Natura juridica a Curtii Europene de Justitie

Natura juridica a Curtii Europene de Justitie

Curtea Europeana de Justitie, creata inca de la inceputul constructiei comunitare in scopul respectarii dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor, a avut un rol determinant in evolutia Comunitatii Europene, asigurand, pe de o parte, garantia pentru fiecare stat membru al constructiei comunitare ca va fi respectat atat de institutii cat si de celelalte state membre , iar pe de alta parte, existenta uniformitatii in aplicarea regulilor comune.

Aceasta functie incredintata CEJ reiese chiar din textele Tratatelor institutive : art.164 TCE, art. 136 TCEEA , art. 31 TCECA, in care se arata ca CEJ a fost infiintata tocmai pentru a asigura " respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatului ".

Aceasta functie esentiala - s-a aratat - CEJ este chemata sa o indeplineasca nu ca o jurisdictie internationala, ci in conditiile identice celor ale jurisdictiilor statale.[2]

CEJ nu este o jurisdictie internationala, ci jurisdictia interna a Comunitatii Europene dupa modelul jurisdictiilor statale, atat prin persoana justitiabililor, cat si prin competenta, natura litigiilor care ii sunt supuse si procedura dupa care statueaza.[3]

Acest fapt rezulta si din principiile dupa care se ghideaza justitia comunitara , ele fiind total diferite de cele utilizate de jurisdictiile din dreptul international .

Astfel CEJ este competenta de plin drept in cazurile prevazute de Tratate, fara a mai fi necesara acceptarea statelor membre, si in mod exclusiv de orice alta modalitate de reglementare, statele membre CE asumandu-si obligatia de nu supune un diferend referitor la interpretarea sau aplicarea Tratatelor unui alt mod de reglementare inafara celor prevazute de acestea.(art.219 TCE, art. 193 TCEEA, art. 87 TCECA) . Din acest punct de vedere, justitia internationala clasica este in principiu voluntara, consimtita de catre statele carora li se adreseaza, competenta obligatorie fiind intalnita doar cu titlu de exceptie.

Sub aspectul subiectelor de drept carora li se adreseaza, CEJ este accesibila atat statelor membre si institutiilor, cat si particularilor, persoane fizice sau juridice ( dar in conditii mult mai stricte- de exemplu, conform Tratatelor de la Roma, particularii nu pot actiona impotriva Regulamentelor) In schimb, instantele internationale sunt competente a judeca doar litigiile dintre state, neexistand posibilitatea sesizarii lor de catre particulari.

O alta deosebire majora intre cele doua tipuri de jurisdictii consta in forta obligatorie si forta executorie de drept a hotararilor CEJ pe teritoriul statelor membre CE (autoritatile nationale ale statelor fiind competente doar sa verifice autenticitatea titlului si sa puna in executare deciziile respective, prin autoritatile interne ce au astfel de atributii), pe cand hotararile instantelor internationale au doar forta obligatorie, nu si forta executorie.

Din cele subliniate mai sus rezulta asadar, natura CEJ de jurisdictie interna a unei Comunitati de state angajate in procesul de integrare europeana, in scopul crearii unei Uniuni a statelor Europei.