Restructurare urbana durabila in zona garii Iasi

Restructurare urbana durabila in zona garii Iasi

Demersul conceptual al realizarii unui proiect de urbanism care are drept scop imbunatatirea conditiilor de viata si locuire urbana din zona propusa spre analiza a cuprins doua mari faze: o prima faza de evaluare a situatiei existente si de stabilire a impactului diverselor probleme din zona asupra mediului natural si construit si o a doua faza de conceptie propriu-zisa in care s-au propus modificari, unele radicale, si imbunatatiri ale conditiilor de mediu.

I. Analiza sitului existent

Incadrarea zonei in municipiul Iasi. Caracteristici generale

Zona supusa spre analiza se gaseste in partea de S-V a municipiului Iasi, fiind incadrata de cartierele Pacurari, Dacia, Alexandru cel Bun si zona Garii; limitele fizice ale zonei sunt definite de strada Octav Bancila spre vest, b-dul Alexandru cel Bun si soseaua Nationala spre sud, de malul Bahluiului spre est si de soseaua Moara de Foc si strada Silvestru spre nord si nord-est. Din studiul la fata locului rezulta ca zona are un potential deosebit si ofera o perspectiva foarte buna asupra versantilor dealurilor Copou si Galata, prezente naturale evocatoare.

Descrierea amplasamentului

Amplasamentul zonei studiate, situata in partea de S-V a orasului Iasi are o forma variabila; jumatatea din stanga a zonei poate fi incadrata aproximativ intr-un dreptunghi cu laturile de 475 x 190 metri, iar cea din dreapta are o geometrie aleatorie, terenul ingustandu-se mult in zona pasarelei spre cartierul Alexandru cel Bun si apoi crescand din nou in dimensiuni. Dimensiunile laturilor figurii geometrice in care se poate incadra partea din dreapta sunt 190 x 500 x 90 x 540 metri

Terenul prezinta o declivitate neglijabila in unele zone, mai accentuate in partea in care coboara spre albia raului Bahlui.

Zona studiata, datorita caracterului special, in contextul mai larg al municipiului lasi, este caracterizata :

prin terenuri cu declivitate usoara in unele locuri ( in zona caii ferate, sesul Bahluiului)

- printr-o structura geologica caracterizata in general prin argile prafoase sensibile la umezire si argile cu lentile de nisip, pietris, pamanturi calcaroase, local luturi argiloase si nisipoase, loessoide,

Analiza situatiei existente din punct de vedere geo - morfo - hidrogeologic

Zona studiata este in prezent ses, terenul fiind amplasat in albia superioara a Bahluiului..

Din punct de vedere geografic zona studiata, parte componenta a municipiului Iasi, se incadreaza in regiunea de nord-est a Moldovei, intr-o zona predominant deluroasa.

Din punct de vedere geomorfologic municipiul lasi se incadreaza astfel:

regiunea: Podisul Moldovei;

subregiunea: Campia Moldovei;

unitatea: Campia Jijiei inferioare;

subunitatea: Culoarul Bahluiului la intersectia cu colinele Dumesti si Podisul Sacovat

Altitudinea minima a municipiului se afla la 40.00-42.00 m in lunca Bahluiului; situl supus analizei se afla la o cota care se apropie de aceasta limita.

Din punct de vedere geologic zona face parte din 'Platforma Moldoveneasca' si este situata pe depozitele cuverturii neogen-cuaternare ale acesteia. Compozitia solului este heterogena, variind din punct de vedere al continutului; in principal terenul prezinta urmatoarea alcatuire:

-soluri vegetale si umpluturi de pamint in grosimi de 0.80 - 1.00 m.

-argila galbena prafoasa cafenie, plastic virtoasa, pachet in grosimi de 3-5 m functie de microrelief;

-argila stratificata galben cafenie, plastic virtoasa cu intercalatii si pungi de nisip, strat in grosimi de 9 - 10 m, sub care este prezent orizontul marnos degradat "in situ" in grosimi de 1-2 m.

In zona studiata apa subterana este prezenta in baza pachetului argilo-prafos la adancimi relativ mici fata de sol in unele locuri, mai ales datorita prezentei albiei usor inundabile a Bahluiului din apropiere.

Din acest punct de vedere zona studiata, conform STAS 11100/1 -77, corelat cu P 100/1992, se incadreaza in zona seismica de calcul "C", caracterizata printr-un coeficient de seismicitate Ks=0,20 si o perioada de colt Tc = 1,00 sec, (grad de seismicitate M.S.K.=VIII).

Adancimea de inghet in aceasta zona este de minim 0,90 m de la CTN.

Stabilitatea, atat generala cat si locala este asigurata in contextul actual. Totusi, a fost semnalata   posibilitatea aparitiei unor fenomene de instabilitate active sau unor cedari ale solului, cauzate de eventuala existenta in subteran a unor pungi de aer. Datorita pozitionarii sitului la o cota inferioara in raport cu vecinatatile ( Centru, Copou, Galata), cat si prezentei albiei Bahluiului in apropiere, amplasamentul prezinta riscul aparitiei unor inundatii sau viituri.

Analiza situatiei existente

1.Analiza functionala

1.1.Functiuni majore

In cadrul sitului supus spre analiza, se pot distinge mai multe categorii functionale principale, organizate in zone compacte si grupate pe categorii compatibile. Functiunile majore care definesc caracterul zonei sunt constituite de cele legate de transport ( linii de cale ferata, depouri, ateliere, dependinte si dotari C. F. R., cladiri ale administratiei Garii, hale de intrtinere) si de activitatea industriala si de productie ( Fabrica de tigari, hale de productie, ateliere, depozite, o statie de betoane, ateliere de microproductie -confectii metalice, ceramica-, utilaje). Urmeaza functiunea de locuire ( in general reprezentata de locuinte colective cu un regim mare de inaltime; exista un numar redus de locuinte colective de inaltime mica, in partea invecinata cu raul Bahlui, precum si unele locuinte individuale cu un caracter aparte in zona pasarelei spre Alexandru cel Bun), prezenta intr-un mod destul de pregnant, si, in directa legatura cu acestea, cea legata de comert si dotari publice ( acestea sunt de o mare varietate si sunt in general integrate in zonele de locuit; majoritatea locuintelor colective au partere si mezanine cu caracter comercial sau destinat alimentatiei publice). Se remarca faptul ca zona mediana a sitului este in intregime destinata activitatilor industriale sau celor de transport; terenul afectat acestor functiuni ocupa o proportie insemnata in cadrul sitului, oarecum disproportionata fata de necesitatile reale dictate de procesul de productie. Zona locuintelor si a comertului bordeaza pe laturile de sud si de nord linia mediana a sitului, ocupata de spatiile garii si halele industriale, care strabate situl de la est la vest, provocand o segregare brutala a spatiului urban. Desi sunt amplasate excentric fata de liniile de cale ferata si spatiile de productie, cartierele de locuit nu beneficiaza de o protectie adecvata impotriva poluarii produse de acestea.

1.2.Functiuni secundare

Acestea apar in general in mod preponderent in zonele destinate locuirii si se constituie drept constructii provizorii, de multe ori improvizate sau cu un caracter precar (garaje, ateliere, spatii de depozitare, chioscuri, baruri, mini-magazine). In zona garii se remarca o intensificare a acestui fenomen cu o organizare spontana si aleatorie, care se extinde si in zona peroanelor. Exista, de asemenea, o serie de spatii legate de procesul de productie si dependinte ale garii, cu un caracter provizoriu, unele fiind chiar abandonate sau nefolosite si majoritatea avand un aspect inestetic.

2.Circulatii si accese

2.1.Legaturi

Principala deficienta a organizarii acestei zone este lipsa unei comunicari directe a cartierelor Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea, cu zona centrala a orasului, lucru ce duce la aparitia unor disfunctii majore atat in cadrul restrans al sitului, cat si la scara intregului municipiu. In prezent, legatura principala se realizeaza prin intermediul pasarelei peste linia ferata; exista de asemenea cateva treceri secundare, atat auto cat si pietonale, in marea lor majoritate spontane si improprii. Se poate constata cu usurinta organizarea deficitara a acestor treceri, atat din punctul de vedere al sigurantei, cat si al eficientei (dovada in acest sens sunt nenumaratele accidente cu urmari deosebit de grave care au loc anual, precum si frecventele blocaje care apar la trecerea dinspre strada Moara de Foc spre strada Tabacului). Trebuie amintit de asemenea ca trecerile pietonale organizate nu respecta o regula si sunt la distante destul de mari, ceea ce conduce la aparitia unui mare numar de traversari inoportune. Legaturile pietonale intre Gara si zona Alexandru sunt destul de slab reprezentate si sustinute, lucru care conduce la aparitia unui hiatus in cadrul spatiului urban.

In partea garii, principala cale de legatura spre centrul orasului este asigurata de soseaua Arcu, dimensionata insuficient in raport cu necesitatile traficului actual, prin ea realizandu-se circulatia spre un numar mare de zone.

2.2.Artere importante

Zona este strabatuta de mai multe artere de circulatie importante, care o strabat pe axa est-vest, paralele cu linia ferata. O prezenta edificatoare legata de transport este magistala C.F.R., cu un mare numar de linii de cale ferata, care deservesc atat transportul de persoane cat si pe cel de marfa, precum si prezenta a doua gari, veche si noua, orasul fiind un nod important atat pentru traficul intern cat si pentru cel extern. Doua artere de circulatie importante la scara municipiului strabat zona: strada Moara de Foc si soseaua Nationala. Prima, realizeaza o legatura importanta intre mai mute cartiere ale orasului si se dovedeste a avea o capacitate insuficienta pentru frecventa mare a traficului (este strabatuta de linii de tramvai, trasee de autobuz care deservesc autogara vest amplasata impropriu intre blocurile de locuit, precum si de un trafic intens care duce spre iesirea din Iasi). La randul ei, soseaua Nationala dovedeste o capacitate redusa de a raspunde cerintelor legate de un trafic fluent datorita unei incorecte dimensionari si a circulatiei intense.

2.3.Stare fizica

Starea fizica a drumurilor impiedica desfasurarea in bune conditii a traficului, datorita uzurii imbracamintii, prezentei mai multor gropi si imperfectiuni ale carosabilului, degradarilor produse de infiltratiile in infrastructura si traficului greu. In unele zone se pot observa plombe in asfalt executate impropriu si fisuri intre straturi; in perioadele ploioase, traficul este cvasi-imposibil din cauza suprafetelor mari de carosabil inundat, ca urmare a functionarii deficitare a retelelor de canalizare.

Trotuarele, aleile si in general caile de acces pietonale, atat in interiorul incintei cat si cele perimetrale, sunt caracterizate, de asemenea, de o stare de degradare accentuata, cauzata fie de uzura in timp, fie de frecventele interventii la infrastructura si retelele edilitare. Se remarca necesitatea unei interventii care sa reabiliteze deficientele cailor pietonale.

3.Calitatea mediului construit

3.1.Analiza volumetrica

Din punct de vedere al volumetriei de ansamblu a zonei, se remarca o eterogenitate formala si plastica, diferentiata oarecum pe subzone. In general, partea centrala a sitului, cu un caracter industrial, se caracterizeaza printr-o silueta specifica incintelor de productie: hale mari, ateliere, depozite, utilaje, stive de produse si deseuri dispuse fara o regula clara in teren, cosuri de fum si turnuri destinate procesului tehnologic. In aceeasi zona, cladirile C.F.R. fac o nota distincta din punctul de vedere al volumetriei si plasticii, proprii activitatilor de transport: hale, depouri, ateliere de intretinere, spatii de depozitare, piese de schimb, garnituri avariate sau uzate abandonate sau in curs de reparatie, turnuri de apa si cladiri destinate administratiei. Un caracter aparte il au cladirile vechi ale garii si cea care adapostea in trecut Vama, astazi reconvertita in galerie comerciala, cu statut de monumente istorice, construite in stil neogotic, care aduc o nota distincta in peisajul volumetric al zonei; cladirile noi ale garii incearca sa se integreze prin plastica adoptata in contextul general existent.

Locuintele colective bordeaza perimetral zona descrisa mai sus si sunt caracterizate de o plastica si o volumetrie specifice anilor `70-`80; la scara intregului ansamblu exista mai multe tipuri de scari de blocuri, supuse totusi legii de diversitate in unitate. Majoritatea locuintelor colective adapostesc la parter spatii comerciale diverse, cu o tratare diferentiata de la caz la caz si de multe ori neunitara sau discordanta. Se remarca existenta unor functiuni improprii- terase la parter de blocuri apartinand unor baruri sau fast-food-uri, dar in general zona are un caracter relativ omogen. In partea invecinata cu pasarela spre Alexandru exista un numar mare de locuinte individuale, atat vechi cat si noi, care dezvolta un peisaj eterogen si fara valente estetice deosebite.

3.2.Regimul de inaltime

In general, locuintele colective au un regim de inaltime inalt (P+M+6-10 etaje), cu exceptia zonei incadrate de pasarela Alexandru si raul Bahlui, unde exista blocuri cu inaltime joasa (P+4), care sunt caracterizate si de absenta mezaninului si parterului comercial. Locuintele individuale au inaltimi foarte variate, denotand un caracter oarecum haotic a zonei.

Spatiile de productie si cele destinate fluxurilor tehnologice au un regim de inaltime variabil, functie de destinatia lor si de necesitatile solicitate de procesul tehnologic. Palierul larg de inaltimi pe care le au cladirile industriale variaza intre limite de un singur nivel mai inalt (in cazul depozitelor, atelierelor, depourilor) si mai multe niveluri ( in cazul fabricii de tigarete).

3.3.Structuri si materiale

In cadrul zonei analizate se intalneste o mare varietate de structuri si materiale, aflate in stransa corelare cu caracterul cladirilor si al zonelor. In partea centrala a sitului intalnim structuri cu deschideri mari, din metal sau beton, pe cadre, la spatiile care adapostesc procese tehnologice sau functiuni ale C.F.R., dar si structuri monolite din beton la cladirile cu un caracter mai special (statii de racire, turnuri, statia de betoane). Inchiderile sunt realizate din materiale usoare, prefabricate, caracteristice spatiilor industriale (tabla, sticla, panouri din mase plastice). Fabrica de tigarete are o structura pe cadre, iar inchiderile sunt realizate in unele locuri din panouri prefabricate, iar in altele din blocuri de caramida si b.c.a.. Cladirea veche a garii, si cea a vamii au o structura pe zidarie portanta, in vreme ce constructiile care adapostesc partea de administratie au o structura pe cadre si pereti din caramida.

Locuintele colective au o structura din panouri mari prefabricate si diafragme, cadre sau cadre lamelare si finisaje diverse (tencuieli, placaje); locuintele unifamiliale au structuri diferite, functie de vechime si starea materiala a proprietarului (zidarie portanta, zidarie complexa, cadre de beton, lemn sau metal si o gama foarte diversificata de finisaje.

4.Orientare

Din punctul de vedere al orientarii, ne intereseaza in principal pozitionarea incintelor de locuit in raport cu punctele cardinale, cu circulatiile majore precum si cele favorabile din punct de vedere vizual.

Orientatea fata de punctele cardinale.Ansamblurile de locuinte colective se desfasoara in general liniar, in lungul cailor principale de circulatie pe axa est-vest. Se constata faptul ca un numar mare de apartamente nu beneficiaza de o orientare favorabila a spatiilor de locuit fata de punctele cardinale si vanturile dominante, in special din cauza fomei de bara a scarilor de bloc, dispuse in paralel cu strazile importante.. Rezulta astfel ca un numar mare de camere sunt expuse fie unei insoriri excesive pe timpul verii, fie curentilor de aer reci din N, N-V.

Orientarea fata de caile de circulatii. Arterele de circulatie majore care strabat zona sunt principalele surse de poluare sonora a incintelor de locuit; de asemenea prin pozitionarea la distanta mica fata de strazi si liniile de cale ferata a locuintelor, acestea sunt afectate de vibratiile transmise in sol de catre traficul greu, cu consecinte directe asupra structurii. Incintele sunt incadrate perimetral de strazi cu un trafic intens; acest lucru afecteaza calitatea locuirii, atat prin zgomotele puternice cat si prin noxele si praful degajate. Se remarca insuficienta protectie a incintelor cu perdele de vegetatie, bariere de arbori sau taluzuri, precum si inexistenta unor zone delimitatoare stricte care sa ingradeasca accesul in perimetrul periculos al magistralei C.F.R. In cea mai defavorabila situatie, se gasesc locuintele incadrate de calea ferata si strada Moara de Foc, amplasate la doar cativa metri de prima sina de cale ferata.

Orientarea vizuala Din punct de vedere al relatiilor vizuale intre incinte si mediul de insertie, observam ca exista o lipsa de puncte de interes si un cadru ambiental placut. Locuintele amplasate in partea de nord a sitului beneficiaza de o deschidere spre pantele pitoresti ale dealului Copou, de asemenea, din partea de sud si sud-est se poate percepe silueta deosebita a dealului Galatei. Majoritatea locuintelor insa, nu beneficiaza de astfel de directii de perceptie, fiind orientate spre spatiile de productie si magistralele C.F.R., care ofera o imagine estetica degradata si fara valente plastice.

5.Organizarea incintelor

5.1 Insorire si amplasare

Din cauza distantelor minime avute in vedere in dimensionarea incintelor in scopul economisirii a cat mai mult spatiu util, se observa o pozitionare defectuoasa a locuintelor din punctul de vedere al unghiurilor de insorire si al suprafetelor afectate de aceasta. Inaltimea mare a blocurilor, coroborata cu amplasarea lor la distante mici, reduce semnificativ procentul de insorire al fatadelor si provoaca o umbra cvasipermanenta in interiorul incintelor; in acest sens, temperaturile in interior sunt mai scazute si exista sansa dezvoltarii unor conditii insalubre, din cauza prezentei insuficiente a radiatiilor solare.

Prin forma volumetrica si dispunerea cladirilor in incinta se favorizeaza captarea si accelerarea vitezei curentilor de aer, conducand la aparitia unui efect "de tunel", cu consecinte negative asupra conditiilor de locuire, prin scaderea temperaturii in incinta si exercitarea unei presiuni ridicate asupra elementelor de inchidere. De asemenea, prin amplasare, dispunere volumelor si deschideri, incintele favorizeaza amplificarea zgomotelor produse de diversele activitati, contibuind la mentinerea unui nivel constant de stres.

5.2. Probleme organizatorice

In cadrul incintelor de locuit se constata deficiente organizatorice legate de spatiile administate in comun: parcari, spatii verzi,locuri de joaca pentru copii, puncte de gospodarire comuna ( uscatoare, ghene de gunoi, locuri de curatat covoarele, puncte de colectare a gunoiului etc.). Deficiente majore se intalnesc in cazul blocurilor amplasate in apropierea caii ferate, unde nu exista o zona de protectie intre punctele de gospodarire in comun si liniile ferate sau retelele electice. De asemenea, nu exista spatii bine precizate de colectare a gunoiului si a resturilor menajere, nici suficiente puncte de colectare; ghenele de gunoi au fost dezafectate si folosite in alte scopuri iar in prezent colectarea gunoiului menajer se face in exteriorul incintelor.

Parcarile si o parte din spatiile verzi sunt in multe cazuri ocupate de garaje, mai mult sau mai putin improvizate, din materiale si cu forme diferite, care confera un aspect neplacut zonei. Exista, in general, o insuficienta a locurilor de parcare, in consecinta locatarii parcandu-si masinile in locuri improprii, de-a lungul carosabilelor sau pe spatiile plantate.De asemenea o parte din locurile de joaca si spatiile verzi sunt in prezent ocupate de cu totul alte functiuni: chioscuri, spatii de depozitare etc. Nu exista o siguranta a locuirii in raport cu circulatiile prin faptul ca nu sunt zone de protectie clare intre spatiile de joaca si strazi, punctele gospodaresti se dezvolta aproape de caile de circulatie, exista relatii vizuale defavorabile intre spatiul incintelor si strazi.

Spatiile verzi, de altfel insuficiente, sunt intr-o stare accentuata de degradare, peluzele de iarba fiind distruse sau neintretinute, copacii si gardurile vii insuficient ingrijite, rupte si taiate. Multe din aceste spatii au suferit transformari in gradini sau livezi private, inchise cu garduri si cu un pronuntat caracter domestic.

5.3. Retele edilitare si electice

Se constata o prezenta satisfacatoare a retelelor edilitare si electice, neexistand deficiente legate de conceptie sau organizare, ci de impactul vizual pe care il au asupra peisajului urban. Magistralele aeriene ale C. E. T.-ului ofera o imagine vizuala dezagreabila in cadrul zonelor, mai ales din cauza intretinerii necorespunzatoare si a unor degradari ale structurii si invelitorii. Exista si o nesiguranta in exploatare a acestor retele, ele nefiind protejate corespunzator fata de locurile de joaca sau aleile pietonale; degradarea invelisului in mai multe locuri conduce de multe ori la pierderea agentului termic si poate provoca accidente grave.Un impact vizual defavorabil il prezinta retelele aeriene de telefonie, cablurile, liniile de inalta tensiune, antenele parabolice, la care se adauga numarul mare de retele electice si linii de inalta tensiune ale magistralei C. F. R din zona, contribuind la aspectul general inestetic al zonei.

II. Propuneri si sugestii de reamennajare

Masuri urbanistice

a.)    reconversia functiunilor

In demersul nostru, am regandit in totalitate amenajarea partii centrale a sitului, in sensul renuntarii in totalitate la dependintele C. F. R. si la spatiile industriale si inlocuirea lor cu alte functiuni,care sa se integreze mai bine caracterului zonei: un stadion, un muzeu C. F. R., un spatiu de parcare, o autogara si un parc. Fireste, nu propunem desfiintarea totala a zonelor prezentate mai sus, ci doar mutarea lor fie in alte zone cu caracter specific (de exemplu zona industriala), fie la iesirea din Iasi (in zona triajului Socola), izolate de spatiile de locuit intr-un mod eficient. Principalul considerent pentru care am luat aceste masuri a fost faptul ca pana in prezent doar o mica parte din spatiile tehnologice sunt folosite la justa lor capacitate si de asemenea dependintele C.F.R ocupa un loc mult mai mare decat ar fi fost necesar. Am optat pentu pastrarea fabricii de tigarete, pe care o consideram importanta si izolarea ei de zonele publice prin spatii plantate si taluzate.

In acelasi timp am completat zona cu functiunile enumerate mai sus deoarece in zona se simte nevoia unor functiuni de acest gen, dupa cum a rezultat si din partea de analiza a situatiei, prezentata la inceputul lucrarii. In momentul de fata este nevoie de un parc care sa se constituie intr-un loc de loisir pentru populatia numeroasa din zona, avand in vedere faptul ca in afara de piata Alexandru nu exista nici un alt spatiu care sa preia aceasta nevoie. Autogara am propus-o deoarece in prezent orasul Iasi nu poseda una si se face simtita nevoia unui astfel de spatiu. Muzeul C.F.R. l-am gandit in corelare cu spatiul garii din apropiere, din care am pastrat partea de administratie si un numar de linii suficient (5), cat sa asigure fluenta fireasca a traficului. Avand in vedere ca in cartierele perimetrale sitului analizat locuieste o mare parte din populatia Iasiului, am considerat potrivita amplasarea unui stadion, care sa nu se ridice la importanta celui muncipal, si sa fie destinat publicului, ocazional gazduind si competitii oficiale. Spatiile de parcare sunt gandite sa raspunda nevoii tot mai acute de spatii de parcare din zona, precum si posibilei supraaglomerari in perimetrul apropiat stadionului.

De asemenea se pot impune o serie de reglementari care sa limiteze activitatile care ar afecta integritatea zonei, si care se pot extinde si asupra incintelor de locuit.

Astfel, nu vor fi admise in limitele zonei studiate urmatoarele activitati:

activitati productive poluante, cu risc tehnologic;

functiuni comerciale si servicii profesionale care genereaza un trafic important de persoane si marfuri, care au program prelungit dupa ora 22 si care produc poluare;

depozitare en gros in locuri improprii;

depozitari de materiale refolosibile;

platforme de precolectare a deseurilor menajere;

depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;

activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din artere principale;

efectuarea unor lucrari de terasament care sa provoace disfunctionalitati ale zonei legate de retelele edilitare, de colectarea apelor pluviale, intretinerea spatiilor verzi etc.;

constructii provizorii.

amenajarea unor spatii de gospodarire comuna in cadrul incintelor de locuit, protejate si utilate adecvat.

b) circulatii si accese

Analizand intr-un mod pragmatic situatia existenta am remarcat introducerea unor noi legaturi in cadrul zonelor, astfel: am propus o dala urbana care sa unifice cele doua zone separate de calea ferata. Accesul pe aceasta dala se face din zona garii, apoi ea traverseaza aerian spatiul peroanelor si al liniilor de cale ferata si coboara gradual spre un largo care realizeaza legatura intre stadion si muzeul C.F.R., iar parcursul va fi amenajat cu spatii verzi, jocuri de apa si locuri de stat, si sustinut cu spatii comerciale.

Am considerat important sa amenajam in zona o autostrada care sa preia o mare parte a traficului din zona si sa mai descongestioneze circulatia auto aglomerata. Am propus suprapunerea autostrazii peste liniile de cale ferata cu scopul reducerii suprafetei ocupate la sol si unei controlari mai eficiente a factorilor poluanti. Astfel, atat calea ferata cat si autostrada le-am introdus intr-un sistem de tunel suprateran, protejat perimetral cu ecrane care sa reduca zgomotul si sa absoarba o parte din noxe, dublat in partea dinspre locuinte de o perdea de arbori si un ansamblu de ziduri cu acelasi rol. Preocupati de siguranta traversarii, am amenajat mai multe treceri care sa asigure o legatura facila intre partea de nord si cea de sud a sitului, atat aeriene cat si subterane, unele gandite si ca pasaje comerciale, nu doar ca simple traversari. Pentru a facilita accesul la autogara, dar si legatura intre zone fara a le intersecta cu calea ferata, am propus o trecere auto subterana, la limita vestica a sitului.

Se recomanda, acol unde este cazul, in special in cadrul incintelor de locuit, ca aleile de 3m. sa fie cu sens unic de circulatie, iar cele cu dublu sens sa fie de minim 6,0 m.( largindu- se daca este necesar) cu trotuare de minim 1,0 m. latime.

Intarea in incinte trebuie dimensionata astfel incat sa permita accesul masinilor de interventie pentru stingerea incendiilor sau a serviciului de ambulanta.

Suprafata de rulare se va executa din materiale durabile care vor asigura rezistenta la trafic si scurgerea apelor pluviale, astfel incat sa permita interventii facile la retelele edilitare subterane. Trotuarele se vor executa din pavele pe suport de nisip si balast. Toate accesele pietonale la parter vor putea avea prevazute rampe si usi pentru persoanele cu handicap locomotor si vor fi executate din pavele. Se recomanda, de asemenea, sa se faca distinctie intre parcajele publice si cele aferente functionarii si utilizarii diferitelor cladiri si a caror necesar de stationare trebuie sa se rezolve pe parcela proprie. Dotarile publice care pot apare trebuie sa aiba un numar minim   de locuri de parcare.

c.)protectia la zgomot

Protectia zonelor de locuit la zgomotul din trafic se va realiza concomitent pe mai multe cai:

se vor realiza reglementari legate de trafic, restrictii referitoare la viteza maxima admisibila, gabaritul maxim, semnalizarea sonora, in special a traficului feroviar, orele de trafic greu etc.

dispunerea de garduri de protectie si ecrane tratate decorativ care sa se constituie drept o bariera in calea propagarii sunetelor din trafic

amenajarea de taluzuri si plantatii pentru a reduce zgomotul si vibratiile din trafic, precum si sa absoarba o parte din noxele degajate

introducerea caii ferate si a autostrazii intr-un tunel suprateran, cu rol de protectie, cel putin in locurile unde strabat zone de locuit

generalizarea folosirii de tramvaie silentioase si de mijloace de transport in comun aliniate la standardele actuale de poluare

organizarea intersectiilor si traficuluiconducand la diminuare proceselor de accelerare si incetinire; controlul permanent al organelor de politie

segregarea circulatiei in interiorul zonelor de locuit

d.) reglementari de natura estetica

Constructiile noi realizate se recomanda sa se integreze in aspectul general, sa se armonizeze cu cadrul natural si construit existent si sa exprime particularitatile zonei, prin utilizarea de materiale de finisaj durabile in timp, utilizanduse tehnici eficiente si performante, printr-o volumetrie si o tratare a fatadelor in concordanta cu functiunile interioare.

Functiunile secundare vor fi pe cit posibil amplasate pe fatadele laterale sau posterioare, cu exceptia situatiilor bine justificate. Orientarea functiunilor importante ale locuintelor noi se va face spre punctele cardinale favorabile (sud-est, sud, sud-vest, vest) sau spre cadrul natural, etc.

Se va acorda o atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Noile bransamente se vor face numai ingropat. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si se recomanda evitarea dispunerii cablurilor tv in locuri vizibile. reteaua electrica a cailor ferate va fi acoperita. Se va acorda maxima atentie pozitiei si modului de mascare a firidelor electrice sau a posturilor de reglare si masurare a consumului de gaze naturale in cazul locuintelor.

De asemenea, se va proceda la expunerea si afisajul de reclame in locuri bine precizate, unde sa nu perturbe traficul sau sa aiba un impact estetic negativ.

e.) spatii verzi

Se vor amenaja spatii inierbate plantate cu cel putin un arbore la 100 mp.

Se vor identifica, pastra si proteja pe timpul executiei noilor cladiri arborii importanti existenti. Se va pastra si intretine cadrul natural existent.

In cazul in care va fi necesara taierea unui arbore se vor planta alti 5 arbori

Se vor completa, acolo unde este cazul, spatiile verzi deteriorate cu specii noi de arbori, alesi in functie de aspect, tipul de radacina,perioada de maturizare, rezistenta la seceta ( tei, salcam, mesteceni) cu rol si in fixarea solului.

Se recomanda pentru plantatiile inalte urmatoarele specii : salcim, fag, plop, frasin, interzicandu-se plantarea de stejari, arini, salcii care prin radacina lor pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului. Pentru alte specii se va solicita un aviz de specialitate de la serviciile specifice ale Primariei.

Se interzice plantarea de culturi cu specific agricol in zonele de incinta si pe terenul public.

Masuri arhitecturale

Pe langa masurile arhitecturale luate in legatura cu noile constructii inserate in sit, se vor opera interventii si asupra cladirilor existente, in vederea ameliorarii situatiei, pentru a crea un cadru de viata mai bun. Astfel, se vor completa blocurile cu sisteme moderne de reducere a insoririi, fie prin dispunerea de bariere sau gratare, fie prin folosirea unor panouri reglabile sau brise- solei-uri sau chiar prin utilizarea unor materiale performante pentru zonele vitrate. Se va urmari intreruperea propagarii undelor sonore, rafalelor de vant, particulelor de praf sau noxelor prin dispunera unor ecrane protectoare la distanta de fatadele blocului, legate de acestea prin logii, terase, balcoane; de asemenea se pot dispune, parapete mai inalte din materiale care sa reflecte undele sonore.

Se vor prevedea parcari acoperite, ca spatii tampon spre caile de circulatie majore, tratate intr-un mod unitar si intr-o plastica adecvata. De asemenea, se vor agrementa spatiile de joaca ale copiilor si cele destinate recrearii astfel incat sa se obtina cadre urbane cu valente superioare.

Concluzii

Scopul studiului de restructurare urbana este acela de a elimina disfunctionalitatile majore existente, ca urmare a incompatibilitatii functiunilor de productie si mentenanta a infrastructurii C.F.R. cu cele de locuire si comert, de stabilire a unei proportii favorabile intre acestea, de imbunatatire a conditiilor de viata in cartierele invecinate si de a se constitui intr-un semnal de alarma care sa atraga atentia asupra degradarii conditilor de viata in orasul Iasi.