Teoria administratiei ca stiinta.
Prin stiinta,
in general, se intelege un ansamblu sistematic de cunostinte
despre natura, societate si gandire sau un ansamblu de cunostinte
dintr-un anume domeniu; stiinta semnifica totodata
o forma de cunoastere, instructie, invatamant. In
acest sens, teoria administratiei publice este considerata o stiinta datorita faptului
ca intruneste toate conditiile si anume:
- are un obiect propriu de cercetare, in
speta, activitatea sistemului, a autoritatilor, a
institutiilor si a
serviciilor publice prin care se realizeaza functia
executiva a statului. Obiectul actual al stiintei
administrative se regaseste in teoria administratiei
publice sub forma studiului activitatii autoritatilor,
institutiilor si serviciilor publice, precum si a
relatiilor dintre acestea si cetateni;
- foloseste metode de cercetare
stiintifica proprii cum sunt anchetele administrative,
documentarea administrativa, analiza
si sinteza fenomenelor socio-economice etc.;
- elaboreaza tehnici de conducere
sociala specifice, cum sunt adoptarea deciziilor
politico-administrative, elaborarea actelor juridice administrative,
instituirea de norme obligatorii
pentru cetatenii dintr-o anumita unitate administrativ
teritoriala, aplicarea de sanctiuni etc;
- are capacitatea de a formula principii
general valabile pentru organizarea si functionarea
administratiei cum sunt principiul autonomiei locale, principiul
subsidiaritatii, al participarii cetatenilor la
autoguvernare;
- poate
stabili reguli de organizare si functionare pentru
institutiile si serviciile administratiei cum
sunt adaptarea, cuantificarea, continuitatea
si eficienta serviciilor administratiei.
Denumirea de stiinta
administrativa semnifica asadar o disciplina care are ca obiect de
studiu actiunile si activitatile specifice autoritatilor,
institutiilor si serviciilor de natura administrativa. Teorii cu privire la
stiinta administratiei au fost elaborate in Germania si Austria in secolul al XVII-lea, sub
denumirea de kameralien. Primul autor
al unei lucrari de stiinte cameralistice
a fost Lorenz von Stein prin Teoria administratiei,
aparuta in opt volume la Stuttgart, intre anii 1866-1884. In
Franta, bazele stiintei administratiei se pun in prima
jumatate a sec. al XIX-lea de catre Charles-Jean Bonnin.