DREPT COMUNITAR

DREPT COMUNITAR

Avocatii generali

O prima trasatura a Curtii Judetene de Justitie o constituie prezenta in competenta sa a avocatilor generali care nu au corespondent la nivelul jurisdictiilor nationale.

Rolul acestora consta in prezentarea concluziilor motivate cu privire la cauzele deduse judecatii, sprijinind astfel Curtea Europeana de Justitie in vederea indeplinirii misiunii sale.

In ceea ce priveste deliberarea, ei nu au decat un rol consultativ, judecatorii fiind singurii in masura sa delibereze in secret in camera de consiliu.

Sunt numiti cu acordul statelor membre pentru o perioada de sase ani cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. O inlocuire partiala a acestora are loc o data la trei ani.

Judecatorii

Desi nici un tratat nu reglementeaza nationalitatea acestora, in practica s-a urmarit ca institutia sa cuprinda cel putin un judecator din fiecare stat membru, pe considerentul ca va constitui un avantaj faptul ca judecatorul in cauza va fi familiarizat cu sistemul judiciar al statului membru din care provine.

Sunt numiti pentru o perioada de 6 ani cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. Practica arata ca ei raman in functie in medie doua mandate. Pentru a asigura continuitatea in structura Curtii Europene de Justitie, reinnoirile se fac in proportie de 50% o data la trei ani.

Caracteristic exercitarii functiilor lor, atat judecatorii cat si avocatii generali sunt asistati de trei referenti, de obicei cu aceeasi nationalitate cu aceea a judecatorului sau avocatului.

De retinut ca functia de judecator sau de avocat general este incompatibila cu orice alta functie politica sau administrativa, avand obligatia sa isi stabileasca domiciliul sau resedinta in localitatea in care Curtea Europeana de Justitie isi are sediul (Luxemburg).

Pe parcursul desfasurarii mai multor sedinte determinat, Curtea isi poate alege ca sediu orice capitala a oricarui stat membru.

Presedintele Curtii Europene de Justitie

Este desemnat pe o perioada de trei ani de ceilalti judecatori prin vot secret cu majoritate simpla fara participarea avocatilor generali.

Rolul acestuia este de a prezida sedintele, conduce activitatea administrativa a Curtii avand in subordine grefa.

Grefierul Curtii Europene de Justitie

Este ales pentru sase ani prin vot secret de Curtii Europene de Justitie cu consultarea avocatilor generali. Acesta are un dublu rol astfel ca pe de o parte are atributii de ordin procedural iar pe de alta parte are atributii administrative.

Amintim in acest sens:

1. Indeplinirea obligatiilor procedurale de la inscrierea cauzei in registru, pana la publicarea hotararii in Culegerea de Jurisprudenta a Curtii de Justitie.
2. Asista la sedintele curtii fara a interveni in activitatea decizionala.
3. Are responsabilitatea arhivei.
4. Indeplineste atributii administrative sub directa supraveghere a presedintelui.

Functionarea Curtii Europene de Justitie

In ceea ce priveste organizarea Curtea Europeana de Justitie se poate reuni fie in plen fie in camere.

Ea dispune de sase camere, fiecare judecator, cu exceptia presedintelui facand parte din doua camere, cestea nefiind specializate in ceea ce priveste obiectul dedus judecatii.

Camerele au sarcina de a se ocupa de instrumentarea cauzelor dar se pot constitui si ca organisme jurisdictionale.

Deliberarile atat la nivelul Curtii Europene de Justitie cat si la nivelul camerelor, se realizeaza in secret in camera de consiliu cu prezenta obligatorie a judecatorilor care au participat la judecata.

Deliberarile sunt strict secrete si nu este admis procedeul opiniei separate.

Atributii. In functie de caile de sesizare Curtea Europeana de Justitie are urmatoarele atributii:

A. Atributii contencioase (recursurile directe) in care sunt incluse toate caile de atac prin care Curtea poate fi sesizata:

a. recursul in anulare a actelor emise de institutiile comunitare;

b. recursul in carenta exercitat impotriva institutiilor comunitare;

c. recursul in responsabilitate a institutiilor comunitare;

d. recursul impotriva sanctiunilor luate de institutiile comunitare;

e. exceptia de ilegalitate;

f. recursul declarat pentru a se contesta neindeplinirea de catre statele membre a obligatiilor ce le revin.

B. Atributii prejudiciale (recursuri prejudiciale). Caracterizeaza situatia in care Curtea Europeana de Justitie fiind sesizata de o instanta nationala cu aplicarea unei norme comunitare intr-un litigii, urmeaza a se pronunta asupra normei respective, aceste cereri pot fi:

a. cererea privind interpretarea normei comunitare;

b. cererea privind aprecierea validitatii normei comunitare.

C. Atributii consultative

D. Functie de interpretare unitara a dreptului comunitar

Curtea Europeana de Justitie prin deciziile pe care le pronunta, dispune, dupa caz, fie anularea actelor care au fost supuse controlului, caz in care se pronunta asupra legalitatii si oportunitatii acestora, fie o declaratie a acesteia, care poate produce efecte cu privire la aplicarea sau neaplicarea actului fara insa a putea anula actul ridicand exceptia de ilegalitate. Introducerea in aceasta categorie a atributiilor consultative ale Curtii Europene de Justitie reprezinta o exceptie de la principiul ilegalitatii.

Curtea de Justitie isi exercita prerogativele jurisdictionale pronuntandu-se asupra unor forme de actiuni:

1. Actiune in anulare. Atunci cand se solutioneaza anularea unui act emis de o instanta de o instanta comunitar considerat ca nelegal. In acest caz pot fi reclamanti atat persoane fizice cat si statele membre si institutiile comunitare.
2. Actiunea in raspundere (in daune). Atunci cand reclamantul poate fi un stat membru si solicita repararea unei pagube provocata de organizatiilor institutiilor comunitare in exercitiul functiunii, caz in care competenta revine Curtii Europene de Justitie. Exista si situatii in care reclamantul poate fi orice persoana juridica caz in care competenta revine tribunalului de prima instanta.
3. Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre un stat membru. Aceasta poate fi exercitata fie de un alt stat membru, fie de Comisia Europeana.
4. Actiunea relativa la abtinerea institutiilor comunitare de a actiona. Aceasta actiune poate fi exercitata in absenta unei propuneri legislative din partea Comisiei Europene de catre statele membre, de institutiile comunitare (Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeana, Curtea Europeana de Conturi, Banca Centrala Europeana) sau de persoane fizice sau juridice.
5. Actiunile pentru pronuntarea unor hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar. Aceste actiuni pot fi introduse numai de instantele nationale ale statelor membre la cererea uneia dintre parti.

Curtea Europeana de Justitie poate interveni si ca instanta arbitrara, daca s-a prevazut acest lucru printr-o cauza compromisorie, inserata intr-un contract intre statele comunitatii.

Curtea Europeana de Justitie efectueaza si un control normativ, verificand compatibilitatea dreptului derivat creat de consiliul sau comisie, cu tratatele si principiile de drept.

Procedura in fata Curtii Europene de Justitie

Prezinta caracteristici proprii in sensul ca desi este o institutie internationala, prezinta asemanari cu sistemul procedural jurisdictional al statelor membre, fiind net deosebita de procedura desfasurata in fata Curtii Internationale de Justitie.

Procedura in fata Curtii Europene de Justitie este contradictorie, publica, mixta (scrisa si-sau orala) si teoretic gratuita.

Procedura ordinara

Procedura ordinara cuprinde mai multe faze succesive:

1. faza scrisa;
2. faza orala;
3. faza deliberarilor.

a. Faza scrisa. Incepe prin sesizarea Curtii Europene de Justitie de catre un stat membru, respectiv o institutie comunitara, concretizata intr-o plangere depusa la grefa instantei in interiorul anumitor termene peremptorii expres prevazute de textele tratatelor. Acest inceput procedural este aplicabil atat recursurilor directe, cat si recursurilor prejudiciale.

Pentru recursurile prejudiciale, imediat dupa inregistrarea cererii la grefa curtii, primirea acesteia este confirmata instantei nationale ce a comunicat-o, dupa care este comunicata statelor membre, respectiv Consiliului sau Comisiei Europene (daca actul a carui apreciere asupra valabilitatii se cere apartine acestora).

Pentru procedura recursurilor directe, grefa are obligatia de a comunica si celorlalte parti o copie a plangerii cu actele anexate, ocazie cu care se comunica si termenul in care trebuie depus memoriul.

Termenul este in principiu de o luna, iar in cazul recursurilor prejudiciale de doua luni. In ambele cazuri acesta curge de la primirea comunicarii de catre persoanele interesate.

In ceea  ce priveste intampinarea aceasta este comunicata celeilalte parti tot prin grefa instantei fata de care reclamantul poate formula un memoriu in replica.

In cazul in care intalnim si procedura anchetei Curtea Europeana de Justitie poate decide ca aceasta sa fie facuta de un judecator raportor cu participarea avocatului general.

La cererea partilor interesate in proces, judecatorul poate acorda un termen pentru ca acestia sa ia la cunostinta continutul anchetei si sa depuna observatii.

b. Faza orala. Este aceeasi atat in faza recursurilor directe cat si la recursurile prejudiciale, cu mentiunea ca in ultimul caz faza orala poate fi eliminata daca nici una din partile litigante nu a solicitat sa depuna concluzii orale.

Aceasta faza incepe cu prezentarea raportului de judecatorul raportor, dupa care presedintele deschide dezbaterile. Pledoariile partilor nu se pot face personal in fata instantei, ci prin intermediul avocatilor si consilierilor. Ca si in cazul sistemelor procedurale nationale, atat judecatorul cat si avocatul general pot pune intrebari dupa care se da cuvantul avocatului general care pune concluziile redate in raport.

Dupa ascultarea avocatului general, presedintele declara sedinta inchisa, anuntand luarea cauzei in deliberare.

c. Faza deliberarilor. Deliberarile se realizeaza in secret in camera de consiliu si se concretizeaza prin pronuntarea unei hotarari in sedinta publica.

Deliberarea preceda prezentarea de catre judecatorul raportor a unei note introductive si a unui proiect de hotarare.

Atat raportul cat si proiectul sunt examinate de judecatorii care au participat la dezbateri, dupa care acelasi judecator raportor va intocmi un proiect final.

Hotararea se ia dupa caz, de plenul Curtii Europene de Justitie sau de camerele acesteia, in cazul recursului prejudicial, hotararea se comunica instantei nationale prin intermediul grefei.

Atat la recursurile directe cat si la recursurile prejudiciabile, hotararile sunt publicate in Culegerea de Jurisprudenta a Curtii Europene de Justitie.

Minuta se depune la grefa instantei. De asemenea cate o copie certificata a hotararii se comunica partilor.

Curtea Europeana de Justitie din perspectiva Tratatului privind proiectul de Constitutie Europeana

Potrivit proiectului Constitutiei Europene, Curtea Europeana de Justitie cuprinde Tribunalul de Mare Instanta (ce va inlocui Tribunalul de prima instanta) si alte tribunale specializate.

In virtutea acestui proiect, cetatenii unionali vor avea posibilitatea de a ataca mai usor reglementarile Uniunii Europene care servesc drept temei legal pentru aplicarea unor sanctiuni.

Pe de alta parte abuzurile si abaterile de la obligatiile ce revin statelor membre pot fi sanctionate mai rapid de Curte la cererea Comisiei Europene.

In consecinta Curtea va putea sa le impute mult mai usor plata unor sume forfetare sau amenzi, in cazul in care dreptul uniunii nu a fost transpus la nivel national sau atunci cand sentintele curtii nu au fost executate.