Actele jurisdictionale / administrative-jurisdictionale

Actele jurisdictionale / administrative-jurisdictionale

Aceste acte cu caracter individual reprezinta specii ale actului adminisrtativ. Pentru a analiza regimul unui asemenea act, trebuie sa ne raportam la dispozitiile art. 21 Constitutie unde la alin.(4) se precizeaza ca jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite. In acelasi timp, in legea contenciosului administrativ, regasim atat o definitie a actului jurisdictional, cat si o definitie a activitatii de jurisdictie : astfel art. 2 lit e) din legea contenciosului administrative se arata ca prin jurisdictie administrativa speciala se intelege acea activitate infaptuita de o autoritate administrative care are, conform legii organice speciale, competenta de a solutiona un conflict privind un act administrativ in baza unei proceduri bazate pe principiile contradictorialitatii, a asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii administrative-jurisdictional. Tot in art. 2 regasim definitia legala a actului adminstrativ-jurisdictional: "actul emis de autoritatea administrativa investita prin legea speciala cu atributii de jurisdictie administrativa speciala". Exemple in materia achizitiilor publice: OG 24/2006 privind achizitiile publice -> Consiliul national.

In doctrina au fost indentificate cateva trasaturi specifice ale acestui tip de act :

1. se arata ca avem de-a face cu un act administrative tipic (emis numai de organele administrative);
2. are un character de exceptie anume intervine numai in acele situatii expres prevazute de lege;
3. este emis in baza unei proceduri speciale asemanatoare celei judiciare, procedura care cuprinde si principiul independentei structurii care emite actul fata de partile in litigiu (principiul contradictorialitati);
4. are intotdeauna un caracter individual si exceptat de la principiul revocabilitatii;
5. aceste acte pot fi atacate in fata instatntei de contencios administrative; in acest sens exista un articol special in legea contenciosului, art. 6 care contine cateva norme de procedura si termenele aferente.

Tot in doctrina regasim cateva exemple de organe cu atributii de jurisdictie administrativa : comisia centrala de rechizitii , consiliul national de solutionare a contestatiilor, comisiile de fond funciar judetene.

Regimul juridic al actului administrative

Legalitatea si oportunitatea actului administrativ

La francezi se considera existenta unui drept de apreciere - ce este legal, si oportunitatea - ce nu tine de legalitate, ce poate si deci si ilegala.

La germani se vorbeste despre puterea discretionara a autoritatilor administrative si despre oportunitate.

Prin legalitatea actului administrative se intelege oligatia conformarii acestuia cu dispozitiile constitutiei, cu legile adoptate de Parlament si cu celelalte acte normative cu forta superioara actului in cauza. De asemenea, un alt aspect al legalitatii se refera la obligativitatea respectarii competentei organului emitent precum si a conditiilor de forma impuse de lege.

Oportunitatea se raporteaza la puterea discretionara de care beneficiaza organele administrative in baza careia acestea au posibilitatea conform marjei de apreciere ingaduita de legiuitor sa aleaga intre mai multe cai ce por fi urmate, pe aceea care asigura la modul optim atingerea obiectivului propus.

Teoria scolii de la Cluj : legalitatea si oportunitatea reprezinta doua conditii distincte de valabilitate a unui act administrativ.

Teoria scolii de la Bucuresti oportunitatea reprezinta doar o subspecie a legalitatii. Oportunitatea este inclusa in ideea de legalitate => nu pot fi privite distinct. Cu alte cuvine oportunitatea este inclusa in legalitate.

Regasim urmatoarele conditii generale de legalitate

Emiterea actului in conformitate cu dispozitiile Constitutiei, cu legile Parlamentului si cu actele cu forta de lege, respective in conformitate cu celelalte acte normative superioarele actului in cauza;

Emiterea actului de catre autoritatea competenta si in limitele competentei sale;

Emiterea actului in forma si cu procedura prevazuta de lege.

Criteriile de oportunitate sunt criterii sociale, majoritatea sunt criterii economice: conditiile de munca, valorile pecuniare, necesitatile reale ale societatii, mijloacele necesare executarii actului, mijloace financiare etc.

Conditii de forma ale actului administrative

Forma scrisa -cerinta ad validitatem (exceptie : sanctiunea avertismentului - oral)

Sunt redactate in limba oficiala : exceptii unitatile administrative unde populatia minoritara este peste 20%.

Motivarea : de regula, orice act administrative trebuie sa fie motivat. Aceasta cerinta e obligatorie pentru toate actele cu character normativ dar poate naste discutii in privinta actelor individuale. Dispozitiile referitoare la modul in care se motiveaza un act normative legea 24/2000 republicata si in acte cateva acte subsecvente HG 1361/2006 si HG 1226/2007. Conform legii, proiectele de acte administrative normative, trebuie motivate prin note de fundamentare iar daca avem in discutie ordonante sau hotarari de guvern prin asa numitele referate de aprobare.

Motivarea unui act administrativ normativ

1. Motivarea in fapt: trebuie sa fie indicat motivul emiterii si cerintele care reclama interventia normativa; sa existe precizari cu privire la impactul socio-economic; precizari legate de impactul financiar; impactul asupra sistemului juridic;  consultarile prealabile derulate.

2.Motivarea in drept - temeiul juridic - actele cu forta superioara pe care se intemeiaza

Pentru actele administrative individuale exista o problema: legislatia in vigoare nu prevede si motivarea in fapt a acestora. Ele trebuie insa motivate in drept. Exista si anumite specii de acte individuale care in baza legii speciale care le reglementeaza, ele sunt motivate obligatoriu si in fapt si in drept. Ex. Actele administrative prin care se aplica sanctiuni si mai ales actele administrativ-jurisdictionale.

Exista o tendinta in jurisprundenta actuala de contencios administrativ in sensul de a se impune ca obligatie motivarea oricarui act administrative individual chiar daca legea nu prevede expres.

Procedura de emitere a actului administratitv

Procedura de emitere a unui act acministrativ poate fi atat extreme de complexa (HG) sau una extreme de simpla (process verbal-contraventional).

Formele procedurale :

i. Formele anterioare emiterii actului

ii. Formele concomitente emiterii actului

iii. Formele ulterioare emiterii actului.

i.Formele anterioare intra o multitudine de operatiuni administrative si fapte materiale : propuneri, proiecte, avize, puncte de vedere, liste,chestionare. Se apreciaza ca cele mai importante ar fi avizele si acordul prealabil. In legatura cu acordul prealabil, unii autori apreciaza ca nu e o simpla operatiune administrative ci ar fi una juridica. In aceasta viziune, atat acordul prealabil cat si actul final formeaza corp comun , deci eventuala actiune in instanta avand ca obiect anularea actului trebuie sa se raporteze si la acord si la actul final.

Avizele reprezinta opinii pe care o autoritate administrativa le solicita unei alte autoritati pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza cu privire la o anumita problema. Avizele sunt pana la urma operatiuni administrative, deci nu produc efecte juridice prin ele insele. Exista 3 tipuri de avize : facultative (nu exista obligatia de a fi solicitate si nici obligatia de a fi respectate daca au fost solicitate; ex : OUG 34/2006 art 64 se prevede ca orice persoana care se pretinde vatamata poate sa solicite un aviz autoritatii nationale pentru reglementarea si monitorizarea achizitiilor publice), consultative ( trebuie obligatoriu solicitate dar nu si obligatoriu sa fie respectate), conforme sau obligatorii ( exista obligatia de a fi solicitate si obligatia de a fi respectate).Aceste avize contribuie la intarirea validitatii actului administrative. Nu pot fi atacate in instanta de contencios dar pot fi contestate impreuna cu actul administrative pe care il fundamenteaza. Exemplu: obligatia de a fi publicata pe internet a intentiei emiterii unui act normativ.

ii.Formele concomitente: sunt regasite de regula in activitatea organelor colegiale.

Cerinte : cvorumul (majoritatea ceruta de lege pentru intrunirea sau constituirea valabila a unui organ colegial), majoritatea ceruta pentru adoptarea unui act ( este de 3 feluri  : simpla 50%+1 din cei prezenti, absoluta 50%+1 din nr total, calificata 2/3 3/4), semnarea si contrasemnarea actului in cauza, motivarea, obligatia de a se intocmi o minuta (rezumatul).

iii.Formele ulterioare emiterii actului :  prezinta relevanta pentru aprecierea momentului de la care un act administrative incepe sa produca efecte juridice: 1.comunicarea actului apare la actele indviduale si consta in remiterea acestora destinatarului; 2.publicarea actului opereaza in general pentru actele normative (exista si exceptii: acte individuale care se publica: actele guvernului,decretele presedintelui si deciziile primului ministru); 3.aprobarea - in viziunea clasica reprezenta manifestarea de vointa a organului superior emitentului, in care acesta se declara de acord cu actul emis de organul inferior.

Exista si o procedura de aprobare tacita reglementata de OG 27/2003 : se aproba tacit autorizatiile.

4.Confirmarea (alta procedura ) are 3 acceptiuni :

a.      act in care organul administrativ instiinteaza un subiect de drept ca isi mentine un act administrativ anterior;

b.     ar fi un act administrative distinct prin care organul administrativ urmareste sa acopere un viciu al unui act propiul emis anterior sau sa acopere un viciu al unui act inferior;

c.      aprobare data de catre organul superior care conditioneaza punerea in aplicare a unui act anterior emis de organul inferior.