Primirea de foloase necuvenite

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE

Primirea de catre un functionar direct sau indirect de bani ori alte forme, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

A. Obiectul infractiunii.

a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice, institutiilor publice, sau altor pers. juridice de interes public sau privat, pe baza unui comportament cinstit si corect al functionarilor chiar dupa indeplinirea atributiilor de serviciu de catre acestia.

b) Infractiunea de primire de foloase necuvenite nu este susceptibila de obiect material.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiectul activ al infractiunii de primire de foloase necuvenite este calificat - un functionar in intelesul art. 147 c.p. participatia este posibila in oricare din formele sale. In cazul in care o pers. coopereaza nemijlocit la savarsirea faptei dar nu are calitatea de functionar public sau functionar raspunde pt. complicitate la comiterea infractiunii, deoarece lipsa calitatii prev. de lege atribuie activitatii sale un caracter accesoriu, secundar, caracterizand activitatea sa ca un act de complicitate. Potrivit art. 256 c.p. primirea banilor sau a altor foloase se poate realiza direct sau indirect, ceea ce inseamna ca are calitate de autor si cel care savarseste actiunea tipica printr-o pers., interpreta, adica prin intermediar.

b) Subiectul pasiv - este autoritatea publica, institutia publica sau orice alta pers. juridica in al carui serviciu se gaseste faptuitorul care se face vinovat de primirea de foloase necuvenite.

A. Latura obiectiva

a) Elementul material consta in actiunea de primire de catre functionar a unei sume de bani sau alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia.

b) Cerinte esentiale. 1 - banii sau alte foloase primite de functionar sa fie necuvenite, adica sa aiba in mod explicit un caracter de retributie, de rasplata pt. indeplinirea unui act determinant. 2- primirea banilor sau altor foloase de catre faptuitor sa aiba loc ulterior indeplinirii actului determinant si fara existentei unei intelegeri anterioare ori in timpul indeplinirii actului. Stabilirea indeplinirii efective a actului prezinta importanta hotaratoare pt. corecta incadrare juridica a faptei. Primirea banilor sau altor foloase, anterioare indeplinirii actului constituie infractiunea de luare de mita.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pt. bunul mers al activitatii unui organ, institutii publice sau al oricarei alte pers. juridice in serv. careia se afla faptuitorul actului de improbitate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie specifica infractiunii de primire de foloase necuvenite este intentia directa intrucat faptuitorul stiind ca banii sau foloasele ce i se ofera dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, nu i se cuvin in mod legal, le primeste in mod voit si constient urmarind realizarea in acest mod a faptei si implicit crearea starii de pericol pt. activitatea organelor de stat, in serviciul carora indeplineste anumite atributiuni, intrucat acest rezultat este cert si de neinlaturat.

A. Forme. tentativa in modalitatea intrerupta este posibila, ea nu se pedepseste. Infractiunea este savarsita in forma consumata odata cu executarea elementului material, adica in momentul in care faptuitorul, dupa indeplinirea actului, primeste banii sau folosul necuvenit.

B. Modalitati. Are o singura modalitate normativa.

C. Sanctiuni. Potrivit art. 256 c.p. se pedepseste cu inchis de la 6 luni la 5 ani. Conf. disp. art. 256 c.p. alin. 2 banii, valorile sau orice alte bunuri primite de infractor se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata lor prin echivalent. In cazul in care primirea de foloase necuvenite a fost savarsita in participatie, iar bunurile si valorile date nu se mai gasesc, instanta va trebui sa stabileasca ce anume bunuri si valori au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare, separat la plata echivalentului in bani al acestor bunuri si valori de care a profitat.