Specii de plante si animale protejate prin lege

Specii de plante si animale protejate prin lege 

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.

In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Finetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii, intinse pe o suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130.000 de hectare.

Multe dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta alba sau calugar, al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele.

Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul extinctiei sint populatiile de pastruga, morun, cega si nisetru.

Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra, ursul, rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste considerabile).

Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii '60, specialistii au mai semnalat citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala.

In Romania, numarul risilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.

Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia", afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.

In Delta Dunarii exista specii inalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum, specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa in componenta pasarilor sfinte egiptene, ocupand cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500 exemplare.

Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in documentarele de la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent.

Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat, prin lege, in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115.000 de hectare); are o diversitate geologica deosebita, e un adevarat muzeu de geologie in aer liber; intilnim acolo peste 4.000 de specii de plante si peste 5.200 de specii faunistice, multe dintre ele protejate la nivel mondial.

Judetul Brasov, prin varietatea reliefului sau, este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. Acest relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante (multe endemice sau foarte rare) si de animale. Pentru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor naturale si a parcurilor nationale. Acestea, precum si monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii, care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. Astfel, judetul Brasov, se poate mandri, din punct de vedere floristic, cu nu mai putin de 14 obiective floristice ocrotite. In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si plantele protejate in fiecare din ele:

Piatra Craiului

Este parc natural cu statut provizoriu (statut obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov), avand ca specii rare si, astfel, ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), specie endemica, unicat mondial, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra), tulichina mica (Daphne eneorum), ciubotica cucului (Primula intricata),

Asperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, Heracleum palmatum.
Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania.

Muntii Bucegi

Cuprind obiective floristice si faunistice reprezentate in abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura.
Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alba), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea de colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Dryas octopetala (argintica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcii pitice), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba rosioara). Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienuparul), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).

Tigaile din Ciucas

Rezervatie ce adaposteste, ca specii de prima importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte), Nigritella rubra (sangele voinicului).

Tampa

Este o rezervatie complexa, avand ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris caespitose (stanjenelul), Dracocephalum austriacum (mataciunea), Rosa spinossisima (macesul pitic), Spirea crenata (cununita de calcar), Pedicularis campestris.

Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari)
Draba haynaldi (flamanzica).

Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici)
Stipa pulcherrima (colilia), Poa badensis (firuta de piatra), Biscutella laevigata (ochelarita).

Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului

Pulsatilla montana (deditelul), Adonis vernalis (ruscuta de primavara), iris hungarica, Iris caespitosa (stanjenei), Amygdalus nana (migdal pitic), Cerasus fruticosa (visinel).

Mlastina eutrofa de la Harman

Armeria alpina (jimla), Pedicularis sceptrum carolinum (daria), Primula farinosa (ochii broastei), Drosera anglica (roua cerului - planta carnivora).

Padurea si mlastinile de la Prejmer

Fritillaria meleagris (laleaua pestrita), Ribes nigrum (coacaz negru), Trollius eoropaeus (bulbucii de munte), Campanula latifolia (clopotei), Iris sibirica (stanjenelul siberian), Senecio daria (cruciulita), Armeria alpina (jimla). 

Mlastina de la Stupini

Primula farinosa (ochii broastei), Saxifraga mutata. 

Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului

Narcissus stellaris (narcisa), Trollius europaeus (bulbucii de munte), Iris sibirica (stanjenelul siberian). 

Padurea Bogatii (rezervatia stiintifica)
Hepatica transsilvanica (crucea voinicului). 

Mlastina eutrofa de la Dumbravita Barsei

Redicularis sceptrum carolinum (daria), Menyanthes trifoliata (trifoistea), Trollius europaeus (bulbucii de munte).

Organizatiilor nationale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii, de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante nepretuite, a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere, de nerecuperat vreodata. Deasemenea, aceste organizatii trebuie sa ia orice masura permisa de lege in scopul salvarii acestor specii, aflate in prag de disparitie, pentru ca prezenta lor sa ne incante ochiul si sufletul, la fel ca pana acum.

Concluzii

Presiunile produse de aglomerarile urbane afecteaza zonal calitatea vietii si a factorilor de mediu, dar prin masurile tehnico- juridice, adaptarea si aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea si punerea in functiune a statiilor de epurare, mentinerea functionarii la parametrii proiectati a statiilor de epurare existente, exploatarea in conditii de siguranta a depozitelor ecologice de deseuri, organizarea si dotarea corespunzatoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare si dezvoltare a spatiilor verzi, au darul de a imbunatati constant calitatea mediului, starea de confort si de sanatate a populatiei.
Impactul negativ al turismului asupra mediului
Agresarea mediului urban prin turism este provocata de:
 -apele uzate provenite de la unitatile turistice;
-noxele din transport (autovehicule in trecere);
-noxele de la centrale termice ale bazelor turistice;
-zgomotul de la centrele de recreere pentru turisti si din transport;
-comportament necivilizat fata de valorile de patrimoniu.
In ciuda contributiilor negative pe care le are turismul asupra mediului nu putem omite efectele pozitive legate de: -imbogatirea arhitecturala si peisagistica
-constituirea de zone protejate
-reconstructia ecologica
-dezvoltarea socio - economica.
Presiuni exercitate de zgomot si vibratii
Sursele de producere a poluarii sonore:
-zgomotul industrial produs de diferitele unitati industrial
-zgomotul comercial produs de diferite activitati de comert
-zgomote date de mijloacele de transport, in special autovehicule.
-surse din locuinte: liftul, hidroforul, instalatiile de apa sau canalizare, utilizarea diverselor aparate ca aspiratorul de praf, masini de spalat rufe, radioul, televizorul, foenul de uscat parul, telefonul;

Actiunea asupra organismului, a zgomotului urban poate avea urmatoarele efecte:
-leziuni la nivelul timpanului (perforatii) a urechii medii si chiar la urechea interna.
-oboseala auditiva care consta in ridicarea pragului de audibilitate ceea ce face ca zgomotul sau sunetele mai joase sa nu mai fie auzite.

-hipoacuzia - din ce in ce mai frecventa tocmai datorita zgomotului din mediul de viata care a devenit din ce in ce mai puternic.
-perturbari asupra curentilor bioelectrici din creier cu modificari importante ale electroencefalogramei, modificari asemanatoare cu cele din anumite boli psihice.
-pot apare tulburari ale aparatului circulator cu cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale, asupra aparatului digestiv cu modificari ale motilitatii si secretiei digestive, asupra unor glande endocrine mai ales tiroidei si pancreasului, si chiar asupra sistemului nervos insasi cu cresterea excitatiei nervoase cu hiperreflectivitate, stari de iritatie, nervozitate, insomnie, scaderea puterii de munca mai ales a celei intelectuale, etc.
Astazi zgomotul este incriminat ca un factor etiologic in producerea unor afectiuni ca hipertensiunea arteriala, ulcerul, diabetul, hipertiroidiile si binenteles a diverselor tulburari psihice.O actiune puternica o are zgomotul asupra organismului in somn atunci cand totalitatea functiilor organismului se reduc la starea lor de baza. Organismul uman prezinta o anumita adaptare la zgomot; lipsa zgomotului se traduce prin aparitia unor fenomene ca stari de neliniste, senzatii de izolare, de depresiune nervoasa, de ureche infundata etc.
Presiuni exercitate de mijloacele de transport.
O atentie deosebita o acorda institutiile de protectie a mediului mijloacelor de transport destinate transportului de substante, marfuri si deseuri periculoase. Din acest motiv in demararea procedurii de autorizare a acestei activitati (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de conditii ce trebuie respectate de catre agentii economici solicitanti, in scopul prevenirii si diminuarii accidentelor majore.
Impactul consumului de energie asupra mediului
Sectorul energetic, pe intregul lant - producere-transport-consum de energie, produce cca 90% din emisiile poluante din Romania. Este deci nevoie de o strategie nationala pentru reducerea impactului sectorului energetic, care sa cuprinda ca directii principale:
-imbunatatirea calitatii aerului in zonele industriale cu impact deosebit asupra sanatatii populatiei;
-reducerea nivelului de poluare pentru a respecta prevederile impuse de legislatia europeana;
-necesitatea cuantificarii investitiilor cerute de actiunile care pot conduce la alinierea Romaniei la standardele UE;
-dezvoltarea si perfectionarea sistemului de monitorizare si analiza a emisiilor poluante;
-alinierea agentilor economici din domeniul energetic la nivelul emisiilor stabilit in urma negocierilor Cap. 22 MEDIU cu UE;
-introducerea unor instrumente economice care sa stimuleze reducerea poluarii, taxa pe CO2.

Bibliografie

Atlas Magazin de vacanta 1999 

ENCARTA -Enciclopedia 2001

Dictionar enciclopedic , Ed. Encicopledica , Bucuresti 2001;

Aldeanu, A; Georgescu, M; Mohon, Gheorghe; Rezervatii naturale din Romania, Ed. Scaiul 1993

www.altavista.com

www.bio.unic.ro

www.ecosfera.ournet.md

www.google.com

www.iatp.md