Legatura juridica dintre cetatean si Stat

Legatura juridica dintre cetatean si Stat

Institutia cetateniei si conditia cetateneasca exprima, in primul rand, o legatura- principal statornica- a individului cu Statul, cu Cetatea. O asemenea legatura se numest, in general, resotisanta (pentru a se numi cetatenie sfera definitiei se cere mai restransa), iar indivizii astfel legati, se numesc resortisanti, nu cetateni. Opus conditiei de resortisant este cel nelegat de un stat, numit apatrid (fara patrie), apolit (fara stat) sau heimatlos (din germana-fara tara).

Legatura este fata de un anumit stat: resortisanta reprezinta apartenenta individului la un anumit stat. Vor fi atatea resortisante si tot atatia cetateni si atatea feluri de resortisanti si cetateni cate state sunt; iar in raport cu resortisantii unui anumit stat, resortisantii celorlalte state si apatrizii se numesc straini. Legatura dintre stat si un strain e incidentala si, de cele mai multe ori, se face prin intermediul statului al carui resortisant e acel strain.

Cetatenia e numai acea resortisanta in care legatura dintre individ -numit, ca atare, cetatean- si stat porneste de la drepturi si obligatii (datorii) reciproce: in care si individul are drepturi, si statul obligatii, in care individual participa la conducerea statului, in care statul e expresia vointei cetatenilor, an care cetatenii constituie chiar statul, sunt membrii statului. Conditia opusa celei de cetatenie, respesctiv cele I de cetatean, in cadrul unei resortisante, este cea din supusenie, respectiv cea de supus, avand ca prototip sclavia, in care individual (sclavul) e redus la simplul bun, la simplul obiect.Diferenta intre o conditie si alta este ca in cetatenie primeaza drepturile, in timp ce in supusenie primeaza obligatiile.Trebuie mentionat ca prin cetatenie nu se intelege numai legatura juridica dintre individ si stat (sensul in optica dreptului obiectiv), ci si calitatea avuta de individ legat de stat prin acea legatura juridica (sensul in optica dreptului subiectiv).