Cai de atac si proceduri speciale

Cai de atac si proceduri speciale

Recursul

Impotriva sentintei pronuntate in prima instanta, se poate formula recurs care se judeca de catre sectia de contencios administrativ a tribunalului. Conform articolului 34 alineat 2 al Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 "Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii".

Textul legal nu exceleaza prin claritate, intrucat, la o interpretare literala a textului, s-ar deduce ca recursul ar trebui depus la sectia de contencios administrativ a tribunalului, ceea ce nu corespunde principiului fundamental de procedura, potrivit caruia declaratia cu privire la calea de atac (indiferent ca este apel sau recurs, procedura penala sau procedura civila) se depune la instanta a carei hotarare se ataca. Pentru consideratii de tehnica legislativa, in vederea inlaturarii oricarui dubiu, propunem, de lege ferenda, ca textul sa fie formulat astfel: "Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se solutioneaza de sectia de contencios administrativ a tribunalului"

Pot formula recurs toate persoanele care au avut calitate de parte in fata primei instante. Apreciem ca si persoanele citate in calitate de intimati in temeiul articolului 119 din Codul rutier sunt indreptatite sa formuleze recurs.

Desi introducerea in legislatia contraventionala a unor dispozitii speciale cu privire la recurs a fost facuta doar prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, in urma modificarilor Codului de Procedura Civila aduse prin Legea nr. 59/1993 prin care se arata ca hotararile definitive sunt susceptibile de recurs, s-a apreciat, pe buna dreptate, ca hotararile contraventionale care, potrivit articolului 38 din fosta Lege nr. 32/1968 erau definitive si executorii, puteau fi atacate cu recurs[2].

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, avand in vedere natura specifica a contraventiei, forma de ilicit foarte asemanatoare cu infractiunea, a introdus anumite dispozitii derogatorii de la dreptul comun in materia recursului.

Astfel, recursul are efect suspensiv de executare, executarea dispozitiilor din procesul-verbal fiind practic suspendata pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.

Spre deosebire de dreptul comun, motivarea recursului in interiorul termenului de recurs nu este obligatorie, motivele de recurs putand fi sustinute si printr-un memoriu separat adresat instantei de recurs sau oral, in fata instantei, cu prilejul solutionarii recursului.

Intrucat recursul in materie contraventionala este guvernat de dispozitiile articolului 304 indice 1 din Codul de Procedura Civila, instanta nu este tinuta de motivele de casare enumerate limitativ in articolul 304 din acelasi cod, ci va examina cauza sub toate aspectele.

Reglementarea actuala a recursului contraventional intareste sustinerea ca plangerea contraventionala este o actiune in justitie de sine statatoare, iar procedura contraventionala o procedura care amalgameaza institutii ale dreptului administrativ, procedurii civile si procedurii penale. Posibilitatea motivarii recursului oral este specifica doar procedurii penale si recursului contraventional, iar instanta contraventionala are atributii mult mai largi decat instanta de contencios administrativ.

Contestatia, in anulare

Deoarece dispozitiile legii cadru in materie contraventionala se completeaza cu normele Codului de Procedura Civila, se poate trage concluzia ca, si in materie contraventionala pot fi exercitate caile extraordinare de atac care nu sunt prevazute expres in legislatia contraventionala, respectiv contestatia in anulare si revizuirea.

Sunt admisibile deopotriva contestatia in anulare obisnuita reglementata de articolul 317 din Codul de Procedura Civila si contestatia in anulare speciala ale carei cazuri sunt prevazute in articolul 318 al aceluiasi cod.

Revizuirea

Hotararile instantelor in materie contraventionala sunt supuse si revizuirii, care poate fi exercitata in cazurile prevazute de articolul 322 din Codul de Procedura Civila.

Motivele de revizuire sunt cele prevazute de Codul de Procedura Civila, respectiv:

Dispozitivul hotararii contine dispozitii potrivnice .

Referitor la cazul al doilea de revizuire, spre deosebire de dreptul comun, instanta contraventionala se poate pronunta ex­tra petita dispunand anularea procesului-verbal chiar daca petentul a solicitat expres doar reaprecierea sanctiunii aplicate, astfel incat o cerere de revizuire in acest sens ar fi inadmisibila. Evident, in practica aceasta situatie poate fi intalnita extrem de rar, intrucat, de regula, petentii solicita prin plangerea contraventionala anularea procesului-verbal.

Al treilea caz de revizuire, respectiv cand obiectul pricinii nu se afla in fiinta, ar putea interveni in situatia in care, desi procesul-verbal a fost revocat de catre intimat, instanta a solutionat fondul cauzei respingand plangerea contraventionala. Si aceasta este o situatie mai mult ipotetica.

Un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza.

Dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri dove­ditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere.

Exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate[5].

Partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte hotararea atacata, iar in cazul hotararilor potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare[6].

Procedura speciala a aplicarii sanctiunii
prestarii unei activitati in folosul comunitatii

Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 consacra un regim unitar[7] pentru aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii, care are un caracter special in raport cu procedura prevazuta de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.

Sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, prevazuta in actele normative intotdeauna alternativ cu amenda[8], este aplicata numai de instanta de judecata. Potrivit articolului 5 al Ordonantei Guvernului nr. 55/2002 sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii poate fi aplicata numai persoanelor fizice.

In situatia in care agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii nu este indestulatoare, acesta intocmeste doar procesul-verbal de constatare a contraventiei pe care il inainteaza, in cel mult 48 de ore, instantei de judecata care, la fel ca in sistemul prevazut de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, este judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia. Participarea procurorului este obligatorie. In situatia in care contravenientul este minor, asistenta juridica a acestuia este, de asemenea, obligatorie.

Daca instanta apreciaza ca nu se impune aplicarea acestei sanctiuni, va dispune aplicarea sanctiunii amenzii, iar daca va aprecia ca procesul-verbal de constare este nelegal sau netemeinic va dispune anularea acestuia.

Instanta va putea dispune aplicarea sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii doar cu acordul contravenientului[9]. Daca acesta nu este de acord cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, instanta va aplica sanctiunea amenzii.

Potrivit articolului 9 al Ordonantei Guvernului nr. 55/2002, hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este irevocabila, in timp ce hotararea prin care se dispune anularea procesului-verbal sau aplicarea sanctiunii amenzii este susceptibila de recurs.