Ipoteza normei de drept administrativ

Ipoteza normei de drept administrativ

Ipoteza reprezinta primul element al structurii acesteia si ea poate sa faca referire la:

imprejurarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma juridica (art. 2 din Legea nr. 60/1991);

subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenta normei (art. I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ);

definitii (art. l din Legea nr. 215/2001, a administratiei publice locale, astfel cum a fost ea modificata prin Legea nr. 286/2006);

principii (art. 3 din Hotararea de Guvern nr. 1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarului public);

scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati (art. 2 din Ordonanta de Guvern nr. 81/2001 privind infiintarea si organizarea Institutului National de Administratie, aprobata cu modificari prin Legea nr. 106/2002);

explicarea semnificatiei unor termeni (2 din Legea nr. 195/22 mai 2006 a descentralizarii).

In practica, in linii mari, pot aparea doua categorii de situatii:

a) Cand legea impune cu precizie administratiei un anumit comportament, ii "dicteaza" ce anume trebuie sa faca, iar aceasta trebuie sa se supuna intocmai, fiind vorba de "competenta legata", iar ipoteza are caracter absolut determinat.

In doctrina franceza, competenta legata este calificata ca fiind situatia cand administratia este tinuta, pe de o parte, sa actioneze, iar pe de alta parte, este obligata sa actioneze intr-un sens determinat, fara posibilitatea de a alege.

b) Cand legea se multumeste sa creeze cadrul general si lasa posibilitatea agentului sa aprecieze, in functie de circumstante, daca va face sau nu ceea ce ea consacra in termeni generici. Se exemplifica, sugestiv, cu situatia unui juriu, care are deplina libertate sa decida o anumita selectie. Aceasta libertate de apreciere constituie ceea ce se cheama putere discretionara a administratiei publice.

In situatia in care ipoteza nu este precis conturata, lasand posibilitatea administratiei sa "cantareasca", sa "aleaga sau decida", ne aflam in prezenta ipotezei relativ determinate.