Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Botosani

CUPRINS:

CAP.I - Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Botosani

Istoria cladirii Primariei Botosani

Obiectul de activitate

Organizarea interna

Structura de personal

Functionalitatea institutiei

Relatiile Primariei municipiului Botosani:

Relatiile cu interiorul

Relatiile cu exteriorul

Structura si evolutia veniturilor bugetare in perioada 2007-2009

CAP.II- Fundamentarea indicilor financiari

2.1 Fundamentarea indicilor de venituri

2.2 Fundamentarea veniturilor in cadrul Primariei Municipiului Botosani

2.2.1 Impozitele si taxele locale ale Primariei Botosani

2.3 Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli la Primaria Municipiului  Botosani

2.3.1 Calcule si fundamente privind cheltuielile Primariei

CAP.III- Finantarea cheltuielilor publice

3.1 Finantarea bugetara

3.2 Sursele de finantare

3.3 Utilizarea de credite bugetare

3.4 Plati prin trezorerie

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAP.I - Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Botosani

Istoria cladirii Primariei Botosani

Anul 1820 inseamna fara indoiala, inceputul vietii municipale in Botosani.

Pentru prima data a fost plangerea targovetilor botosaneni catre Domnitorul Mihail Sutu, o plangere asupra relelor cu care se confrunta Targul Botosanilor, o "punere la cale". Receptiv, Domnitorul Mihail Sutu a dat satisfactie targovetilor botosaneni- « .Domnia mea, iubitoare fiind de a ne sargui intru cele ce privesc spre folosul si buna stare a pamantului acestuia, luam aminte la aratarea ce nu s-a facut prin jalba obstii locuitorilor din targul Botosani, boieri, negutitori si din alte stari, ca acest targ se afla si pana acum, fara poduri pe ulitele sale, din care pricina, toata obstea targovetilor se afla in cea mai neagra stramtoare de nevoie si intru patimire afara de putinta, de a mai suferi si de a mai putea economisi. Caci afara de greutatea aceea a umbletului de a nu putea strabate uneori nici cu sufletul de la un loc la altul si de sminteala si zaticnirea ce li se face prin acesta si lor si lacuitorilor din afara intru alisvelisului si osabit de vatamarea si primejdia ce li se intampla de-a pururea in dobitoace, apoi cele de mai multe ori si indestularea targului despre cele trebuitoare ale petrecerii, precum lemne, zaharele si alte asemenea lucruri vine cu totul in scadere, iar uneori si in cea de istov imputinare si lipsa, naputand lacuitorii sa strabata in targ ca sa aduca lucruri de acestea si mai vartos, in vremile de ploi, primavara si toamna, cand toate ulitele targului se naruiesc si sa fac de istov neumblate () »

Hrisovul lui Mihail Gr. Sutu Voda dat in 15 decembrie1820 la Iasi, prevede intru administrarea Botosanilor, doi dintre negutitorii fruntasi ai Moldovei sau Greci si doi dintre fruntasii Armeni, care sub numele de epitropi sa fie indatorati a strange veniturile si a fi lucratori spre facerea soselelor, precum si altor intamplatoare trebuinte ale Targului. Ulterior in 1828, Domnia Ionita Sandu Sturdz va reinnoi hrisovul lui Sutu.

Primul prezident al Casei Obstesti ales dintre epitropi, a fost comisul Anghelache Climent. Intr-un fel, Euforia Targului Botosani avea echivalenta unui Consiliu Municipal de astazi si e bine de stiut acest lucru.

Bine insa, dar Municipalitatea trebuia sa aiba un sediu, o cladire proprie. In acest sens intalnim in primul buget al Euforiei, adoptat in 1832, la capitolul cheltuieli « chiria casei minitipalitatii ». Era in acel moment un local inchiriat de la Mihai Bolfosu, aflat in « Tiganime », impropriu si ca functionalitate si ca asezare. Asa ca, in 1851, Euforia cumpara un local propriu pentru cancelarie, aflat in actualul loc al sediului Primariei. Casa a apartinut stolnicului Enachi Codrescu, de altfel fiind cunoscuta si sub numele de Casa Codrescu, apoi prin testament lasat de stolnic, lui Gheorghe si Iona Loiz, acesta din urma vanzand-o lui Anastasie Batosa, hatman in 1806.

Botosanean de origine, Domnitorul Moldovei Grigore Ghica savarseste un gest generos, cumparand casele Codrescu-Batosa, in 1851, daruindu-le Euforiei Botosanilor, orasul sau natal. Documentul care atesta acest lucru se pastreaza in original, la Filiala Botosani a Directiei Generale a Arhivelor Nationale.

1.2Obiectul de activitate

In acceptiunea de institutie, administratia este considerata o structura de functionare, o forma organizatorica sau chiar o organizatie sociala, deci o entitate sau un complex de entitati publice care constituie intreg aparatul administrativ public.

Administratia publica a Municipiului Botosani organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii:

Autonomiei locale;

Descentralizarii serviciilor publice;

Eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

Legalitatii ;

Consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

In calitate de unitate administrativ teritoriala, Municipiul Botosani este persoana juridica de drept public, cu patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Primaria Botosani are ca obiect de activitate furnizarea bunurilor si serviciilor publice, avand ca scopuri principale :

Ø     satisfacerea intereselor colectivitatilor locale ;

Ø     solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale, treburile publice ;

Ø     respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului ;

Ø     raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al orasului;

Ø     asigurarea aducerii la indeplinire a hotararilor Consiliului Local ;

Ø     intocmirea proiectului bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si supunerea spre aprobare Consiliului Local ;

Ø     exercitarea functiei de ordonator principal de credite bugetare ;

Ø     verificarea din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunicarea de indata Consiliului Local cele constatate ;

Ø     propunerea Consiliului Local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal, si regulamentul de organizare si functionare a aaratului propriu de specialitate.

1.3- Organizarea interna

Aparatul propriu al Primariei Botosani este organizat in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala.

Organizarea administrativ teritoriala a judetului Botosani cuprinde:

v    municipii: Botosani si Dorohoi;

v    5 orase : Darabani, Saveni, Stefanesti, Bucecea, Flamanzi;

v    71 comune;

v    333 sate.

Primaria Municipiului Botosani este organizata in directii, acestea incluzand servicii, birouri si compartimente:

Ø     Directia tehnica

Are ca obiect de activitate gospodarirea orasului prin verificarea prestatiilor Regiilor Autonome catre Primarie, fiind compusa din urmatoarele activitati :

Serviciul Administrare Urbana

Biroul Administrare Mediu Urban

Biroul Versanti si Monumente

Servicii Investitii Proprii

Biroul Proiectare

Serviciul Invatamant

Biroul Inspectorat Protectie Civila

Ø     Directia de dezvoltare urbana

Serviciul Cadastru

Serviciul Urbanism

Compartiment avize, Acord unic

Serviciul G.I.S

Serviciul avize pentru micii Intreprinzatori

Ø     Directia Economica si Finante Publice Locale

Pentru a duce la indeplinire atributiile si sarcinile ce ii revin, Directia economica

si finantele publice locale au urmatoarea structura organizatorica :

Director executiv ;

Director executiv adjunct ;

Serviciul venituri din contracte ;

Biroul impunere persoane juridice ;

Biroul constatare, control fiscal persoane juridice ;

Biroul urmarirea in casarii veniturilor persoanelor juridice ;

Serviciul impunere, constatare, control fiscal si urmarirea incasarii veniturilor persoanelor juridice;

Biroul impunere persoane fizice;

Birou constatare, control fiscal persoane fizice;

Biroul urmarirea incasarii persoanelor fizice;

Serviciul impunere, constatare, control fiscal si urmarirea incasarii veniturilor persoanelor fizice;

Serviciul buget, analiza economica, avize, tarife si preturi;

Compartiment ajutor de stat;

Serviciul buget contabilitatea veniturilor;

Serviciul contabilitate;

Serviciul financiar- caserie.

1. Director executiv :

Organizeaza si conduce tinerea contabilitatii veniturilor si cheltuielilor conform prevederii legale ;

Organizeaza si verifica tinerea contabilitatii gnerale conform prevederilor legale pentru institutiile publice ;

Raspunde si organizeaza exercitarea controlului financiar preventiv prin intocmirea si supunerea spre aprobare a Normelor proprii de efectuare a controlului financiar- preventiv propriu ;

Raspunde si emite norme proprii si intocmeste circuitul documentelor financiar- contabile in conformitate cu prevederile legii ;

Organizeaza efectuarea si valorificarea inventarierii anuale ;

Organizeaza si raspunde de evidentele angajamentelor bugetare si legale ;

Organizeaza utilizarea creditelor bugetare conform prevederilor legale ;

Organizeaza evidenta contabila a platilor de casa conform prevederilor legale;

Raspunde de intocmirea proiectului de buget pe care ulterior il supune aprobarii;

Raspunde de rectificarea bugetului de venituri si cheltuieli ori de cate ori intervin modificari ;

Promoveaza proiecte de hotarari pentru aprobare in Consiliul local ;

Coordoneaza si indruma activitatea de constatare, asezare, verificare si incasare a impozitelor, taxelor locale si a altor venituri de la contribuabilii persoane fizice si juridice ;

Ia masuri ce se impun pentru respectarea disciplinei financiare si bugetare in scopul identificarii, impunerii si sanctionarii evaziunii fiscale si atragerea de venituri suplimentare cu respectarea prevederilor locale ;

Solicita sprijinul si colaboreaza cu organele de politie si alte institurii specializate la organizaea actiunilor de control privind urmarirea silita in baza titlurilor executorii.

3.Serviciul venituri din contracte are urmatoarele atributii :

Organizeaza si raspunde de evidenta contractelor de folosinta, intocmite in baza licitatiilor de catre Biroul Licitatiilor, a contractelor de concesionare intocmite de serviciul Amenajarea Teritoriala, a contractelor de asociere intocmite de catre Servciul Juridic, a contactelor de folosinta teren intocmite de Serviciul Autorizarea activitatilor private, a contactelor pentru spatiile comerciale si tarabelor din pietele agroalimentare si bazar preluate de Directia piete ;

Urmareste si controleza incasarea taxelor lunare conform contractelor de folosinta teren pentru spatiile comerciale, cai de acces, parcari, panouri publicitare, garaje, tonete capsulate precum si a redeventelor prevazute in contactele de concesionare ;

Raspunde de contabilizarea taxelor stabilite prin contractele pe care le urmareste, precum si executarea silita conform O.G. 92/2003 si a debitorilor ce au inregistrat debite la bugetul local.

4. Biroul impunere persoane juridice are urmatoarele atributii :

Raspunde de intocmirea si depunerea la termenele prevazute de lege a documentelor referitoare la impunee de catre contribuabil persoane juridice ;

Verifica la persoanele juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor si taxelor modul de completare a declaratiilor privitaoare la impunerea si calculul privind impozitele si taxele locale cu respectarea Legii nr.571/2003.

5.Biroul constatare, control fiscal persoane juridice are urmatoarele atributii :

Verifica si bifarea listelor de inventar, a rapoartelor de reevaluare, a proceselor verbale de receptie, a contractelor de vanzare-cumparare, a autorizatiilor de constructie, a proceselor verbale de demolare si scoatere din functiune, a balantelor de verificare cu declaratiile de impunere ;

Verificarea platilor efectuate de societate si a conturilor bugetare creditate ;

Intocmirea si tehnoredactarea situatiilor de sinteza privind diferentele de impozit stabilite intre impozitul pe cladiri declarat de catre societate si impozitul pe clasiri constatat de organul de control ;

Desfacerea platilor efectuate de catre societate si tehnoredactarea acestora ;

Calculul dobanzilor si a penalitatilor de intarziere si tehnoredactarea anexelor la Raportul de inspectie fiscala.

6. Biroul urmarirea in casarii veniturilor persoanelor juridice are urmatoarele atributii:

Organizeaza si conduce prin evidenta nominala, activitatea de urmarire si incasare la bugetul local a veniturilor fiscale neplatite in termen de catre agentii economici persoane juridice, cu privire la impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, tax ape teren, taxa asupra mijloacelor de transport, amenzi si alte impozite sit axe datorate la bugetul local de catre persoane juridice cu penalitatile aferente de la data expirarii termenului de plata.

7. Serviciul impunere, constatare, control fiscal si urmarirea incasarii veniturilor persoanelor juridice are urmatoarele atributii principale :

Organizarea si controlul activitatii de constatare si asezare a impozitelor si taxelor locale pentru contribuabilii persoane juridice ;

Verificarea la persoanelor juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor si taxelor, sinceritatea documentelor si declaratiilor privitaoare la impunere si sanction area nedeclararii in termenul legal a veniturilor, impozitelor sau a bunurilor supuse impozitelor si taxelor.

8. Biroul impunere persoane fizice are ca atributii principale urmatoarele :

Organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de impunere in cadrul Biroului Impunere persoane fizice ;

Indruma si raspunde de activitatea de impunere pentru categoriile de impozite locale locale la persoane fizice controland si indrumand zilnic activitatea subordonatilor ;

Organizeaza si raspunde de modul de evidenta a debitelor din impozite si taxe locale, modificarile debitelor initiale, analizand fenomele rezultate din aplicarea legislatiei fiscale si informeaza operativ seful serviciului asupra problemelor deosebite propunand situatii de rezolvare si luarea masurilor ce se impun in astfel de situatii ;

Asigura si raspunde de datele furnizate pentru efectuarea inventarierii materiei impozabile in termenul prevazut de lege ;

Raspunde pentru incasarea ramasitelor intr-un procent cat mai mare si se preocupa permanent prin masuri de recuperare a sumelor din ramasite si incasarea celor curente ;

Asigura deschiderea si inchiderea evidentei fiscale la sfarsitul si inceputul anului ;

Raspunde de indeplinirea corecta a atributiilor de serviciu pentru sef birou si subalterni ;

Raspunde de legalitatea si realitatea datelor ;

Pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care ia cunostinta in exercitarea functiei ;

Raspunde disciplinar, contraventional, material, civil sau penal, dupa caz, pentru incalcarea cu vinovatie a indatoriilor de serviciu.

9.Birou constatare, control fiscal persoane fizice are ca atributii principale :

Organizeaza, indruma si controleaza activitatea de constatare si asezare a impozitelor- persoanelor fizice ;

Indruma in conformitate cu prevederile Codului Fiscal si a normelor metodologice de aplicare a respectivului cod la persoane fizice ;

Dispune emiterea din oficiu a deciziei de impunere in cazul nedeclararii de catree contribuabilii a masei impozabile.

10.Biroul urmarirea incasarii persoanelor fizice are urmatoarele atributii:

Executa silit debitorii, potrivit legii;

Organizeaza si indruma activitatea de urmarire si incasare la buget a veniturilor fiscale si nefiscale neplatite la termen;

In cazul neachitarii la termen a taxelor si impozitelor de catre persoanele fizice, potrivit legii, se vor aplica modalitatile de executare silita ;

Organizeaza , executa, verifica activitatea de urmarire silita a bunurilor si veniturilor persoane fizice pentru realizarea impozitelor si taxelor neachitate in termen si a creantelor banesti constate prn titluri executorii ce intra in competenta organelor de specialitate ale autoritatilor administratiei locale ;

Asigura si raspunde de datele furnizate pentru efectuarea inventarierii materiei impozabile in termenul prevazut de lege ;

Asigura inchiderea si deschiderea evidentei fiscale la sfarsitul si la inceputul anului ;

Evidentiaza, urmareste debitele restante primite spre urmarire, propune compensarea plusurilor cu sumele restante pentru lichidarea pozitiilor de rol ;

Intocmeste dosare pentru debitele primite spre executare de la alte organe de constatare si asigura respectarea prevederilor legale, privind identificarea debitelor, confirmarea si incasarea amenzilor, despagubirilor, imputatiilor, cheltuielilor de judecat si a altor venituri ;

Urmareste incasarea veniturilor fiscalesi nefiscale in termen de prescriptie ;

Intocmeste si verifica documentatiile si propunerile privind debitorii insolvabili si disparuti si daca le gasesc intemeiate, le avizeaza si le prezinta spre aprobare sau propune sa se faca cercetari suplimentare.

14.Serviciul buget contabilitatea veniturilor are urmatoarele atributii, conform legii:

Asigura legalitatea tuturor operatiilor economice;

Asigura respectarea disciplinei financiar-contabile privind fondurile publice;

Organizeaza si verifica tinerea contabilitatii veniturilor bugetare dupa structura aprobata prin legislatia in vigoare si pe surse de provenienta ;

Verifica operatiunile de incasare a veniturilor cat si modul de contabilizare a acestora pe fiecare fel de venit bugetar, conform documentelor justificative si a normelor de inregistrare pentru institutiile bugetare ;

Verifica intocmirea notelor contabile in conditiile legii privind executia veniturilor atat pentru ramsitele, pentru majorari cat si pentru obligatiile curente ;

Verifica lunar intocmirea jurnalelor sintetice pentru conturile de venituri si a balantei de verificare si asigura baza de date in termen util pentru intocmirea balantei de verificare sintetice ;

Verifica jurnalele privind incasarea veniturilor, inregistrand in ordine cronologica si sistematica operatiunile efectuate numai pe baza de documente justificative si utilizarea corecta a conturilor sintetice si analitice, atat pentru conturile din buget si pentru cele din afara bugetului;

Verifica evidenta analitica pentru platitori, pe fiecare fel de venit, pe surse de provenienta in asa fel incat incasarea veniturilor sa se faca cu incadrarea in conturile sintetice corespunzatoare clasificatiei bugetare (pe capitole si subcapitole).

15.Serviciul contabilitate indeplineste urmatoarele atributii, conform legii:

Raspunde de legalitatea tuturor operatiunilor financiar-contabile;

Raspunde de intocmirea corecta si la timp a balantei de verificare pe total institutie , care va fi inaitata servicului buget pentru intocmirea bilantului;

Raspunde de inregistrarea in contabilitate a operatiunilor cronologic si sistematic potrivit planului de conturi si Normelor emise de Ministerul Fianantelor folosind metodele registrului si formularelor comune privind activitatea financiar-contabila respectand normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora ;

Raspunde de inregistrarea contabila pe baza documentelor justificative inaintate de compartimentele de specialitate cu vizele si aprobarile persoanelor autorizate ;

Inainteaza zilnic la plata catre Serviciul fiannciar ordonantarile vizate de controlul finaciar preventiv si aprobate pentru a fi latite in urmatoarele 3 zile conform listei de prioritati stabilita de ordonatorul principal de credite ;

Raspunde de organizarea contabilitatii sintetice si analitice a mijloacelor fixe si a stocurilor, cat si a bunurilor aflate in administrare cu utilizarea conturilor si procedurilor contabile in vigoare ;

Organizeaza si verifica tinerea contabilitatii patrimoniului public atat pentru domeniul de proprietate privat cat si pentru cel public ;

Raspunde de calculul amortizarii, a planului de amortizare si reevaluarii bunurilor ori de cate ori se impune prin acte normative ;

Verifica evidenta timbrelor fiscale, postale, si judiciare, a bonurilor valorice, a carnetelor si chitantierelor ;

Asigura activitatea de verificare a legalitatii si regularitatii operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora de ordonatorul de credite sau persoanelor desemnate prin avizare sau refuzul vizei de control financiar preventiv pentru operatiunile si documentelor prevazute in dispozitia de organizare a controlului financiar pentru seful serviciului contabilitate ;

Organizeaza evidenta si verifica datele necesare pentru intocmirea darii de seama contabile la termenele prevazute ;

Verifica si informeaza compartimentul de specialitate cu atributii in incasarea creantelor fiscale locale ;

Asigura furnizorilor care au calitatea de debitori din obligatii fiscale neachitate in vederea realizarii bugetului local cat si a incasarii dobanzilor si penalitatilor din care se constituie fond stimulente in cota de 5% in afara bugetului ;

Asigura finantarea operatiunilor de inventariere anuala a patrimoniului Primariei ;

Verifica si tine contabilitatea cheltuielilor pentru Hotelul municipal in baza bugetului aprobat cu incadrarea in veniturile obtinute prin aceasta activitate ;

Verifica notele contabile si asigura transpunerea datelor in calculator in vederea preluarii automate ;

Verifica anexele la bilant pentru conturile din cadrul serviciului in baza evidentei contabile pe care acesta o efectueaza si pentru care raspunde ;

Asigura si raspunde de inregistrarea achizitiei, consumului si stocului de materiale necesar activitatii institutiei materiale in prelucrare si produce ;

Intocmeste documentele de inchidere a anului financiar contabil in baza Normelor emise de Ministerul Fianantelor ;

Raspund de operatiunile de constituire a fondului de stimulente ;

Pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu datele, informatiile si documentele de care sa ia cunostinta in exercitarea atributiilor ce ii revin ;

Raspunde de legalitatea si realitatea datelor inscrise in documentelor pe care la emite si le semneaza ;

Este subordonat directorului executiv si directorului executiv adjunct si indeplineste atributiile repartizate de conducerea directiei.

16.Serviciul financiar- caserie are ca atributii principale:

Raspunde de legalitatea tuturor agentilor economice si respectarea disciplinei financiare;

Asigura deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare, speciale si de utilizarea lor in scopurile destinate ;

Asigura evidentele contabile si plata pentru asistenta sociala, venitul minim garantat si ajutoarele pentru incalzirea locuintei ;

Asigura evidenta si efectuarea platilor pentru asistenta financiara si burse, pentru mamele aflate in dificultate ;

Asigura plata din donatii si sponsorizari in baza documentelor intocmite de compartimentele de specialitate, a disponibilitatilor in valuta, a deplasarilor in tara si in strainatate ;

Asigura evidenta si efectuarea platilor de natura salariala pentru aparatul propriu, piete, patrimoniu, hotel, in baza documentelor inaitate de servciul de specialitate ;

Raspunde de inregistrarea constituirii fondului de stimulente si intocmirea statelor si platii acestora cu respectarea prevederilor legale ;

Raspunde si verifica zilnic extrasele de cont si registrul de casa si remedaza eventualele neconcordari in maxim 5 zile ;

Raspunde de evidenta garantiilor materiale pentru gestionarii din incinta institutiei si a contractelor de garantie pe care le intocmeste si actualizeaza ori de acte ori intervin modificari in legislatie ;

Raspunde de evidenta si plata indemnizatiilor asistentilor personali ai persoanelor cu handicap ;

Raspunde de activitatea caseriei centrale si a caseriilor din institutie ;

Asigura efectuarea tuturor operatiunilor de incasari si plati din Primarie, avand la baza documtele care au viza de compartiment ;

Raspund de operatiunile de constituire a fondului de stimulente ;

Raspunde de legalitatea si realitatea datelor inscrise in documentele pe care le emite si le semneaza ;

Este subordonat directorului executiv si directorului executiv adjunct si indeplineste atributiile repartizate de conducerea unitatii ;

Se completeaza cu noi atributii ce vor rezulta din actele normative in domeniu.

Ø     Directia control cuprinde :

Serviciul Control Primar ;

Serviciul Control Urbanism ;

Ø     Directa de comunicare cuprinde :

Centru de informatii pentru cetateni ;

Serviciul de realtii informationale ;

Biroul de organizare a evenimentelor speciale ;

Serviciul asociatii de proprietari ;

Biroul de comunicare si documentare administrativa ;

Biroul de strategii si managementul proiectelor.

1.4 Structura de personal

Dupa cum reiese din Anexa nr.2 (Organigrama aparatului de specialitate al Primariei Municipiului Botosani) structura de personal de prezinta in felul urmator :

Personal de conducere -Primar 1

- Viceprimari 2

- Secretar 1

Total personal 4

Din analiza organigramei si a structurii de personal se poate observa prezenta unui numar foarte mare de personal in aceasta institutie precum si o structura supra ierarhizata, ceea ce poate afecta functionalitatea institutiei si celeritatea de care ar trebui sa dea dovada in relatia Primarie-Cetatean.

Consider ca o structura de personal mai aplatizata ar imbunatati modul de organizare al activitatii in interiorul institutiei, precum si intre relatiile de personal ale institutiei. Aceasta masura ar genera efecte pozitive si in gestionarea fondurilor destinate intretinerii institutiei, precum si a fondurilor de salarii pentru personalul din cadrul sau.

Oganigrama prezentata in Anexa 2 este una piramidala, specifica unei structuri de tip ierarhic-functional, unde organizarea este evidentiata in documente de formalizare a structurii organizatorice, respectiv in Regulamentul de organizare si functionare, organigrama si in fisele de post.

1.5 Functionalitatea institutiei

Atributiile, responsabilitatile si competentele organelor ce asigura functionalitatea Primariei Municipiului Botosani sunt evidentiate in Regulamentul intern de organizare si functionare, cat si in Legea nr. 215/2001.

In acceptiunea de institutie, administratia este considerata o structura de functionare care asigura organizarea intregului aparat administrativ-public.

In acelasi timp, administratia statului are si misiunea de a educa si convinge oamenii de avantajele ordinii socialeexistente si de legitimitatea actiunilor sale. Ca institutie publica « administratia publica se defineste nu numai prin functiunea pe care o indeplineste in societate, ci si prin organizarea sa juridica si materiala ». Sub cel din urma aspect, administratia este aparatul de stat care se prezinta sub forma unei ierarhii de functionari publici, executanti ai unei activitati si supusi unei discipline identice.

Organizarea institutionala, reprezinta un punct de vedere social, o serie de caracteristici :

In ipostaza de institutie, nu functioneaza intr-un spatiu inchis, ea se afla in stransa legatura cu celelalte institutii sociale si este influentata de evolutia si transformarile caracteristice vietii sociale ;

Administratia reproduce, in organizarea sa caracteristicile esentiale ale sistemului social in care se integreaza ;

Are o unitate specifica care ii confera o relativa autonomie structurata, desi institutiile publice nu sunt intr-o perfecta armonie ;

Este supusa influentei mediului inconjurator si cunoaste un ritm de dezvoltare propriu.

In fiecare tara exista o anumita putere administrativa, care se datoreaza continuitatii activitatii administratiei si a serviciilor sale pe de o parte, precum si a peformantei functionarilor publici, pe de alta parte. Intreaga administratie exercita o anumita influenta asupra Guvernului, sugerandu-i anumite atitudini.

Administratia avand putere, inseamna de asemenea « «putere ».

Consiliile Locale si primarii, precum si Consiliile judetene si presedintii acestora sunt autoritati ale administratiei publice locale care solutioneaza si gestioneaza, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Aceste autoritati sunt autonome, in sesul ca in relatiile dintre autoritatile publice locale si Consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre Consiliul local si Prmar pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Municipiul Botosani, ca unitate administrativ-teritoriala, are buget propriu de venituri si cheltuieli, fiind condus de Consiliul local municipal, ca unitate deliberativa, si de Primar ca autoritate executiva. Pentru buna organizare si crearea conditiilor desfasurarii normale si eficiente a activitatii, intr-un climat democratic, Primarul, Viceprimarii, Secretarul si Sefii de directii si compartimente isi asuma urmatoarele raspunderi si competente :

Primarul - indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul Municipiului Botosani reprezinta judetul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, in tara sau in strainatate, sau chiar in justitie.

Printre principalele atributii pe care le indeplineste Primarul mentionam urmatoarele:

a)     asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, a decretelor Presedintelui Romaniei;

b)     intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar spre aprobare Consiliului local ;

c)     exercita functia de ordonator principal de credite ;

d)     verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata Consiliului cele constatate ;

e)     asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii ;

f)      asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii ;

g)     exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora ;

h)     indeplineste functia de ofiter de stare civila ;

i)      conduce serviciile publice locale si asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara, supravegheaza de asemenea masurile de asistenta si ajutor social ;

j)      emite avizele,acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege ;

k)     propune Consiliului local spre aprobare in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate ;

l)      raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si celui privat al orasului.

Viceprimarii - exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in cazul in care primarul Municipiului Botosani nu isi poate exercita atributiile, si anume :

a) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboruri, locuri si parcuri de distractii pentru buna functionare a acestora ;

b) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale ;

c) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate ;

d) asigura repartizarea locuintelor sociale in baza hotararii Consiliului local ;

e) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al orasului ;

f) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la disozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente ;

g) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza orasului, precum si pentru recolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Secretarul - asigura conducerea operativa a aparatului propriu al primariei si este numit si eliberat din functie la initiativa primariei. El este salarizat din bugetul local, fiind functionar public de conducere.

Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale :

a)     participa in mod obligatoriu la sedintele Consiliului local ;

b)     coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului local ;

c)     avizeaza proiectele de hotarare ale Consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale ;

d)     avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului ;

e)     urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal ;

f)      asigura indeplinirea procedurilor de convocare a Consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat;

g)     pregateste lucrarile supuse dezbaterii Consiliului local;

h)     asigura comunicarea catre autoritati, institutii si persoanele interesate a actelor emise de Consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;

i)      asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ ;

j)      elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii ;

k)     legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.

Directia tehnica - are ca obiect de activitate gospodarirea orasului prin verificarea prestatiilor Regiilor Autonome catre primarie, si este compusa din urmatoarele activitati :

1.Serviciul Administrare Urbana - este compartimentul de specialitate care asigura indeplinirea sarcinilor ce revin acestuia in domeniul edilitar-gospodaresc.Acest serviciu are urmatoarele atributii :

a)     coordoneaza activitatea edilitar-gospodareasca la nivelul municipiului   Botosani ;

b)     coordoneaza si controleaza in colaborare cu Directia de Dezvoltare Urbana, amplasarea in intravilanul municipiului Botosani a retelelor tehnico-edilitare prin corelarea celor proiectate s reteaua urbana de drumuri publice, spatii verzi si suprafete cu alta destinatie, schimbarea amplasamentelor, etc. ;

c)     transmite propuneri si colaboreaza la solutionarea problemelor privind sistematizarea municipiului ;

d)     elaboreaza proiecte de hotarari referitoare la activitatea serviciului, pe care le supune aprobarii Consiliului local, cu avizul primarului ;

e)     propune masuri de rezolvare a problemelor edilitare, gospodaresti si sociale.

2. Serviciul Investitii Proprii- este organizat la nivelul primariei in cadrul Directiei Tehnice acest serviciu s-a dezvoltat in ultimii ani datorita volumului mare de lucrari pe care le are de executat, cat si pentru dezvoltarea in viitor a orasului, activitate cate impune lucrari premergatoare si demersuri pentru motivarea acestora si obtinerii avizelor necesare. Atributiile acestui serviciu sunt urmatoarele :

a)     intocmeste si urmareste realizarea planului de investitii aprobat ;

b)     pregateste documentatiile tehnice in vederea avizarii si urmareste parcursul   documentatiilor pana la aprobare ;

c)     coordoneaza activitatea dirigintilor de lucrari ;

d)     impreuna cu constructorul asigura realizarea investitiilor din plan ;

e)     pregateste documentatiile necesare pentru licitatii de executie;

f)      urmareste intocmirea si realizarea programelor de investitii la Regiile Autonome subordonate primariei ;

g)     emite autorizatia de demolare pentru constructii ce urmeaza a fi dezafectate conform prevederilor legale.

3. Serviciul Investitii de Invatamant : coordoneaza activitatea Centrelor de Executie Bugetara din reteaua unitatilor de invatamant preuniversitare de stat din municipiu Botosani in ceea ce priveste achizitiile publice, dupa cum urmeaza :

a)     intocmeste si urmareste planul de investitii anual in acest sector aprobat de Consiliul local Botosani, inclusiv cheltuielile de capital aferente fiecarui Centru de Executie Bugetara ;

b)     asigura asistenta tehnica pentru sustinerea propunerilor de achizitii publice (cheltuieli materiale si de capital) ;

c)     avizeaza documentatiile necesare promovarii achizitiilor publice, intocmite de Centru de Executie Bugetara (cheltuieli materiale si de capital) ;

d)     participa prin reprezentanti, avand calitate de invitati, la proceduri de licitatii sau analize de oferte, precum si la receptionarea achizitiilor (cheltuieli materiale si de capital) ;

e)     urmareste indeplinirea cheltuielilor de lucrari (cheltuieli materiale si de capital)  prin inspectorii de santier desemnati, care confirma situatii de lucrari si asigura asistenta necesara pe parcursul derularii acestor contracte (autorizarea lucrarilor, coordonare cu antreprenorii, proiectantii, detinatorii de utilitati, autoritatile de control, intocmirea cartilor tehnice) ;

f)      urmareste si asigura respectarea legislatiei specifice in vigoare pentru activitatile de mai sus.

Directia Economica si Finantele publice locale - asigura contabilitatea publica a institutiei si cuprinde :

contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar ;

contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului si a deficitului bugetar ;

contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.

Directia economica si finantele publice locale are responsabilitati in :

o      administrarea impozitelor si taxelor locale, cat si a tuturor veniturilor care, in conformitate cu legea, sunt venituri din begetul local ;

o      atragerea de venituri suplimentare in conformitate cu prevederile locale;

o      formarea, administrarea, angajarea si utilizarea de fonduri pblice locale respective : venituri proprii, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subventii primate de la bugetul de stat si de la alte bugete, donatii si sponsorizari ;

o      organizarea si conducerea contabilitatii proprii, ca instrument principal de cunoastere, gestiunesi control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute.

Directia economica si finantele publice locale urmareste si prezinta la termenele stabilite : dari de seama, situatii statistice, informari si rapoarte, executia de casa a bugetului local, elaborarea proiectului bugetului local si rectificarea acestuia pe parcursul anului bugetar in conditiile de echilibru bugetar, elaborare, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva.

Directia de control- are principalele atributii urmatoarele :

reprezinta primaria Botosani in relatiile de control a agentilor economici de pe raza municipiului ;

urmareste aplicarea si respectarea hotararilor Consiliului local municipal cat si a legislatiei emise de foruri superioare privind protejarea populatiei impotriva unor activitati de comert ilicite, comercializarea produselor si serviciilor, protectia consumatorilor, asigurarea normelor de protectie a muncii, gospodarire si emntinere a curateniei in municipiul Botosani ;

in exercitarea controlului asupra persoanelor fizice si juridice, conform imputernicirii primarului Botosani, urmareste aplicarea dispozitiilor Primarului, a hotararii Consiliului localcat si actelor normative emise de foruri superioarein competenta de aplicare a administratiei publice locale ; legi, decete, hotarari, ordonante ;

rezolva scrisorile, sesizarile si reclamatiile persoanelor fizice si juridice privind respectarea legilor si reglememtarilor in vigoare in baza carora este obligat sa intervina ;

aplica sanctiuni contraventionale date in competenta lor prin lege, pentru nerespectarea legalitatii ;

propune organelor competente retragerea autorizatiei de functionare ;

tine evidenta agentilor economici controlati si a sumelor incasate de Consiliul municipal ca urmare a amenzilor aplicate ;

colaboreaza cu celelalte servicii din primarie in vederea respectarii prevederilor hotararilor Consiliului local municipal si e legislatiei emise de foruri superioare care prevad aplicarea acestora de catre organele de control abilitate ale administratiei publice locale ;

verifica si isi asuma intreaga responsabilitate asupra respectarii autorizatiilor de construire eliberate pentru constructiile din domeniul repartizat ;

inainteaza Oficiului Juridic documentatiile necesare deschideii actiunilor in instanta, referitoare la masurile dispuse in procesul verbal ;

intocmeste procese verbale de contraventie la Hotararile Consiliului local la care este imputernicit ;

duce la indeplinire dispozitiile de demolare pentru ca acestea sa fie executate la timp si intocmeste procese verbale de predare-primire a obiectelor rezultate din demolare, catre baza CITADIN.

Directia de comunicare- se subordoneaza direct Primariei Municipiului Botosani

si desfasoare urmatoarele activitati :

implementeaza si gestioneaza strategiile, programele si tehnicile de comunicare cu diverse grupuri de audienta la Primaria municipiului Botosani- la nivel interdepartamental si la nivel extern ;

coordoneaza aplicarea Strategiei Guvernului Romaniei privind reforma relatiei dintre administratie si cetatean si pentru institutionalizarea transparentei ;

gestioneaza capitalul de iamgine al institutiei si al orasului, in tara si in strainatate, asigura consultanta in acest domeniu prin departamentele pe care le are in competenta, pentru alte departamente ale municipalitatii ;

coordoneaza toate activitatile prevazute de lege, care organizeaza activitatea de relatii publice in administratia publica locala ;

colaboreaza la programele de implementare a calitatii in activitatea de la Primaria municipiului Botosani.

Primarul, viceprimarii, secretaul municipiului Botosani impreuna cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului local, constituie o structura functionala cu activitatea permanenta, denumita Primaria municipiului Botosani. Aceasta aduce la indeplinirea hotararilor Consiliului local si dispozitiilor Primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

PROGRAMUL ORIENTATIV DE DEZVOLTARE ECONOMICA SI SOCIALA

AL JUDETULUI BOTOSANI PE ANUL 2007

Romania si Bulgaria au intregit de la 1 ianuarie 2007, harta Uniunii Europene, care va numara 27 de tari membre si circa 492,8 milioane de locuitori. Pentru Romania, aderarea la Uniunea Europeana reprezinta unul dintre cele mai semnificative si de referinta momente din istoria natiunii, in continuarea eforturilor depuse in ultimii 17 ani de intreaga societate romaneasca. 'Romania, tara cu o mostenire democratica puternica, intrerupta brutal in perioada regimului comunist, isi regaseste astazi locul in familia europeana', se arata in Declaratia Parlamentului privind aderarea Romaniei la UE, adoptata la 20 decembrie 2006.

Romania este prima tara din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea Europeana, in 1967. In 1974, aceasta intra in sistemul generalizat

de preferinte al Comunitatii Europene, pentru ca imediat dupa caderea zidului Berlinului, in 1990, sa stabileasca relatii diplomatice cu UE. Procesul de aderare a inceput efectiv in 1993, odata cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere intre

Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Romania, pe de alta parte. Acest acord recunostea obiectivul tarii de a deveni membru al Uniunii si prevedea asistenta financiara si tehnica din partea acesteia.

In martie 1998, Uniunea Europeana lanseaza, in mod oficial, procesul de extindere , iar in luna noiembrie a aceluiasi an, Comisia Europeana publica primul raport cu privire la progresele inregistrate de Romania in indeplinirea criteriilor de aderare.

Consiliul European de la Helsinki, din 11-12 decembrie 1999, a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Bulgaria si Romania. Negocierile cu Bucurestiul au demarat, in mod oficial, in februarie 2000, pe 31 de capitole ale legislatiei europene, intregul proces incheindu-se in decembrie 2004. Romania, ca si Bulgaria, rata astfel aderarea, in mai 2004, alaturi de statele odata cu care incepuse negocierile cu UE.

In 2003, Consiliul European de la Bruxelles declara ca 'primirea

Bulgariei si Romaniei in ianuarie 2007 ca membre ale Uniunii, daca vor fi

pregatite, este obiectivul comun al 'Celor 25'.

La 25 aprilie 2005, Romania a semnat, la Luxemburg, Tratatul de Aderare, capatand statutul de observator la activitatea institutiilor europene. Dupa primirea in UE, Romania va avea reprezentanti in toate institutiile europene, iar cetatenii sai vor beneficia de drepturile conferite de cetatenia europeana. Limba romana va deveni una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmand a fi traduse si in limba romana.

Marimea beneficiilor depinde in mare masura de capacitatea Romaniei de

a folosi eficient fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeana dupa

aderare.Ca membru in Uniunea Europeana, Romania va avea acces liber la o

piata de aproape 500 milioane de locuitori, iar cetatenii si firmele romanesti vor

beneficia de cele patru libertati economice. Satul romanesc va primi sprijin in

directia unei dezvoltari rurale durabile, care sa asigure venituri decente locuitorilor din zonele rurale.

Elaborarea Programului Orientativ de Dezvoltare Economica si Sociala al

judetului Botosani pe anul 2007 este importanta pentru judetul Botosani si reprezinta o sansa de imbunatatire a conditiilor de viata ale cetatenilor, precum si o oportunitate cruciala pentru participarea acestora la luarea deciziilor care privesc intreaga comunitate, in contextul stabilirii unei corelatii optime intre nevoile locale si tendintele nationale.

Speram ca la nivelul constiintei societatii s-a creat convingerea ca numai impreuna putem proiecta viitorul. Din interactiuneaa intre actorii locali au rezultat obiectivele, actiunile si masurile structurate pe anumite tinte prioritare care s-au conturat in acest program.

Programul orientativ a fost elaborat in concordanta cu obiectivele si actiunile cuprinse in:

- Programul de Guvernare 2005-2008;

- Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013

- Angajamentele Romaniei cuprinse in Tratatul de Aderare la Uniunea

Europeana.

OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE

Programul Orientativ de Dezvoltare Economica si Sociala al judetului Botosani pe anul 2007 este instrumental prin care judetul isi promoveaza prioritatile si interesele in domeniul economic si social. Obiectivele programului vor putea fi finantate prin fonduri nationale, europene si alte fonduri internationale.

Programul de Dezvoltare pe anul 2007 cuprinde prioritati si masuri,

avand urmatoarea structura:

Prioritatea nr.1 - Infrastructura si mediul

Prioritatea nr.2 - Turism

Prioritatea nr.3 - Dezvoltare rurala

Prioritatea nr.4 - Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

Prioritatea nr.1 - Infrastructura si mediul

Obiectivul prioritatii este dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale. Se au in vedere:

-modernizarea infrastructurii locale de transport rutier;

-reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu;

-dezvoltarea infrastructurii energetice;

-reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate;

-reabilitarea urbana.

Modernizarea infrastructurii locale de transport rutier

Pentru a se asigura accesul rapid catre drumul E85, care strabate Regiunea Nord-Est, facand legatura cu capitala Romaniei, este necesara modernizarea si reabilitarea drumurilor judetene de legatura. Prin pozitionarea judetului nostru pe granita de est a Uniunii Europene, exista posibilitatea dezvoltarii fluxurilor comerciale. Se impune deci, si modernizarea drumurilor judetene care fac legatura intre orase si puncte rutiere de trecere a frontierei.

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu

Imbunatatirea standardului de viata al locuitorilor judetului nu se poate

realiza decat prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu.

In judetul Botosani, doar localitatile urbane sunt dotate cu statii de epurare a apelor uzate si chiar unele dintre acestea datorita dotarilor necorespunzatoare nu functioneaza la parametrii normali.

In domeniul sistemelor de management al deseurilor, dotarile si infrastructura aproape sunt inexistente. Se constata o gestionare defectoasa a deseurilor menajere si industriale, Cauzele acestei gestionari defectoase sunt:

- colectarea deseurilor nu se realizeaza in mod selectiv;

- depozitarea deseurilor se realizeaza la rampele de gunoi ale oraselor.

Acestea sunt depasite atat din punct de vedere al capacitatii de stocare, a masurilor de protejare a mediului, dar si al modului de recuperare a materialelor utile.

Se impune realizarea unui depozit ecologic zonal si crearea de statii de transfer in judet, in vederea implementarii optime a unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa deserveasca populatia din municipiile, orasele si comunele judetului.

Problemele generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase ( inundatii, alunecari de teren, eroziune, distrugerea recoltelor, gospodariilor, podurilor, podetelor, drumurilor, etc ) au costuri economice si umane ridicate. Aceste fenomene conduc la reducerea calitatii vietii prin afectarea locuitorilor si a agentilor economici. Conform angajamentelor asumate de Romania, in Capitolul 22 - Mediu, in cazul neindeplinirii cerintelor Uniunii Europene privind calitatea mediului, exista pericolul inchiderii activitatilor neconforme cu prevederile legale.

Autoritatile publice locale vor trebui sa implementeze o serie de masuri care vor consta in actiuni pentru:

• managementul integrat al deseurilor menajere, managementul deseurilor

industriale, managementul deseurilor periculoase ( inclusiv cele spitalicesti) ;

• construirea/extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si modernizarea

instalatiilor de epurare/preepurare a apelor uzate menajere si industriale,

implementarea de sisteme de monitorizare a calitatii factorilor de mediu;

• reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului

natural;

• reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de utilitati

( alimentare cu apa, retele de canalizare );

• realizarea perdelei de protectie in lungul arterelor rutiere intens

circulate;

• stabilizarea versantilor din apropierea cailor de acces ( drumuri judetene

si drumuri comunale afectate de alunecari de teren ).

Dezvoltarea infrastructurii energetice

Prin dezvoltarea infrastructurii energetice ( creare, extindere si modernizare ) se va imbunatati standardul de viata al cetatenilor si va creste gradul de atractivitate de investire in mediul urban. In judetul Botosani numai 3 orase si o comuna sunt conectate la sistemul de distributie a gazelor naturale, in timp ce majoritatea unitatilor administrativ-teritoriale nu sunt conectate.

Prin extinderea retelei de gaz metan se vor putea obtine:

- dezvoltarea unor sectoare industriale care folosesc gazul metan;

- cresterea calitatii vietii populatiei;

- cresterea atractivitatii localitatilor pentru potentialii investitori.

In ceea ce priveste producerea si distributia energiei termice existente, acestea sunt caracterizate de pierderi. Se impun continuarea modernizarii centralelor termice existente si reabilitarea sistemului de distributie. Astfel se va putea realiza confortul termic al populatiei si cresterea suportabilitatii costurilor de catre aceasta.

Masurile care se impun consta in:

- construirea, reabilitarea si modernizarea retelelor de distributie a

energiei termice si a centralelor termice;

- construirea si extinderea retelelor de gaze naturale.

Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, sociale si de

Sanatate. Prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de

sanatate vor rezulta :

- imbunatatirea conditiilor de instruire;

- cresterea gradului de sanatate a populatiei judetului;

- sprijinirea incluziunii sociale a categoriilor marginalizate si excluse

social.

Infrastructura educationala

Cooperarea si integrarea europeana, introducerea dimensiunii europene constituie prioritati pentru invatamantul bototanean. Obiectivul prioritar este cresterea calitatii educatiei prin introducerea dimensiunii europene in unitatile scolare. In ceea ce priveste infrastructura scolara, inca mai exista o serie de institutii de invatamant care necesita atat lucrari de reabilitare, cat si de modernizare.

Este necesara si sprijinirea dezvoltarii de unitati de invatamant private, de profil vocational tehnic, scoli de ucenici, atat la nivel orasenesc, cat si la nivel rural. Aceste unitati de invatamant vor avea ca principal scop, dezvoltarea intensiva, cat si extensiva a fortei de munca conform unor programe corelate cu necesitatile economiei locale si regionale.

Infrastructura de sanatate

Obiectivele stabilite la nivel judetean, prin planul de management in domeniul sanatatii sunt bazate pe:

- dreptul populatiei de a opta liber pentru ingrijirile de sanatate esentiale, incurajand competitia dintre furnizorii de servicii medicale;

- colectarea contributiilor la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate in functie de potentialul economic al judetului;

- protectia asiguratilor prin informarea adecvata si interventie prompta in acele situatii in care drepturile lor sunt incalcate;

- realizarea efectiva a accesului egal al asiguratilor la servicii medicale de baza.

Obiectivele care se au in vedere sunt: managementul resurselor umane, managementul financiar, managementul calitatii si managementul informational.

Infrastructura de sanatate este inca precara, echipamentele medicale sunt uzate fizic si moral. In acest sens, trebuie sprijinita aparitia unor unitati spitalicesti private, de dimensiuni mici, ce pot oferi populatiei, pe baza contractului cu CASS si cu asiguratorii privati, servicii medicale la costuri si conditii mult mai avantajoase, in comparatie cu cele deja existente. Se impune si o mai buna evaluare si dimensionare a actului medical. In ceea ce priveste asistenta sociala, se impune disiparea serviciilor sociale la nivelul comunitatilor locale prin intermediul parteneriatului intre institutiile statului si ONG-uri. Necesitatile comunitatii sunt cel mai bine cunoscute la nivel local, iar asociatiile si fundatiile pot gestiona problemele cu caracter social, prin atragerea de fonduri sau prin mobilizarea membrilor comunitatii in rezolvarea tuturor problemelor de interes local.

Reabilitarea urbana

In majoritatea oraselor din judetul Botosani se constata urmatoarele:

- cresterea parcului auto, in detrimentul retelelor stradale si a parcarilor auto existente;

- reteaua pietonala si stradala este uzata si invechita;

- reteaua de iluminare publica este insuficienta;

- numar redus de spatii verzi, a parcurilor de joaca pentru copii;

- infrastructura de agrement, inexistenta.

Prin reabilitarea urbana, localitatile pot sa devina atractive pentru atragerea investitorilor, iar prin obiectivele turistice culturale si istorice existente se poate dezvolta turismul urban.

In acest sens se impun urmatoarele masuri:

- reabilitarea monumentelor si siturilor istorice, conservarea patrimoniului

cultural local;

- reabilitarea caselor de cultura, a caminelor culturale din mediul rural;

- reabilitarea cladirilor din centrele civice istorice;

- modernizarea retelei stradale urbane si a spatiilor pietonale;

- construirea / extinderea / reabilitarea parcarilor auto;

- amenajarea si modernizarea spatiilor verzi.

Prioritatea nr.2 - Turism

Obiectivul acestei prioritati este realizarea de investitii si dezvoltarea de servicii turistice in vederea valorificarii potentialului cultural, istoric si turistic al judetului Botosani. Pentru valorificarea potentialului turistic existent se vor putea implementa o serie de masuri cu privire la:

- dezvoltarea infrastructurii rutiere locale si a infrastructurii de mediu;

- cresterea calitatii serviciilor turistice;

- dezvoltarea firmelor de turism si integrarea acestora in circuitele turistice

ale operatorilor de turism.

Se vor putea urmari reabilitarea obiectivelor turistice ce apartin

patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, modernizarea facilitatilor pentru cazare, dezvoltarea bazei de agrement, etc.

Vor trebui intreprinse si actiuni in vederea promovarii potentialului turistic prin organizarea de targuri, expozitii muzeale, etnografice si manifestari culturale, festivaluri si prin sprijinirea participarii la acest tip de evenimente pe plan intern si international.

Prioritatea nr.3 - Dezvoltare rurala

Pentru cresterea nivelului de trai al locuitorilor din mediul rural este nevoie de dezvoltarea acestuia. Mediul rural este un cadru propice pentru dezvoltarea meseriilor traditionale, promovarea obiceiurilor traditionale, a identitatii culturale si spirituale. Pentru realizarea acestora este nevoie sa se asigure conditiile in ceea ce priveste dezvoltarea unei infrastructuri rurale de calitate.

In localitatile rurale nu exista sisteme de colectare a deseurilor menajere.

Conform Planului de implementare al Directivei 1.999/3/CE privind depozitarea, inchiderea si ecologizarea depozitelor rurale, acestea vor trebui sa fie finalizate pana in anul 2009.

Dezvoltarea infrastructurii rurale se va putea realiza prin actiuni care constau in:

- reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale;

- modernizarea transportului rural si imbunatatirea legaturilor de transport urban-rural;

- conservarea si protectia mostenirii rurale;

- reabilitarea monumentelor istorice si culturale;

- reabilitarea caminelor culturale;

- dezvoltarea infrastructurii educationale;

- dezvoltarea infrastructurii de sanatate si a serviciilor sociale;

- construirea / extinderea infrastructurii de utilitati ( apa, canalizare, epurare );

- dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor, de transport si depozitare;

- lucrari de reabilitare a zonelor forestiere si a cursurilor de apa afectate de calamitati, amenajari torenti, etc;

- conservarea mediului natural prin implementarea sistemelor de management al ariilor naturale protejate si a parcurilor naturale.

Dezvoltarea rurala se poate realiza si prin diversificarea activitatilor economice altenative din mediul rural. Exista oportunitati de dezvoltare a afacerilor prin cultivarea si procesarea unor produse agricole pentru care exista cerere pe pietele externe si pentru care exista conditii favorabile de crestere a acestora. In acest sens ar trebui sa fie incurajate activitatile mestesugaresti si artizanale, sa se infiinteze centre teritoriale de colectare a produselor agricole si sa se organizeze in continuare campanii in vederea

diseminarii informatiilor europene necesare mediului rural.

Prioritatea nr.4 - Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

Obiectivul prezentei prioritati il constituie adaptarea calificarilor si a nivelelor de calificare la cerintele pietei si includerea sociala a categoriilor dezavantajate.

O prima masura ce trebuie implementata la nivel judetean este dezvoltarea formarii continue, in vederea crearii unei forte de munca care sa fie adaptata la cerintele pietei muncii, piata care se afla intr-o continua schimbare.

O alta masura consta in actiuni de formare si informare / campanii organizate, mai ales in mediul rural, cu o concentrare pe populatia activa a judetului.

Formarea populatiei active din mediul rural in vederea reconversiei profesionala este o alta masura care va trebui sa fie implementata la nivel judetean. Aceasta masura se explica prin faptul ca, un numar mare de persoane lipsesc de pe piata muncii, datorita unei lipse de calificare. In acest sens, este necesara existenta unei asemenea masuri dedicate populatiei active din mediul rural, si in special tinerilor, care trebuie indreptati din zona ocupationala agricola catre servicii si industrie.

Folositoare in crearea de locuri de munca vor fi masurile pe care le va contine Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala, in special cea pentru dezvoltarea de noi activitati alternative. Autoritatile publice locale vor trebui sa se implice in actiuni de formare cat si de consiliere pentru infiintarea si dezvoltarea afacerilor in localitatile rurale, precum si in derularea unor campanii de informare. Intarirea capacitatii administrative si eficientizarea managementului fondurilor structurale si de coeziune este alta masura care va trebui sa fie transpusa in practica de catre autoritatile administratiei publice locale.

Aceasta masura se va putea implementa prin organizarea de instruiri cu persoanele care au responsabilitati in gestionarea fondurilor europene, prin cresterea flexibilitatii pentru adaptarea in timp util a metodologiei de accesare a programelor si prin perfectionare continua a acestora.

Partea a doua a Programului Orientativ de Dezvoltare Economica si Sociala al judetului Botosani pe anul 2007, cuprinde Planul de actiuni. Numai prin implicarea tuturor actorilor locali, a intregii comunitati se vor putea materializa masurile si actiunile cuprinse in acest program, in vederea indeplinirii cerintelor impuse de implementarea principiilor reformei in toate domeniile de activitate, cu o directionare clara de aliniere la standardele economice si sociale ale Uniunii Europene, Uniune din care face parte si

Romania de la 1 ianuarie 2007.

1.6 Relatiile Primariei municipiului Botosani

Primaria municipiului Botosani este o autoritate administrativ autonoma locala. Ea are dreptul si capacitatea de a solutiona si de agestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata in baza si in limitele prevazute de lege si priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin orasului.

1.6.1 Relatiile Primariei municipiului Botosani cu exteriorul

Ø     Relatiile Primariei cu organismele financiar-bancare

Prin sistemul de deschidere si modificare a conturilor de venituri se asigura urmarirea in cadrul fiecarei trezorerii a veniturilor din capitolele si subcapitolele de venituri si de platitori.

Cheltuielile primariei se efectueaza in limita prevederilor din bugetul local cu repartizarea pe trimestre care se acopera cu venituri proprii si transferulrile din bugetul de sat pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Platile dispuse de ordonatorii de credite se efectueaza prin Trezorerie numai dupa deschiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv. Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmeaza sa se efectueze din bugetul local, avandu-se in vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin bugetul de stat. In limita volumului creditelor bugetare urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie din mijloacele bugetului local atat pentru activitatea proprie cat si pentru institutiile publice din subordine.

Primaria municipiului Botosani are relatii cu urmatoarele organisme financiar bancare : Trezoreria municipiului Botosani, Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare- Groupe Societe Generale, Banca Unicredit Tiriac, Raiffeissen Bank, C.E.C.

Primaria prin Directia Economica de Finante Publice Locale asigura contabilizarea zilnica a veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont si documentelor justificative ridicate de la Trezoreria municipiului, verifica zilnic executia emisa de Trezorerie, disponibilul existent in conturile de Trezorerie.

Prin intermediul bancilor comerciale, Primaria Botosani realizeaza plati catre furnizorii ce au conturi deschise la acestea, catre proprii salariati prin intermediul cardurilor si catre alte institutii sau societati cu care lucreaza.

Figura nr.1- Relatiile Primariei Botosani cu organismele financiar-bancare

Ø     Relatiile Priamriei Botosani cu alte institutii si societati din cadrul sistemului

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si Consiliul Judetean, pe de o parte, precum si intre Consiliul local si Primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitaii, cooperarii si solidalitatii. Autonomia locala confera autoritatii administratiei publice local dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Prefectul poate ataca in totalitate sau in parte, in fata instantei de contencios administrativ, hotorarile luate de consiliul local, precum si dispozitiile emise de primar, in cazul in care considera actele sau prevederile din ele ca fiind ilegale. Actul sau preverile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept. Prefectul, la randul lui, raspunde administrativ, civil sau penal, dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale ale carora acte sunt atacate, in cazul in care instanta de contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.

In functie de specificul activitatilor ce necesita rezolvare, Primaria prin intermediul departamentelor sale colaboreza cu diverse institutii locale in vederea ducerii la indeplinire a sarcinilor de serviciu, in scopul satisfacerii intereselor cetatenilor.

Directia Tehnica, prin Biroul Versanti si Monumente colaboreaza cu institutiile publice din municipiul Botosani : Oficiul Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Botosani, Grupul de Pompieri Botosani, Directia de Sanatate Publica a Judetului Botosani, Directia Sanitar-Veterinara Botosani, Directia Generala a Finantelor Publice A judetului Botosani, Agentia de Protectie a Mediului, Inspectoratul Teritorial de Munca Botosani si cu Consiliul Judetean Botosani.

In cadrul Directiei de Dezvoltare Urbana la Compartimentul avize, Acord Unic, fise tehnice necesare proiectarii lucrarilor prin certificatul de urbanism implica obtinerea avizelor tehnice de la R.A.J.A.C., S.C. Electrica, S.C. Distrigaz S.A.- sucursala Botosani, Romtelecom, Protectia Mediului, Inspectoratul de Protectie Civila a municipiului Botosani, Directia de Sanatate Publica a judetului Botosani, Grupul de Pompieri.

Serviciul Resuse Umane intocmeste si inainteaza lucrari statistice catre Directia Judeteana de Statistica si colaboreaza cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Ø     Relatiile Primariei cu mediul extern

Primaria stabileste o serie de relatii cu mediul extern : cu diferite institutii, atat din mediul public cat si cu mediul privat, cu cetatenii (care apar in dubla ipostaza : de contribuabili si de beneficiari), cu organe ale adminitratiei publice de la nivel central si cu institutiile publice din subordine.

Figura nr.2-Relatiile cu mediul extern.

* OSC/OTC - Ordonatori secundari/tertiari de credite.

1.6. Relatiile cu interiorul

Intre departamentele Primariei municipiului Botosani exista raporturi de colaborare ce conduc la buna functionare a activitatii si au ca scop satisfacerea problemelor cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Tinand cont de structura organizatorica in continuare vor fi evidentiate cele mai reprezentative relatii interne, axandu-ne pe cele cu continut financiar.

Astfel, in cadrul Directiei Economice si Finantele publice locale prin Serviciul de Contabilitate se asigura intocmirea la timp a balantei de verificare pe total institutie in colaborare cu Serviciul Buget, financiar, contabilitatea veniturilor- buget care va fi inaintata serviciului buget pentru intocmirea bilantului final.

Figura nr.3-Relatiile interne din Cadrul Directiei Economice si Finantele publice locale.

Structura si evolutia veniturilor si a cheltuielilor proprii la Primaria municipiului Botosani

Prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.1394/1995 s-a aprobat clasificatia indicilor privind finantele publice, care precizeaza denumirea fiecarui venit bugetar, destinatia si natura cheltuielilor bugetare. Aceasta clasificatie este stabilita distinct pentru veniturile bugetare si pentru cheltuielile bugetare ; se adapteaza si se completeaza de catre Ministerul Finantelor Publice in functie de aparitia si modificarea legislatiei. Fiind mai exact o schema de grupare, numerotare su denumire legala a veniturilor si cheltuielilor bugetare, clasificatia indicatorilor privind finantele publice nu constituie temei legai pentru incasarea de venituri si pentru efectuarea de cheltuieli. Ea serveste doar « necesitatilor de sistematizare si de corelare unitara a indicatorilor bugetari si a fondurilor constituite in afara bugetului »

Tabelul nr1- Structura si evolutia veniturilor la Primaria municipiului Botosani in perioada 2007-2009

Tabelul nr2- Structura si evolutia cheltuielilor din bugetul local al Primariei Botosani in perioada 2007-2009

CAP.II- Fundamentarea indicatorilor financiari

2.1. Fundamentarea indicatorilor de venituri

Veniturile bugetare apar ca indicatori ai fiantelor publice cu o individualizare, cu subdiviziunea clasificatiei bugetare si repartizarea diferentiata pe componente ale sistemului bugetare. Ele mai pot fi abordate ca instrumente economico-financiare de influentare a activitatii economice la nivel macro si micro alaturi de calitatea de surse de fomare a fondurilor banesti centralizate.

Indicatorii financiari de venituri sunt grupati conform criteriului finaciar si cadrului general in capitole si subcapitole. La dimensionarea veniturilor publice locale se iau in considerare efectele masurilor legilative deja adoptate privind impozitele si taxele locale, prin implicarea autoritatilor publice locale in stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale precum si a altor venituri ale unitatilor subordonate Consiliului Local Botosani, prin compartimentele proprii de spcialitate.

Ca sursa de formare a bugetelor publice, veniturile reprezinta relatia economica sub forma baneasca prin intermediul careia se mobilizeaza la dispozitia statului fonduri pentru acoperirea unor nevoi publice concretizate in cheltuieli publice. Pentru dimensionarea veniturilor proprii se iau in considerarea veniturile din impozite si taxe locale care se stabilesc pe baza declaratiilor de impunere ale contribuabililor, in cazul impozitelor si nivelurilor taxelor stabilite prin hotarare de Consiliul Local. Conform Legii nr.27/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, impozitul este anual, se plateste trimestrial, in rate egale pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. In functie de termenele de incasare a veniturilor se dimensioneaza cheltuielile, care de regula, sunt mai mari decat veniturile, fiind necesara echilibrarea bugetului, in cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

La baza intocmirii partii de venituri a bugetului de venituri si cheltuieli stau urmatoarele criterii :

Baza legala a veniturilor- veniturile nu se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli si nu se incaseaza decat daca sunt reglementate expres printr-un act normativ si se cuvin unitatii respective ;

Executia preliminata pentru anul de baza - reprezinta executia certa pe o anumita perioada de timp si executia probabila pana la sfarsitul anului, corelata cu eventualele influente ;

Analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total, pe structura si in dinamica- se realizeaza pe intervale mai mari de timp ;

Evolutia volumului in functie de factorii producatori de venituri- se fac calcule analitice pentru fiecare sursa de venit sau se utilizeaza o serie de indicatori privitori la veniturile medii realizate sau preliminate, corelate cu influentele ce vor aparea in anul de plan.

Veniturile bugetelor locale sunt grupate in urmatoarele categorii :

v    Venituri proprii - venituri curente

- venituri din capital

-venituri cu destinatie speciala

v    Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ;

v    Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete ;

v    Donatii si aponsorizari.

Asezarea impozitelor consta in determinarea si evaluarea materiei impozabile , in vederea stabilirii bazei de impozitare asupra careia de va aplica cota de impozitare. Pentru asezarea impozitelor este necesara derularea succesiva a urmatoarelor operatiuni :

1. Stabilirea marimii obiectului impozabil;

2. Determinarea cuantumului impozitului;

3. Perceperea (incasarea ) impozitului.

1.Stabilirea marimii obiectului impozabil are ca scop principal constatarea si evaluarea materiei impozabile. Pentru ca veniturile sau averea sa poata fi supuse impunerii este necesara constatarea existentei acestuia de catre organele fiscale si apoi evaluarea lor. Evaluarea materiei impozabile, care vizeaza determinarea marimii acesteia, se poate realiza apeland fie la metoda evaluarii indirecte (bazata pe prezumtie), fie la metoda evaluarii directe (bazata pe probe).

Evaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil se utilizeaza, in special, in cazul impozitelor reale si consta in stabilirea cu aproximatie a valorii obiectului impozabil de natura terenurilor, cladirilor, activitatilor industriale etc. ,fara sa se ia in consideratie situatia persoanei care detine obiectul respectiv.

Evaluarea forfetara presupune atribuirea unei valori obiectului impozabil de catre organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, fara a avea pretentia de exactitate.

Evaluarea administrativa se realizeaza pe baza datelor pe care organele fiscale le au la dispozitie. Valoarea materiei impozabile stabilita de catre Fisc este comunicata subiectului impozabil, iar daca acesta nu este de acord cu evaluarea facuta are dreptul sa o conteste prezentand argumentele necesare.

Evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane se efectueaza atunci cand marimea obiectului impozabil este cunoscuta de o alta persoana decat subiectul impozitului, iar aceasta persoana este obligata prin lege sa depuna la organele fiscale o declaratie in acest scop. Desi aplicabilitatea sa este limitata, ea prezinta avantajul eliminarii, intr-o anumita masura, a posibilitatii sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila, deoarece terta persoana care declara venitul nu este interesata sa il subevalueze.

Evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului (platitorului) se realizeaza cu participarea directa a subiectului impozitului, care este obligat sa tina evidenta veniturilor si cheltuielilor ocazionate de activitatea pe care o desfasoara, sa intocmeasca un bilant fiscal sis a prezinte organelor fiscale, o declaratie specifica, din care sa rezulte veniturile sau averea aflate sub incidenta fiscalitatii. Pe baza declaratiei primite, organele fiscale determina marimea materiei impozabile, uzand de prezumtia sinceritatii contribuabililor.

Desi are cea mai larga aplicabilitate aceasta modalitate de realizare a evaluarii marimii materiei impozabile prezinta dezavantajul ca face posibila sustragerea de la impunere a unei parti   din materia impozabila datorita intocmirii unor declaratii nesincere.

2. Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea :

Persoanei care efectueaza calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal) ;

Cota de impunere ;

Reducerile si majorarile acordate ;

Procedeul de calcul.

Pentru a determina cuantumul prelevarii fiscale este necesara obtiunea intre recurgerea la cote cu tarife speciale (fixe) sau la cote procesuale. Cu cateva exceptii, cotele de impunere actuale, sunt sub forma procesuala si reprezinta o forma de manifestare a personalizarii impozitului. Fiecarui impozit insa ii sunt specifice nivelul su numarul cotelor de impunere. In practica fiscala se poate utiliza fie o cota de impunere generala, fie o cota standard si un anumit numar de cote inferioare sau superioare acesteia, fie o cota aditionala fata de cota standard, in functie de anumite obiective ale politicii fiscale.

De asemenea, este necesara precizarea procedeului de calcul, aleganduse intre procedeul impunerii proportionale, a progresivitatii simple sau a progresivitatii compuse.

Conform procedeului de calcul ales, in urma aplicarii cotei asupra bazei de impozitare se obtine cuantumul prelevarii fiscale. In cazul anumitor impozite directe se pot opera fie reduceri, fie majorari. Dupa aplicarea acestor reduceri sau majorari legale, se determina cuantumul final al prelevarii fiscale datorate.

3. Perceperea impozitelor- reprezinta ultima operatiune din cadrul asezarii . Dupa determinarea marimii impozitului, organelle fiscale trebuie sa aduca la cunostinta contribuabililor atat cuantumul impozitului datorat statului, cat si termenele de palta a acestuia si ulterior se trece la incasarea lui.

In prezent la noi in tara s-a generalizat metoda incasarii impozitelor printr-un aparat fiscal propriu, folosindu-se urmatoarele modalitati:

a)     Incasarea impozitului de catre organele fiscale direct de la platitori care se realizeaza prin :

prezentarea contribuabilului la organele fiscale si achitarea impozitului datorat din proprie initiativa (aceste impozite se numesc portabile)

deplasarea incasatorilor la domiciliul platitorului si incasarea impozitului datorat (aceste impozite se numesc cherabile)

b)     Stopajul la sursa consta in retinerea si varsarea impozitului datorat de catre o terta persoana ;

c)     Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale se practica in cazul taxelor datorate statului prin actiunile in justitie si , de asemenea, pentru taxele privind actele, certificatele si diferitele documente elaborate de notariatele si de organele administratiei de stat .

Veniturile proprii se prevad si se incaseaza prin bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si sunt structurate in : venituri curente, venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.

Veniturile instituite si mobilizate la buget in mod obisnuit sunt considerate venituri curente sau ordinare. Aceste venituri se incaseaza cu regularitate la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat etc., in cadrul fiecarui exercitiu financiar, in baza unor prevederi legale, constituind o sursa permanenta. Din aceasta categorie fac parte veniturile fiscale si nefiscale.

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele si taxele pe care Primaria le colecteaza de la populatie.

Veniturile fiscale din taxe si impozite au suferit sub aspectul modului de fundamentare urmatoarele modificari :

Impozitele si taxele locale au fost actualizate in functie de inflatia ultimilor ani ;

Autoritatile locale actualizeaza permanent, in functie de inflatia anuala, impozitele si taxele in suma fixa si anexa pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri la persoanele fizice.

2.2 Fundamentarea veniturilor in cadrul Primariei Municipiului Botosani

2.2.1 Impozitele si taxele locale ale Primariei Botosani

Impozitul pe cladiri ;

Impozitul pe teren ;

Impozitul pe mijloacele de transport ;

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatii ;

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;

Impozitul pe spectacole ;

Taxa hoteliera ;

Taxe speciale ;

Alte taxe locale.

Impozitul si taxa pe cladiri- orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania datoreaza annual impozit pentru acea cladire, exceptand cazul in care prezentul titlu se prevede diferit.

Pentru cladirile proprietate publica sau private a statului ori a unitatilor administrative- teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, persoanelor juridice, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz in consitiile similare impozitului pe cladiri. In cazul in care o cladire se afla in proprietatea a doua sau mai multe personae, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate in partea sin cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respective

Formula de calcul a impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice este :

unde :

Imp.c.pf. = impozitul pe cladire persoanelor fizice ;

Vi = valoare impozabila;

C% = cota de impozitare, la persoane fizice, este de 0,1% la cladirile din mediu rural si 0,2 la cele din mediu urban ;

Coef. Corectie = coeficientul de corectie care se stabileste in functie de rangul localitatii si zona in care se afla (extravilan sau intravilan)

Plata impozitului pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata anticipata , pana la data de 31 martie a anului respectiv se acorda o bonificatie de 10% pentru impozitul datorat pe intregul an, bonificatie stabilita prin hotararea consiliului local.

Figura nr.4- Fluxul informational Impozitul pe cladiri

Impozitul si taxa pe teren - orice persoana care are in proprietate un teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual, exceptand cazurile in care in prezentul titlu se prevede altfel.

Impozitul pe teren se stabileste luan in calcul numarul de metri patrati pe teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de Consiliul Local.

Formula de calcul este :

, unde:

Imp.t = impozit teren;

S = suprafata;

Coef. Corectie = coeficientul de corectie in functie de amplasarea terenului in extravilan sau intravilan si in functie de rangul localitatii;

Categ. de fol. = categoria de folosinta a terenului.

Plata impozitului pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatii a impozitului pe teren, datorat pe intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10 % stabilita prin hotarare de consiliul local.

Figura nr.5 - Flux onformational- Impozitul pe teren

3) Impozitul pe mijloacele de transport - orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport inmatriculat in Romania datoreaza anual impozit pentru acel mijloc de transport, exceptand cazul in care prezentul titlu se prevede diferit.

In cazul in care un mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de lacatar. Iar atunci cand contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.

Calculul taxei se calculeza in functie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevazute de lege.

Formula de calcul este :

,unde :

T.mj.t. = Impozitul pe mijlocul de transport ;

Cap. c. = capacitatea cilindrica a mijlocului de transport ;

S = suma corespunzatoare capacotatii cilindrice a mijlocului de transport.

Plata taxei impoziului pe mijloacele de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatii a impozitului pe teren, datorat pe intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10 % stabilita prin hotarare de consiliul local.

4) Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor- orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, un aviz sau o autorizatie trebuie sa plateasca aceasta taxa compartimentului de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale inainte de a i se elibera documentul solicitat.

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, este egala cu suma stabilita de Consiliul local, Consiliul general al municipiului Bucuresti sau de catre Consiliul judetean, in limitele stabilite de lege.

5) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate- orice persoana care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania, in baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana datoreaza plata taxei prevazuta in prezentul articol, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrisede audiovizuale.

6) Impozitul pe spectacole - orice persoana care organizeaza o manifestatie, o comptitie sportiva sau alta activitate distractiva in Romania are obligatia de a plati impozitul prevazut de lege.

Calculul impozitului - impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor. Aceasta cota de impozit se determina astefel :

• In cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opereta, concert filarmonic sau o alta prezentare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala, cota de impozitare este egala cu 2% ;
• In cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate mai sus cota de impozit este egala cu 5 %.

Plata impoziului- impozitul se plateste lunar la data de 15 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a vut loc spectacolul. Orice persoana care datoreaza impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a impozitului pe spectacole. Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole raspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.

7) Taxa hoteliera - Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca raxa se aplica conform legii. Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, se incaseaza de la persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a perosoanelor cazate. Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata la bugetul local al unitatii administrative-teritoriale in raza careia se afla situate aceasta.

Calculul taxei - se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de Consiliul Local si este cuprinsa intre 0,5-5%, iar in cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statie turistica, cota taxei poate varia in functie de clasa cazarii in hotel.

Plata taxei -unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de 10, inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.

8) Taxe speciale. Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si consiliul municipiului Bucuresti, dupa caz pot adopta taxe speciale. Aceste taxe speciale se incaseaza numai de la persoane fizice si juridice care beneficiaza de serviciile oferite de institutia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare si functionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, sa efectueze prestatii ce intra in sfera de activitate a acestui tip de serviciu.

9) Alte taxe locale- Consiliile locale, Consiliul general al municipiului Bucuresti sau consiliile judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, acselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologice si altele asemenea.

Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator.

Toate aceste taxe se calculeaza si se platesc in conformitate cu procedurile aprobate de autoritatile deliberative interesate.

2.3 Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli la Primaria municipiului Botosani

Cheltuielile din bugetele locale reflecta resursele financiare utilizate de organele administratiei publice locale pentru satisfacerea cerintelor social-culturale, economice, serviciilor de dezvoltare publica si a altor cerinte ale locuitorilor din comune, orase si municipii.

Cartea Europeana pentru autonomia locala cuprinde anumite principii in efectuarea cheltuielilor din bugetele locale :

in masura posibilitatilor, subventiile acordate unitatilor administrativ- teritoriale nu trebuie sa fie destinate finantarii de proiecte specifice. Acordarea de subventii nu trebuie sa duca la atingerea libertatii fundamentale a autoritatilor administratiei publice locale in domeniul de competenta ;

pentru a a fiannta cheltuielile de investitii, colectivitatile locale trebuie sai aiba acces la piata nationala de capitaluri ;

colectivitatile locale trebuie sa fie incurajate la asociere intre le, la coperarea cu sectorul privat pentru realizarea si exploatarea unor servicii publice locale ce necesita investitii importante ;

colectivitatile locale sa fie sprijinite in vederea realizarii unor investitii publice care vizeaza realizarea obiectivelor specifice unei dezvoltari durabile.

Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale sau de munca in scopul desfacerii activitatii si pentru satisfacerea trebuientelor unitatilor administrativ teritoriale. Ca urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezinta rezultatul rocesului de fundamentare a cheltuielilor.

Cheltuielile ce se inscriu in bugetele locale se pot estima pe baza metodei autonome, a metodei majorarii sau diminuarii si a metodei evaluarii directe.

Din analiza datelor rezulta ca din punct de vedere al structurii economice, ponderea cea mai mare a cheltuielilor in bugetul primariei Botosani in anul 2007 este detinuta de cheltuielile de personal (64%), cheltuieli materiale (25%) si nu in cele din urma de cheltuielile de capital (11%).

Propunerile ce cheltuieli pe anul 2007 s-a facut in baza urmatoarelor :

Ø     Legea 215/2006 privind administratia publica, cu modificarile ulterioare.

Ø     Legea 273/2006 privind finantele publice locale;

Ø     Legea 486/2006 Legea bugetului pe anul 2007;

Ø     Executia bugetului de venituri si cheltuieli a Consiliului local Botosani;

Ø     Evolutia veniturilor si cheltuielilor a Consiliului local Botosani din anii precedenti ;

Ø     Politici fiscale bugetare nationale si locale ;

Ø     Propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine ;

Ø     Politicile si strategiile locale precum si prioritatile stabilite in formularea propunerilor de bugete.

Calcule si fundamentarea privind cheltuielilor Primariei Botosani

La nivelul institutiilor de administratie publica locala, calculele si fundamentarea cheltuielilor se realizeaza pe subdiviziuni atat ale clasificatiei functionale, cat si ale clasificatiei economice. In fundamentarea cheltuielilor se pleaca de la identificarea si individualizarea indicatorilor financiari potrivit cu clasificatia economica, indicatori asupra carora au loc calcule de dimensionare a acestora.

Pentru fiecare institutie publica sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul propriu al Primariei Botosani, se preconizeaza, se aproba si se executa cheltuieli necesare in urmatoarea sructura :

A1- Cheltuieli curente ;

A2 - Subventii ;

A3 - Transferuri si cheltuieli de personal.

Cheltuielile curente cuprind :

Ø     Cheltuieli de personal ;

Ø     Cheltuieli materiale si servicii.

Aceasta categorie de cheltuieli reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor

publice si constituie un consum definitiv de produs intern brut, ele trebuind sa se reinnoiasca anual. Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice.

Ø     Fundamentarea cheltuielilor de personal - vizeaza plata drepturilor salariale ale

personalului angajat, precum si drepturibe de delegare, detasare si transfer in interesul serviciului. Cheltuielile de personal se stabilesc tinand seama de dimensionarea personalului de specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget, in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional, prin aplicarea corespunzatoare a legislatiei in domeniul salarizarii.

Fondul aferent salariilor de baza pe anul 2006 a fost stabilit pe baza salariilor din luna decembrie 2005, urmand ca pe parcursul definitivarii proiectului de buget pe anul urmator, acesta sa fie recalculat in functie de politica stabilita de Guvern in acest domeniu. De remarcat este faptul ca in anul 2006 cheltuielile de personal la capitolul ,,Autoritati publice" au crescut considerabil fata de anul 2005 deoarece au fost cumulate

si drepturile salariale ale angajatilor din cadrul Directiei Piete si Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat.

Avand in vedere implicatiile economice si sociale pe care le poate determina o fundamentare necorespunzatoare a acestor cheltuiell, procesul de fundamentare este meticulos. Ministerul Finantelor a creat un set de formulare a caror corecta completare conduce la stabilirea justa a acestui titlu de cheltuieli pentru anul de baza si cu protectie pe urmatorii trei ani, dupa cum urmeaza:

date de fundamentare a numarului de personal si a fondului de salarii de baza lunar;

fundamentarea numarului si a fondului de salariu pentru personalul care desfasoara activitati pe baza de proiecte, programe sau obiective;

fundamentarea cheltuielilor privind plata drepturilor de deplasare, detasare si transfer in interesul serviciului.

Datele cuprinse in aceste formulare de fundamentare se analizeaza si sintetizeaza la nivelul fiecarei institutii sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul local in formularul ,,Fundamentarea cheltuielilor de personal" care vor deveni apoi sume absolute propuse in proiectul de buget.

La Primaria Municipiului Botosani, pentru capitolul "Autoritati publice", cheltuielile cu salariile au fost previzionate pentru anul 2006 la suma de 98.765.742 crescand cu 77% fata de anul 2005. Cresterea cu un procent ridicat se explica in primul rand prin includerea la cheltuieli de personal - Autoritati publice, a directiilor Piete si DAPPP, si apoi prin cresterile salariale preconizate.

Fundamentarea cheltuielilor de personal are la baza date de fundamentare a numarului de personal si a fondului de salarii de baza lunar, precum si fundamentarea numarului de salariati si a fondului de salarii pentru personalul salariat care desfasoara activitati pe baza de proiecte, programe sau obiective. Un element necesar in dimensionarea cheltuielilor il reprezinta statul de functiuni. Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat, sunt:

• numarul de personal angajat;
• salariul tarifar de incadrare;
• indemnizatia de conducere;
• salariul de merit;
• indemnizatia pentru sporul de vechime;
• alte sporuri;
• numar de ore suplimentare;
• contributia pentru asigurarile sociale;
• contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;
• contributia pentru constituirea fondului de somaj.

Ø     Fundamentarea cheltuielilor materiale si de servicii sunt in principal

cheltuieli de intretinere si gospodarire a spatiilor si sediilor unde isi desfasoara activitatea primaria, dar si cheltuieli cu materiale si prestari servicii cu caracter functional, obiecte de inventar, cheltuielile cu reparatiile curente si cu cele capitale, carti, publicatii, si alte cheltuieli de aceeasi natura.

Cheltuielile materiale si prestarile de servicii se stabilesc pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice fiecarui domeniu de activitate, precum si a legislatiei care reglementeaza normativele de cheltuieli. Se analizeaza necesitatea, oportunitatea si eficacitatea fiecarei cheltuieli, asigurandu-se conditii normale de functionare pentru fiecare institutie publica. Fundamentarea acestor categorii de cheltuieli se face in raport cu indicatorii specifici fiecarei actiuni. Cheltuieli materiale si prestari servicii pentru anul 2006 au fost in suma de 39.850.468 mii lei.

In aceasta categorie de cheltuieli se includ iluminatul, incalzirea, apa, canalul, salubritatea, posta, furniturile de birou, materialele de curatenie, diverse prestari de servicii, obiecte de inventar, etc. Intr-o forma simplificata, fundamentarea acestei categorii de cheltuieli se poate realiza inmultind valoarea totala a cheltuielilor, stabilita pe baza facturilor de la furnizori pe ultima luna, cu rata inflatiei prognozate, cu un factor aleator si cu numarul de luni a anului.

Subventii si transferuri

Acest tip de cheltuieli nu este considerat ca facand parte din cele ce exprima un consum definitiv de produs intern brut, ci duc la infaptuirea unor serii de operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private. Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi:

cheltuieli publice pentru asistenta sociala;

cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subventionarea institutiilor din acest domeniu;

subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat;

dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe.

La fundamentarea propunerilor privind subventiile pe activitati se are in vedere restrangerea sferei de acordare a acestora, tinandu-se seama de masurile luate in cadrul actiunilor de restructurare si modernizare a activitatilor economice. Sumele defalcate din impozitul pe venit sunt deci destinate subventionarii energiei termice livrate populatiei si se repartizeaza de catre Consiliul Judetean, in functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei, la care pretul local depaseste nivelul de referinta. Datele de fundamentare sunt influentate de elemente precum:

a)     cantitatea de Gcal produsa si/sau de distributie;

b)     pretul de productie si/sau de distributie;

c)     pretul suportat do populatie;

d)     diferenta de acoperit prin subventii.

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau construirea de bunuri publice de folosinta indelungata, contribuind la imbogatirea si modernizarea sectorului public, cum ar fi: construirea de autostrazi, porturi si aeroporturi, baraje, sisteme do irigatii, scoli, spitale, cladiri administrative etc.

In programul de investitii se inscriu cheltuielile pe ani si pe etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate, precum si investitiile de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale, care potrivit legii se aproba in pozitia globala ,,alte cheltuieli de investitii".

Cheltuielile pentru investitiile municipale si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrative-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local. Obiectivele de

investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fast elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata, utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

CAP.III- Finantarea cheltuielilor publice la Primaria Municipiului Botosani

3.1 Finantarea bugetara

Finantarea cheltuielilor bugetare reprezinta alocarea de mijloace banesti, pe baza bugetelor publice aprobate, la dispozitia ordonatorilor de credite bugetare, pentru destinatii precis stabilite ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare.

Din punct de vedere tehnic, finantarea bugetara se deruleaza diferit la bugetele statului fata de bugetele locale. De aici, metode, proceduri si operatiuni care genereaza fluxuri informationale diferite in sensul implicarii de responsabilitati, competente, documente, etc. In plan procedural, finantarea cheltuielilor bugetare are drept sustinere metodologica normele Ministerului Finantelor Publice privind organizarea si functionarea trezoreriei.

Din punct de vedere tematic in aceste norme este prezentata finantarea cheltuielilor pe categorii de bugete, pe baza de proceduri si operatiuni cu insotirea de documente specifice.

Finantarea de la bugetele statului se poate contura distinct prin tehnica deschiderii si repartizarii de credite bugetare. In acest sens sunt implicati urmatorii factori institutionali: ordonatorii de credite bugetare, cei care au responsabilitatea gestiunii bugetelor publice si Trezoreria Finantelor Publice. Institutiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice (Ministerul Finantelor Publice- pentru bugetul de stat, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei- pentru bugetul asigurarii sociale de stat, unele ministere sau institutii centrale- pentru fondurile speciale, Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate- pentru bugetul asigurarilor de sanatate) au rolul de finantatori pentru ordonatorii de credite bugetare, prevazuti cu cheltuieli in bugetele acestora.

Trezoreria Finantelor Publice are ca raspundere principala in materie bugetara, executia de casa a veniturilor si cheltuielilor din bugetele publice. Deschiderea si reparizarea de credite bugetare, privita din perspectiva tehnicii bugetare, poate fi abordata in doua momente distincte si totodata succesive, ale finantarii: deschiderea de credite bugetare si repartizarea de credite bugetare.

Finantarea bugetara, utilizeaza ca tehnici bugetare urmatoarele doua momente distincte:

Ø     deschiderea de credite bugetare ;

Ø     repartizarea de credite bugetare.

In cazul Primariei Municipiului Botosani, deschiderea de credite bugetare reprezinta autorizatia pe care o da Ministerul Finantelor Publice catre unitatea operativa a Trezoreriei Finantelor Publice din Bucuresti, prin care se dispune ca o anumita suma de bani cu titlul de credit bugetar sa treaca din contul bugetar (bugetul de stat), in contul Primariei Municipiului Botosani (pe baza solicitarii de credite).

Initiativa in actiune, o are primarul Municipiului lBotosani care intocmeste trimestrial o cerere de deschidere a creditelor bugetare pe care o adreseaza Ministerului Finantelor Publice. In cererea de deschidere se precizeaza suma solicitata si subdiviziunea de cheltuieli (capitol) la care se incadreaza. Cererea de deschidere are mentionat pe verso pe de o parte, cheltuielile cu caracter centralizat, iar pe de alta parte cheltuielile pentru nevoile proprii. O data cu cererile mentionate, Primarul prezinta o nota justificativa si dispozitiile bugetare pentru reparizarea creditelor de catre ordonatorii subordonati.

Figura nr.6- Structura si relatiile existente la ordonatorii de credite bugetare

3.2 Sursele de finantare

Organele locale dimensioneaza prevederile bugetare locale de cheltuieli in functie de nevoile proprii ale fiecarei unitati administrativ-teritoriale corelate cu resursele bugetare posibile de mobilizat. Din bugetele locale aprobate se finanteaza, in conditiile legii, actiuni social-culturale, obiective si actiuni economice de interes local, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor administratiei publice locale, precum si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.

In cadrul Primariei Municipiului Botosani sursele de finantare sunt:

Ø     Venituri proprii

impozite pe profit, cladiri, terenuri, spectacole, etc.

taxa pe mijloacele de transport, taxa hoteliera, taxe pentru eliberarea licentelor si autorizatii de functionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatile notariale,etc.

varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte de la institutiile publice.

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului, din privatizare, etc.

cote defalcate din impozitul pe venit.

Ø     Venituri complementare: veniturile de echilibrare de la bugetul de stat.

Ø     Venituri alternative: donatii si sponsorizari.

Finantarea de la bugetele locale are drept expresie tehnica bugetara alimentarea cu mijloace banesti sau alocarea de fonduri. Particularitatea prezenta in acest tip de finantare se refera la faptul ca acoperirea cheltuielilor se face doar in limita disponibilitatii existente in cont.

Primaria are deschis la Trezorerie un cont de disponibil in care sunt consemnate incasarile din veniturile proprii Si cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.

Primarul indeplineste functia de ordonator principal de credite bugetare si stabileste lunar cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu.

Primarul determina cuantumul creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea necesarului de credite bugetare.

3.3 Utilizarea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate au semnificatia de limite de finantare in care trebuie sa se incadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli bugetare, la institutii impune respectarea unor reguli ce deriva din prevederile legislatiei finantelor publice, si anume:

• utilizarea fondurilor in conformitate cu destinatia stabilita prin bugetul de venituri si cheltuieli in limita creditelor bugetare aprobate pe an si pe trimestru;
• utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare cheltuiala trebuie sa aiba la baza o dispozitie legala prin care se autorizeaza suportarea ei din bugetul public;
• aprobarea si efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducatorului compartimentului financiar- contabil;

Pentru efectuarea unei cheltuieli, se parcurg anumite etape tehnice: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Competenta in angajarea cheltuielilor revine conducatorilor institutiei publice in calitate de ordonatori de crdite bugetare. In executia cheltuielilor, angajarea este considerata etapa cea mai importanta, intrucat ea presupune incadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate.

Lichidarea urmeaza angajarii cheltuielii si este operatia prin care se considera serviciul realizat institutiei si se determina suma de plata. In acest moment sunt necesare actele justificative in legatura cu ceea ce reprezinta cheltuielile, acte care sunt inregistrate in compartimentul financiar- contabil.

Ordonantarea consta in emiterea ordinului de plata, dispozitie data in acest sens privind sume de bani in favoarea unui tert. Sediul operatiunii este acelasi, compartimentul financiar- contabil al ordonatorului de credite bugetare.

Plata, semnifica efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de institutie. Raspundera operatiunilor revine gestionarilor publici, casieri sau contabili platitori. Platile in numerar constau in salarii, burse si avansuri in contul cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Platile prin conturi bancare apar in toate cazurile, terte persoana juridice, procurarea de materiale, achitarea de furnizori, plati catre bugetele publice.

Documentul intern prin care ordonatorul de credite da dispozitie sefului compartimentului financiar-contabil sa intocmeasca instrumentele de plata a cheltuielilor poarta denumirea de ordonantare de plata.

Formularul de ordonantare de plata trebuie sa contina date cu privire la: exercitiul bugetar in care se evidentiaza plata; subdiviziunea bugetara la care se inregistreaza plata (in cifre si in litere) exprimata in moneda nationala sau in moneda straina, dupa caz; datele de identificare ale beneficiarului platii; natura cheltuielilor; modalitatea de plata. Documentul mentionat este datat si semnat de catre ordonatorul de credite sau persoana delegate cu aceste atributii. Acesta va fi insotit de documente justificative in original si va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care sa confirme corectitudinea sumelor de plata, livrarea si receptionarea bunurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, inregistrarea bunurilor in gestiunea institutiei si in contabilitatea acesteia.

Inainte de a fi transmisa compartimentului financiar (financiar-contabil) pentru plata, ordonantarea de plata se trimite pentru avizare persoanei imputemicite sa exercite controlul financiar preventiv. Scopul acestei avizari este de a stabili ca:

ordonantarea de plata a fost emisa corect;

ordonantarea de plata corespunde cu cheltuielile angajate si suma respective este exacta;

cheltuaiala este inscrisa la subdiviziunea corespunzatoare din bugetul aprobat;

exista credite bugetare disponibile;

documentele justificative sunt in concordanta cu reglementarile in vigoare;

numele si datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

Achitarea cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita creditelor bugetare deschise si neutilizate sau a disponibilitatilor aflate in conturi.

Instrumentele de plata utilizate de Primaria Municipiului Botosani sunt:

cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului, care se semneaza de doua persoana autorizate in acest seas; prima semnatura este a sefului compartimentului financiar-contabil, iar a doua apartine persoanei cu atributii in efectuarea platii.

Conducatorul compartimentului fmanciar-contabil asigura efectuarea platii numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: cheltuielile care urmeaza sa fie platite au fost angajate, lichidate si ordonantate; exista credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilitati in contul de disponibil; documentele de angajare si ordonantare au primit viza de control financiar preventiv, alte conditii prevazute de lege.

Comunicarea de deschidere de credite se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local si este transmisa de catre Serviciul Bugete, Trezoreriei, pana la data de 20 a lunii curente pentru creditele aferente lunii urmatoare. In urma comunicarii, Trezoreria transmite Primarului, informare asupra deschiderii creditului bugetar.

Primarul transmite Trezoreriei dispozitia bugetara de repartizare de credite.

Trezoreria urmeaza sa transmita informare catre ordonatorul liceul. Odata cu comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite si dispozitia bugetara.

Dupa verificarea si aprobarea comunicarii se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei.

Dupa verificarea incadrarii cheltuielilor in suma creditelor deschise pe capitole inregistrate pe seama Primariei Municipiului Botosani, dispozitlile bugetare se inregistreaza in contul aferent. Cu creditele repartizate, pe baza dispozitiilor bugetare, ordonatorul tertiar de credite- Directorul Liceului, se diminueaza soldul contului de credite deschise pe seama Primariei.

3.4 Plati prin trezorerie

Primarul Municipiului Botosani poate dispune plati din creditele bugetare deschise ori repartizate astfel:

Ø     In conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli;

Ø     In contul institutiilor din subordine pentru cheltuielile de capital.

Platile pot fi dispuse numerar prin caseriile institutiilor, prin decontarea din cont in favoarea tertilor care au livrat marfuri, alimente, materiale etc. Instrumentele de plata sunt CEC-ul pentru eliberarea numerarului, ordinal de plata prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici sau a bugetelor publice, factura cu dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru institutie publica in cazul livrarilor de marfuri combustibile. Nu se poate efectua plata cheltuielilor, daca:

v    Nu exista credite bugetare deschise si/sau reparizate ori disponibilitatile nu sunt suficiente;

v    Nu exista confirmarea serviciului efectuat si documentele nu sunt vizate pentru "bun de plata";

v    Beneficiarul nu este cel fata de care institutia publica are obligatii;

v    Nu exista viza de control financiar preventiv pe ordonantarea de plata si nici autorizatia prevazuta de lege.

Institutia publica trebuie sa prezinte unitatii de trezorerie la care are conturile deschise in vederea efectuarii platilor, bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si reparizat pe trimestre.

Entitatea publica isi exercita dreptul de administrare si dispozitie asupra conturilor de cheltuieli bugetare si de disponibil prin intermediul persoanelor imputernicite in acest sens.

Ordinele de plata se emit pe baza documentelor care justifica faptul ca trebuie sa se achite integral sau partial o datorie contractata sau justificata. Acestea se inscriu intr-un registru special si vor purta in numar de ordine unic, incepand cu numarul 1. Numerotarea ordinelor de plata se face in ordine crescatoare pentru fiecare exercitiu bugetar. Documentele mentionate se dateaza, iar in spatiul rezervat obiectului platii se evidentiaza subdiviziunea bugetara de la care urmeaza sa se efectueze plata.

Un ordin de plata nu poate cuprinde plati referitoare la mai multe subdiviziuni de cheltuieli ale bugetului aprobat.

Bibliografie :

Filip Ghe., » Finante publice », Ed. Junimea, Iasi, 2002;

Legea Administratiei publice locale nr.215/2001;

Legea nr.500/2002, privind Finantele publice locale;

Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal;

Regulamentul de organizare si funstionare al Primariei Municipiului Botosani;

Stefura Gabriel, « Proces bugetar public » (suport de curs ), Ed. Universitatii Alexandru Ioan- Cuza, Iasi, 2008.