Omul si Clima

Omul si Clima

Clima reprezinta regimul de mediu multianual al proceselor si fenomenelor meteorologice, caracteristice unei anumite regiuni sau intregului glob, determinat de radiatia solara si de circulatia generala a atmosferei, care variaza in raport cu pozitia pe Pamant, cu altitudinea absoluta si configuratia reliefului.

Inca de la aparitia primilor reprezentanti ai regnului animal si vegetal in istoria Pamantului, clima a fost aceea care a avut un cuvant de spus in repartitia vietuitoarelor, in evolutia lor de-a lungul timpului, in schimbarea aspectului lor, in felul de hrana sau in modul de a-si construi adaposturile. Daca plantele si animalele au ajuns sa aiba astazi caracteristicile pe care le observam la fiecare specie in parte, aceasta nu este decat rezultatul adaptarii lor la mediu, prin perpetuarea raselor, genurilor si speciilor care s-au dovedit ma puternice in lupta cu natura sau a celor care au reusit sa supravietuasca capriciilor atat de schimbatoare ale climei se-a lungul erelor.

In functie de zonele climatice s-au format zonele de vegetatie, iar acestea, la randul lor, constituind baza hranei si mijlocul de adapost al animalelor, a influentat raspandirea lor. Daca plantele din regiunile desertice au radacini adanci si frunze groase ceruite, aceste nu sunt decat adaptari la o clima uscata si calda, pentru a putea absorbi apa de la o adancime cat ami mare si a impiedica transpiratia prea puternica. Daca animalele aceleiasi one sunt acoperite cu o crusta chitinoasa si pot supravietui un timp indelungat fara apa, este tot o adaptare la climatul locului respectiv contra unei deshidratari prea puternice. Toate vietuitoarele din tinuturile polare au o blaba scurta , deasa si in permanenta alimentata cu grasime pentru a le feri de gerurile naprasnice, dar si pentru a le inlesni inotul in cautarea hranei.

Nici infatisarea Pamantului n-a scapat de capriciile climei. Aspectul actual al scoartei terestre oglindeste si evolutia climatului erelor geologice. Alaturi de activitatea tectonica, eroziunea cauzata in principal de diferentele de temperatura, de vant si de precipitatii este un mare modelator al scoartei terestre. Martore ale actiunii ei sunt numeroase monumente ale naturii, canioanele, vaile sau sculpturile in diferite straturi de roci. Sunt celebre canioanele Colorado si Yellowstone sau fantasticile forme ale rocilor erodate din Bad Lands. La noi in tara sunt Babele din Bucegi si Sfinxul din Ciucas.

Oamenii, cu toate posibilitatile stiintifice si tehnice cunoscute in momentul de fata, sunt supusi climeim pornind de la succesiunea zilelor si noptilor, care imprima ritmul de viata si de activitate, si pana la una dintre cele mai importante ocupatii ale omului, agricultura, care se desfasoara in functie de anotimpuri. Dar influenta climei nu se manifesta numai asupra ritmului de viata si de activitate a oamenilor, ci si in multe alte directii. Astfel, chiar imbracamintea reflecta adaptarea omului: de la acel pagne sau sort pe care il poarta membrii unor triburi din Africa si America de Sud la costumul special facut cu unul sau mai multe staturi de blana purtate de oamenii din zonele polare si subpolare, la palariile conice purtate de locuitorii din sud-estul Asiei confectionate din pai sau la turbanele locuitorilor din Orient; insasi culoarea predominant deschisa a vesmintelor lor ii protejeaza de arsita indelungata a soarelui.

Omul a invatat sa-si construiasca adapostul in functie de clima la care s-a adaptat sa traiasca: locuitorii din tarile calde isi amenajeaza locuinta din materiale usoare si racoroase, din barne sau din bambus si pamant, inlesnindu-I o mai buna aerisire si racorire. In regiunile temperate oamenii au inventat alte materiale de constructie mai rezistente, care sa pastreze mai multa caldura iarna dar si sa tina racoare in timpul verii.

In zonele reci, locuintele sunt prevazute cu ferestre si pereti dublii, cu materiale termoizolatoare si posibilitati de incalzire. In tinuturile polare, din lipsa altor materiale de constructie, omul si-a construit locuita din bucati de gheata si zapada captusita prin interior cu blanuri de vulpe si urs polari.

Aspectul locuintelor din campie este diferit de cel al celor din zona deluroasa sau montana. In aceasta zona precipitatiile fiind mai reduse si predominand mai mult cele lichide au determinat pe localnici ca acoperisurile caselor sa aiba o inclinatie mai mica fata de a celor construite in zona montana, care au o inclinare foarte mare, cu scopul de a retine cat mai putin cantitatea sporita de precipitatii lichide si solide.

In vechime oamenii suportau mult mai greu variatiile climatice ivite in timpul deplasarilor pe care le faceau. Astazi cu posibilitatile tehnice existente, oamenii se adapteaza mult mai usor unui climat impropriu, cu ajutorul diferitelor materiale moderne de constructie sau instalatiilor de aer conditionat.

Meteorologia are din ce in ce mai mult o deosebita importanta practica. Prevazand fenomenele meteorologice care pot aduce pagube agriculturii, se iau masuri de protectie in vederea diminuari pagubelor sau chiar evitarea pierderilor. O ramura specifica a meteorologiei numita agroeteorologie se ocupa cu studiul influentei fenomenelor meteorologice in productia agricola. Toate unitatile agricole primesc informatii referitoare la schimbarea timpului si asupra aparitiei fenomenelor daunatoare agriculturii, cum sunt bruma, grindina, inghetul.

Pentru efectuarea in bune conditii a transporturilor aeriene trebuie cunoscute previziunile meteorologice. Traficul aerian beneficiaza cel mai mult de cunoasterea lor: avioanele nu decoleaza decat daca cunosc cum va fi vremea dupa care aduc la cunostinta pilotului navei eventualele schimbari meteorologice in ruta pe care urmeaza s-o parcurga. El primeste si in timpul zborului numeroase indicatii referitoare la starea atmosferei. Transportul  maritim poate fi influentat si de necunoasterea situatiei meteorologice a rutei. Fenomenele cele mai periculoase sunt ceata, vantul si inghetul. De aceea marile nave sunt prevazute cu radare meteorologice, care pot capta informatii si de la satelitii meteorologici special lansati.

Si transportul pe calea ferata sau cel rutier beneficiaza de ajutorul meteorologiei. Iarna, cand viscolele blocheaza circulatia, buletinele meteo indica zonelel in care traficul feroviar si rutier este intrerupt. Precipitatiile abundente, precum si inghetul si dezghetul pot provoca distrugeri ale autostrazilor podurilor si terasamentelor.

O mare importanta o au studiile climatologice cu privire la amplasarea judicioasa a unor noi obiective industriale, functionale sau a locurilor de odihna. Se stie ca zonele de relief inconjurate de munti nu permit scurgerea si ventilarea aerului, inlesnind persistarea aerului poluat si formarea inversiunilor de temperatura. Ca urmare, compusii si reziduurile chimice formate nu se pot imprastia in atmosfera ramanand in staturile cele mai inferioare ale atmosferei si avand urmari negative in viata omului, animalelor si plantelor regiunilor respective. In momentul de fata, amplasarea noior obiective industriale, cum sunt cele chimice sau siderurgice se face in urma studiului de microclimat al localitatii respective. In nici un caz nu se vor amplasa in directia predominanta a vantului, deoarece fumul se va abate asupra localitatii respective. De aceea se tine seama si de amplasarea noilor cartiere de locuinte, a spatiilor verzi de recreere si de odihna sau a sanatoriilor.

Un studiu climatologic amanuntit este necesar si inainte de inceperea unei constructii: in cazul unui bloc de locuinte se va tine cont de directia predominanta a vantului, orientandu-se pe directia vantului pentru a nu fi supus actiunii acestuia. Obiectivele industriale care polueaza aerul vor fi inconjurate de perdele de vegetatie, care au rolul de purificare a atmosferei. In calculul capacitatii lor de evacuare a apei din precipitatii se va tine seama de cantitati maxime cazute in zona respectiva. Pentru asigurarea unei bune functionari a hidrocentralelor trebuie cunoscute regimurile de precipitatii si de inghet. In proiectarea liniilor electrice si in amplasarea si forma salpilor determinante vor fi directiile predominante ale vantului si depunerile de gheata pe conductori, sporindu-se parametrii de rezistenta a constructiei respective.

Tratamentele balneoclimatice presupun studii climatologice anterioare pentru indeplinrea scopului lor. In amplasarea spitalelor, a sanatoriilor si a localitatilor balneare se tine seama de conditiile climatice locale. Amenajarea unor microclimate optime in halele de lucru, in incaperi, in scoli, in fabrici are o mare importanta in obtinerea unui randament maxim al omului in munca sa.

Din cele prezentate mai sus rezulta marea importanta ce se acorda in momentul de fata studiilor climatologice, cunoasterea diferitelor fenomene meteorologice, gradul lor de manifestare si frecventa aparitiei lor in zona in care in care ne intereseaza. Fara nelipsitul studiu climatologic, omul nu va putea valorifica in cel mai inalt grad obiectivul industrial construit si telurile propuse de el nu vor putea fi in intregime realizate, de multe ori ivindu-se chiar efecte neasteptate si contrare. De aceea in prezet se acorda o deosebita importanta cunoasterii amanuntite a conditiilor naturale ale mediului in care omul isi desfasoara activitatea sa creatoare.