția 59(I), care incepe astfel: "Libertatea accesului la informație face parte din drepturile fundamentale ale omului, și este vorba despre libertatea cea mai importanta, la care se consacra Națiunile Unite". Dupa cateva decenii, un raportor special al Națiunilor Unite a menționat in anul 1995 ca "Libertarea iși va pierde intregul sau sens, daca cetațenii nu au acces la informație. Accesul la informație este esențial in orice democrație. Tendința de a refuza comunicarea informațiilor catre public, trebuie in consecința, sa fie controlata".

Noul Tratat european, cunoscut și ca "Tratatul de la Lisabona" promoveaza buna guvernare in cadrul instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, prin raportare la doua dintre principiile de baza ale acesteia: principiul participarii și principiul transparenței. Astfel, articolul 15 al prezentului tratat prevede ca "In scopul promovarii unei bune guvernari și a asigurarii participarii societații civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționeaza respectand in cel mai inalt grad, principiul transparenței".

In plus, intr-un stat democratic este important ca acțiunea puterii publice, sa se exercite in mod transparent.

De ce este importanta transparența? Traim intr-o epoca in care teama de terorism și de criminalitate conduc la o restrangere a drepturilor individuale, la un punct in care, democrația, pe care incercam s-o aparam și s-o protejam, devine amenințata. Acest proces de echilibru intre interesul general și interesele private pune in pericol clasa politica, dar și cetațenii. Pentru ca o democrație sa funcționeze in legitimitate, "cetațenii trebuie sa fie capabili sa reuneasca informațiile exacte și pertinente asupra funcționarii interne a țarii lor, și motivele care incita guvernul sa acționeze" . De-a lungul timpului, au avut loc abuzuri de putere comise din cauza secretizarii, insa la un moment dat, acestea au fost scoase la iveala. Unul dintre motivele pentru care transparența administrativa este importanta, fiind acela ca lipsa acesteia conduce la o incredere scazuta a societații in forța și importanța actelor normative . Astfel, daca cei vizați ar fi consultați inainte de adoptarea actelor normative, aplicarea principiului transparenței ar duce la o mai mare incredere a societații in legi și reglementari. Iar "increderea in cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra dezvoltarii economice și a menținerii unor relații de cooperare intre aparatul guvernamental și societate".

De-a lungul timpului, oamenii au inteles ca libertațile fundamentale apasa pe existența unui guvern care sa permita accesul la informații, iar in acest sens Aristotel spunea: "Daca libertatea și egalitatea sunt, cum le gandesc unii, elementele esențiale ale unei democrații, este posibil ca acestea sa fie atinse in masura in care cetațenii participa la acțiunile guvernului". Dupa aproape 2000 de ani, Parlamentul și Consiliul european au enunțat un concept similar in Ordonanța 1049/2001, prezentat mai sus.

Cetațenii dau dovada de neincredere in ceea ce privește acțiunile administrației, deoarece corupția și manevrele politice egoiste se adauga la rezultate economice adesea precare.

In prezent, Uniunea Europeana trebuie sa se confrunte cu o adevarata amenințare care provine de la insecuritatea generala datorata atacurilor teroriste imprevizibile și de la eroziunea valorilor sociale, prin creșterea constanta a criminalitații. In aceste condiții de haos, cum ar trebui protejate in prezent, dar și pentru viitor, drepturile fundamentale ale cetațeanului și integritatea democrației? .

Legislația privind libertatea accesului la informații este una dintre principalele cai care sa permita acest acces. Asemenea legi acorda cetațenilor dreptul de acces liber la informații oficiale, cel puțin in cazul in care guvernul sau autoritațile nu dovedesc ca publicarea acestor informații ar constitui o reala amenințare a intereselor esențiale, cum ar fi apararea, securitatea, respectarea legilor și a vieții private. Libertatea de acces la informații permite cetațenilor exercitarea unui control asupra guvernului și supravegherea acțiunilor sale, constituind astfel o garanție impotriva corupției și a abuzului de putere.

Transparența administrativa nu este posibila decat in prezența unor legi eficace privind libertatea accesului la informații.

In 1951, Ron Hubbard a afirmat: " Se observa ca democrația cuprinde postulatul unei credințe in bunatatea omului și in bunul sens al oamenilor. Ea cuprinde postulatul credinței ca omul ar trebui sa fie liber in luarea propriilor sale decizii. Ea descrie tirania ca ceva de nedorit și pune guvernul in serviciul grupului mai degraba decat grupul in serviciul guvernului". Ron Hubbard a menționat de asemenea ca "nu poate exista democrație in absența ințelegerii" . Aceasta ințelegere depinde intr-o mare masura de posibilitatea de a accede la informații și de protecția dreptului la informație.

Cand aceste idealuri nu se materializeaza in realitate, neincrederea și cinismul se generalizeaza. Transparența administrativa contribuie considerabil la dispariția suspiciunilor pe care le au cetațenii cu privire la cei care dețin puterea. Prin urmare, aceasta transparența protejeaza deopotriva cetațenii și funcționarii. Și asta deoarece atunci cand principalele informații in ceea ce privește acțiunile administrative sunt cunoscute, se poate stabili o incredere intre administrații și cetațenii in folosul carora acestea lucreaza.

De altfel, dat fiind schimbul de informații care exista intre diferitele organisme ale Uniunii Europene, libertatea accesului la informație este o protecție esențiala: cetațenii trebuie sa poata cunoaște informațiile care exista și care sunt transmise, pentru a se putea asigura de exactitatea lor și pentru a evita difuzarea de fapte eronate defaimatoare .

Aceasta a devenit necesara in ultimii ani, odata cu recrudescența activitații teroriste in lume și cu adoptarea in mai multe țari a unei serii de noi legi care zguduie considerabil masurile de protecție a drepturilor omului luate in timpul ultimelor decenii. In raportul sau mondial din anul 2003, organizația de aparare impotriva corupției, "Transparency International" a lansat urmatorul avertisment: "Noile dispoziții impotriva terorismului, dezvoltate in multe țari europene, risca sa zdruncine nu numai libertațile civile, dar și accesul la informații".

In consecința este recunoscuta marea nevoie a unei legislații și a protecției libertații accesului la informații. "Este vorba aici de singurul mod de garantare a unei adevarate democrații și a unei dreptați imparțiale pentru toți" .