Persoana fizica

Persoana fizica

In raporturile civile pot participa, in calitate de subiecte de drept, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.Calitatea de subiecte de drept a acestora se exprima prin capacitatea lor civila care este recunoscuta tuturor persoanelor potrivit art.4 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice.

Capacitatea civila cuprinde doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu.

Capacitatea de folosinta exprima aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii, iar capacitatea de exercitiu exprima aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice.

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice

Caractere juridice:

Legalitatea este determinata de reglementarea acesteia prin lege, respectiv art.4, alin.1 si art.5, alin.1din Decretul nr.31/1954.

Generalitatea consta in aptitudinea generala, abstracta a omului de a avea drepturi si obligatii civile potrivit art.5, alin.2 in Dec.nt.31/1954.

Inalienabilitatea se refera la faptul ca aceasta aptitudine a omului, capacitatea de folosinta, nu poate constitui obiect al unor acte juridice de renuntare sau instrainare in total sau in parte.

Intangibilitatea consta in faptul ca nici o fiinta umana nu poate fi limitata sau ingradita in aceasta capacitate decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

Egalitatea exprima ideea egalitatii acestei capacitati pentru toate fiintele umane carora li se aplica legea romana.

Universalitatea este acel caracter juridic care se refera la faptul ca aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor fizice.

Capacitatea de folosinta incepe de la data nasterii persoanei potrivit art.7, alin.2 din Dec.nr.31/1954.Cu toate acestea exista o exceptie si anume, drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu.

Pentru stabilirea datei conceptiei, legiuitorul a recurs la instiuirea unei prezumtii legale statuand in art.61 din C.fam. ca "timpul cuprins intre a treia suta si a o sutaoptzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii.El se socoteste de la zi la zi".

Ingradirile capacitatii de folosinta

Ingradirile reprezinta incapacitati speciale de a incheia anumite acte juridice ori de a dobandi anumite drepturi.

Exemplificam incapacitati speciale:

-incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de bunurile sale prin donatie sau testament;

-incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament de mai mult de jumatate din bunurile sale;

-incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament in folosul tutorelui sau;

-incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub tutela;

-incapacitatea medicilor si farmacistilor de a primi donatii sau legate de la persoana pe care au tratat-o si aceasta a decedat de la boala respectiva;

-incapacitatea ofiterilor de marina de a primi legate, printr-un testament facut pe nava in cursul unei calatorii maritime, daca nu sunt rude cu testatorul;

-incapacitatea sotilor de a vinde unul celuilalt;

-incapacitatea tutorilor(cu privire la averea celor pusi sub tutela), a mandatarilor(cu privire la bunurile ce sunt insarcinati sa le vanda), a administratorilor(cu privire la averea de administrat) si a functionarilor publici(cu privire la averea statului) de a dobandi prin adjudecare bunuri incredintate lor spre ingrijire;

-incapacitatea judecatorilor, procurorilor si avocatilor de a fi cesionarii drepturilor litigioase;

-incapacitatea tutorelui si a rudelor sale apropiate de a incheia acte juridice cu minorul aflat sub tutela;

-incapacitatea de folosinta a minorului cu capacitate de exercitiu restransa de a face donatii ori de a garanta obligatia altuia;

-incapacitatea sotilor de a imparti voluntar bunurile comune in timpul casatoriei;

-pedepsele complimentare, accesorii si de siguranta reprezinta ingradiri a capacitatii de folosinta;

-nedemnitatea sau nevrednicia succesorala, adica decaderea mostenitorului, care s-a facut vinovat de o culpa grava fata de defunct sau fata de memoria acestuia, din dreptul de a-l mosteni;

-acceptarea fortata a mostenirii care pedepseste fapta dolosiva a mostenitorului ("erezii care au dat la o parte sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lapada de dansa, cu toata renuntarea lor, ci raman erezi si nu pot lua nici o parte de lucrurile date la o parte sau ascunse");

-decaderea din beneficiul de inventar ("eredele care a ascuns obiecte  ale succesiunii sau care cu stiinta si rea credinta n-a trecut in inventar efecte dintr-insa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar");

-decaderea din drepturile parintesti.

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea de folosinta a persoanei inceteaza odata
cu moartea acesteia.Constatarea mortii unei peroane fizice se realizeaza prin doua moduri:

1. moartea constatata fizic, direct, prin examinarea cadavrului, ipoteza in care se elibereaza un certificat medical constatator al decesului;

2. declararea judecatoreasca a mortii.

Pentru declararea judecatoreasca a mortii trebuie intrunite, cumulative, 3 conditii:

a)ca regula de drept comun

-sa existe o hotarare declarativa a disparitiei, irevocabila, care sa fi fost afisata 30 de zile la usa instantei si a primariei ultimului domiciliu al celui disparut;

- de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana disparuta era in viata, sa fi trecut cel putin 4 ani;

-sa fi trecut cel putin 6 luni de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia.

b)declararea judecatoreasca a mortii fara declararea judecatoreasca  prealabila a disparitiei.

Aceasta modalitate de declarare judecatoresca a mortii vizeaza acele imprejurari din care rezulta indubitabil moartea, desi decesul nu a putut fi constatat fizic, ci este consecinta unui razboi, catastrofe aeriene au de cale ferata, naufragiu, inundatii , cutremur etc.

Pentru declararea judecatoresca a mortii trebuie intrunite doua conditii:

-persoana sa fi disparut intr-o imprejurare speciala, care indreptateste presupusul deces;

-sa fi trecut cel putin un an de la data imprejurarii disparitiei persoanei respective.

Art.21 din Dec.nr.31/1954 statueaza ca in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata, iar aceste persoane sunt denumite comorienti.In cazul comorientilor, deschiderea succesiunii se va produce concomitent pentru toate persoanele care au decedat in aceeasi imprejurare, ceea ce inseamna ca, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art.654 C.civ., acestea nu se vor mosteni unele pe altele.

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizica

Capacitatea deplina de exercitiu constituie regula, iar lipsa capacitatii de exercitiu si capacitatea de exercitiu restransa constituie exceptii de la regula.

Capacitatea deplina de exercitiu consta in aptitudinea persoanei fizice de a-si exercita drepturile subiective civile si de a-si asuma obligatii prin incheierea personal si singura a tuturor actelor juridice ingaduite de lege.

Art.8 din Dec.nr.31/1954 statueaza "Capacitatea deplina de exercitiu incepe de la data cand persoana devine majora" repectiv la varsta de 18 ani.Minorul care se casatoreste dobandeste aceasta capacitate prin casatorie.

Sub apectul continutului capacitatii depline de exercitiu, persoanele fizice pot incheia orice fel de acte juridice civile cu exceptia celor interzise de lege.

Capacitatea deplina de exercitiu inceteaza in urmatoarele cazuri:

-prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice;

-prin puneare sub interdictie judecatoreasca;

-prin declararea nulitatii sau anularea casatoriei, inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani, daca aceasta a fost de rea-credinta la incheierea casatoriei.O particularitate referitoare la aceasta capacitate apare in situatia sotului de buna-credinta reglementata in art.23 din Codul familiei care statueaza ca "sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata, pastreaza pana la data cand hotararea instantei judecatoresti ramane definitiva (irevocabila), situatia unui sot dintr-o casatorie valabila".

Lipsa capacitatii de exercitiu

Prevederea legala cuprinsa in art.1, alin.1 din Dec.nr.31/1954 stabileste ca "Nu au capacitate de exercitiu:

-minorul care nu a implinit virsta de 14 ani.Minorul care nu a implinit 14 ani nu are discernamand iar lipsirea acestuia de capacitatea de exercitiu constituie o masura de protectie instituita de lege cu scopul de a-l ocroti pe acesta.

-persoana pusa sub interdictie.Persoana pusa sub interdictie  reprezinta tot o masura de protectie a persoanei datorita alienatiei sau debilitatii mintale.Masura punerii sub interdictie este dispusa de instanta de judecata, care comunica hotararea autoritatii tutelare, pentru desemnarea unui tutore.

Lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza astfel:

-in cazul minorului, prin implinirea varstei de 14 ani, cand dobandeste capacitatea de exercitiu restrinsa sau prin decesul minorului;

-in cazul persoanei pusa sub interdictie judecatoreaca prin ridicarea interdictiei prin hotarare judecatoreasca sau prin decesul acesteia.

Capacitatea de exercitiu restransa

Potrivit art.9, alin.1 din Dec.nr.31/1954 minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa, drept pentru care acesta poate incheia personal acte juridice, dar cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.

Continutul capacitatii de exercitiu restransa consta in:

a) acte juridice civile pe care minorul cu capacitate de exercitiu restransa le poate incheia valabil, personal si singur, fara nici o incuviintare prealabila (contractul de depozit special de CEC, redactarea testamentului la implinirea varstei de 16 ani, prin care minorul va putea sa dispuna de jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major, asa cum prevede art.807 C.civ.);

b) acte juridice civile pe care minorul cu capacitate de exercitiu restransa le poate incheia personal, dar cu incuviintarea ocrotitorului legal (actele de administrare a unui bun individual determinat-inchirierea unui bun, repararea unui bun),

c) acte juridice pe care minorul cu capacitate de exercitiu retransa le poate incheia personal, dar cu dubla incuviintare a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare (tutorele nu poate, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, sa faca valabil instainarea ori gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa incheie orice alte acte care depasesc dreptul la administrare-art.129, alin.2 C.familiei);

d) acte juridice interzise minorului cu capacitate de exercitiu restransa (donatia, gajul, ipoteca, fidejusiunea).

Capacitatea de exercitiu restransa inceteaza in urmatoarele modalitati:

-minorul dobandeste deplina capacitate de exercitiu;

-minorul este pus sub interdictie judecatoreasca si astfel devine incapabil fiind lipsit de capacitate de exercitiu;

-minorul cuprins intre 14-18 ani decedeaza.

Identificarea persoanei fizice

Identificarea persoanei fizice se realizeaza cu ajutorul atributelor acestora: nume, domiciliul, starea civila si codul numeric.

Numele

Art.12, alin.2 din Dec.nr.31/1954 prevede "Numele cuprinde numele de familie si prenumele".

Dreptul subiectiv la nume are, in continutul sau, urmatoarele prerogative:

-dreptul de a folosi numele, de a-l purta;

-dreptul de a cere organelor competente indreptarea greselilor de scriere a numelui;

-dreptul de a se opune la folosirea numelui propriu de catre alte persoane indreptatite.

Prenumele este acea componenta a numelui care individualizeaza persoana in familie si se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declara nasterea".

Pseudonimul individualizeaza persoana fizica intr-un anumit domeniu de activitate, de regula, printr-un cuvant sau un grup de cuvinte.

Domiciliul

Potrivit art.13 din Dec.nr.31/1954 "domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica sau principala".

Domiciliul este atributul de identificare al persoanei fizice in spatiu, prin indicarea locului unde acesta isi are locuinta statornica sau principala.

Resedinta reprezinta o locuinta a persoanei fizice dar nu constituie locuinta statornica si principala.

Starea civila

Ca drept subiectiv, stare civila, cuprinde posibilitatea omului de a se individualiza si de a pretinde tuturor sa fie individualizat prin starea civila, precum si posibilitatea de a apela, la nevoie, la constrangerea statala.

Elementele care configureaza starea civila a unei persoane fizice sunt: nascuta din casatorie sau din afara casatoriei, din parinti necunoscuti, adoptata, casatorita, divortata, vaduva, recasatorita, ruda sau afin cu o alta persoana etc.

Folosirea starii civile sau posesia de stat se concretizeaza prin trei elemente:

Nomen inseamna  purtarea de catre o persoana a numelui care corespunde starii civile pretinse.

Tractatus inseamna tratarea, considerarea de catre cei apropiati ca fiind persoana careia ii apartine starea civila folosita.

Fama inseamna recunoasterea in familie si societate ca fiind persoana careia ii apartine starea civila de care se prevaleaza.

Codul numeric constituie un mijloc de individualizare a persoanei fizice alaturi de nume, domiciliu si stare civila ce se inscriu in cartea de identitate.