Furtul

FURTUL

Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia in scop de a-l insusi pe nedrept. Furtul mai consta si din luarea unui vehicul cu scopul de as-l folosi pe nedrept (art. 208 alin. 2 c.p.)

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezv. este conditionata de pastrarea situatiei fizice a bunurilor mobile si de impiedicarea luarii pe nedrept a unor bunuri din patrimoniul privat sau public.

B) Obiectul material. Infractiunea de furt in oricare din variantele sale are totdeauna un obiect material asupra caruia se efectueaza actiunea incriminata. Acesta este un bun mobil care se afla in posesia sau detentia altuia in scopul de a satisface o necesitate a posesorului sau detentorului.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ. In art. 208 alin. 1 poate fi orice pers. si care nu are nici un drept asupra bunului sustras din sfera de stapanire a unei alte pers. In art. 208 alin. 3 c.p. sub. Activ nu poate fi decat proprietarul care savarseste actiunea de luare asupra unui bun care in acel moment se gaseste in posesia legitima a altei pers. In cazul art. 210 c.p. care se urmareste numai la plangerea prealabila a partii vatamate sub. Activ trebuie sa indeplineasca conditia de sot sau ruda apropiata in raport cu partea vatamata, ori trebuie sa fie minorul care prin fapta sa isi pagubeste tutorele, ori faptuitorul sa se afle in situatia de a locui cu victima sau de a fi gazduit de aceasta. Participatia penala la furt simplu este posibila dar numai in forma instigarii si complicitatii neconcomitente.

B) Subiectul pasiv. - orice pers.

A. Latura obiectiva

a) Elementul material consta actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altei pers. Nu are relevanta pt. existenta infractiunii modul de savarsire a furtului; daca acesta s-a comis pe fata sau in ascuns, cu ajutorul fortei proprii ori a unor mijloace mecanice sau folosindu-se de un animal dresat.

b) Cerintele esentiale. Pentru realizarea laturii obiective a infractiunii de furt trebuie sa fie intrunite trei cerinte esentiale si anume: lucrul sustras sa fie un bun mobil, acest bun sa se afle in posesia sau detentia unei alte pers. iar actiunea de luare sa fi avut loc fara consimtamantul celui deposedat.

c) Urmarea imediata consta in scoaterea bunului din sfera de stapanire celui deposedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun. Urmarea imediata este realizata si daca faptuitorul nu a scos b unul din incinta locului de unde l-a sustras fiind suficient ca bunul sa nu mai fie la dispozitia detentorului si ca acesta sa nu mai poata efectua acte materiale asupra bunului, in timp ce faptuitorul a dobandit posibilitatea sa dispuna de bun ca si cum i-ar apartine. Exista urmare imediata si daca la timp foarte scurt dupa insusire, faptuitorul a fost deposedat de bunul sustras, ori l-a abandonat dandu-si seama ca nu va mai avea nevoie de bunul respectiv.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentie, mai totdeauna intentia directa pt. ca faptuitorul prevede si urmareste rezultatul faptei sale. Exceptional poate exista insa alaturi de intentia directa si o intentie indirecta atunci cand lucrul furat ar contine in el un alt bun, a carui eventuala prezenta faptuitorul a putut-o prevedea si a acceptat rezultatul actiunii sale. Exista o singura exceptie cand furtul nu implica intentia de insusire a obiectului ci numai intentia de a-l folosi. Conditia insusirii pe nedrept este ceruta ca o finalitate urmarita de faptuitor, indiferent daca este atinsa ori nu.

A. Forme. a) tentativa. Infractiunea de furt realizandu-se prin comisiune este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii; legea pedepseste insa numai tentativa la infractiune.  Datorita specificului furtului, aceasta fapta nu este susceptibila de a fi comisa sub forma tentativei perfecte ci numai a tentativei imperfecte.

b) Consumarea. Fapta de furt este consumata in momentul cand actiunea de luare a bunului din posesia sau detentiunea pers. careia se afla fara a fi dusa pana la capat asa incat bunul a fost scos din sfera unde se afla la disp. sub. Pasiv si a trecut efectiv in sfera de stapanire a faptuitorului indiferent de durata acestei stapaniri.

c) Epuizarea. Actiunea de luare a bunului poate imbraca, uneori forma activitatii comune, de ex. sustragerea de energie electrica, sau a unei activitati continue.

B. Modalitati. Potrivit art. 208 c.p. si art. 210, furtul simplu cunoaste urm. Modalitati: - furtul de bunuri materiale; furtul de energii, sau inscrisuri; furtul unui bun care apartine in intregime sau in parte faptuitorului; furtul unui vehicul cui scopul de a-l folosi; furtul savarsit intre soti;

C. Sanctiuni. Furtul simplu forma consumata se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 12 ani fie ca este comis patrimoniului privat fie contra celui public. Cand furtul este comis de un minor limitele pedepsei cu inchisoarea se reduce la jumatate ori se va aplica o masura educativa. In cazul tentativei la infractiunea de furt limitele pedepsei inchisorii se vor reduce la jumatate.