BIODIVERSITATEA

Diversitatea biologica, notiunea prin care este definita intreaga diversitate de expresie a vietii pe pamant, se confrunta in prezent cu unul dintre cele mai complexe fenomene: cel al schimbarilor climatice. Evolutia ecosistemelor de mii de ani, consecinta directa a echilibrului cvasistabil stabilit intre diferitele specii componente, intre acestea si factorii abiotici, se considera ca poate fi puternic bulversata de impactul schimbarilor climatice direct asupra speciilor componente si indirect prin relatia dintre speciile care urmeaza sa defineasca noii termeni de referinta ai ecosistemului in formare, in particular legat de corespondenta directa intre specii si factorii abiotici (temperatura, umiditate, regim hidric, pH, concentratia O₂, concentratia altor gaze solvite, structura solului etc).

In prezent, pe teritoriul Romaniei au fost identificate cca. 3700 specii de plante, din care 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt specii extincte, 39 specii periclitate, 171 specii vulnerabile si 1253 sunt specii rare. In ceea ce priveste animalele, au fost identificate un numar de 33 792 specii de animale, din care 33 085 nevertebrate si 707 vertebrate.

Impactul schimbarilor climatice asupra biodiversitatii unui teritoriu implica analiza impactului asupra tuturor ecosistemelor existente pe teritoriul respectiv si al relatiilor dintre acestea.

Impactul schimbarilor climatice asupra biodiversitatii se suprapune peste presiunile exercitate de distrugerea habitatelor si poluarea factorilor de mediu.

Perturbarea factorilor de mediu, intr-o maniera drastica, are efect direct asupra evolutiei fiintelor vii, initial asupra capacitatii acestora de adaptare si ulterior asupra capacitatii de supravietuire, putand constitui, in cazuri extreme, factori de eliminare a anumitor specii din retelele trofice cu consecinte drastice asupra evolutiei biodiversitatii la nivel local si cu impact la nivel general.

Pentru a preintampina acest declin al biodiversitatii la nivel national, ca parte integranta a diversitatii biologice la nivel global, trebuie sa avem in vedere care sunt amenintarile si care sunt posibilitatile, oportunitatile si recomandarile in acest sens.

Se considera ca, activitati ca, defrisarea si supraexploatarea pasunatului pot sa conduca la exacerbarea efectelor schimbarilor climatice. In anumite tari, tot mai multi oameni, in special cei cu venituri scazute, vor fi constransi sa locuiasca in regiuni marginalizate (lunci inundabile, versanti expusi la torenti, regiuni aride si semiaride) expunandu-se astfel din plin efectelor schimbarilor climatice. Schimbarile climatice, manifestate chiar foarte silentios, pot avea efecte catastrofale asupra vietii si in particular asupra unor populatii marginalizate. Astfel, cele mai mici modificari in schimbarile climatice pot atrage dupa sine chiar disparitia anumitor specii, reprezentate de o singura populatie sau de foarte putine populatii si care ocupa nise ecologice deosebit de restranse pe de o parte, dar si deosebit de vulnerabile la efectele schimbarilor climatice.

Realitatile de mai sus au consecinte deosebit de grave nu numai asupra conservarii diversitatii biologice dar indirect asupra capacitatii de supravietuire a civilizatiei umane, stiut fiind faptul ca serviciile si produsele diversitatii biologice stau la baza supravietuirii acesteia. Altfel spus, civilizatia umana este parte a sistemelor ecologice globale, iar pierderea echilibrului functional al acesteia afecteaza direct dezvoltarea in continuare a civilizatiei umane.

Amenintari:

Modificari de comportament ale speciilor, ca urmare a stresului indus asupra capacitatii acestora de adaptare (reducerea perioadei de hibernare a animalelor, afectarea fiziologiei comportamentale a animalelor ca urmare a stresului hidric, termic sau determinat de radiatiile solare manifestat chiar ca migratii eratice, imposibilitatea asigurarii regimului de transpiratie la nivele fiziologice normale, influente negative ireversibile asupra speciilor migratoare, dezechilibre ale evapo-transpiratiei plantelor, modificari esentiale ale rizosferei plantelor care pot conduce la dispariția acestora);

Modificarea distributiei si compozitiei habitatelor ca urmare a modificarii componentei speciilor;

Cresterea numarului de specii exotice la nivelul habitatelor naturale actuale si cresterea potentialului ca acestea sa devina invazive, ca urmare a descoperirii fie a conditiilor prielnice, fie a unor "goluri ecologice" lasate de disparitia anumitor specii indigene;

Modificarea distributiei ecosistemelor specifice zonelor umede, cu posibila restrangere pana la disparitie a acestora;

Modificari ale ecosistemelor acvatice de apa dulce si marine generate de incalzirea apei dar si de ridicarea probabila a nivelului de apa la nivel global

Cresterea riscului de diminuare a biodiversitatii prin disparitia unor specii de flora si fauna, datorita diminuarii capacitatilor de adaptare si supravietuire, precum si a posibiltatilor de transformare in specii mai rezistente noilor conditii climatice.

Oportunitati:

In conditiile schimbarilor climatice mai sus mentionate, toate speciile sunt drastic testate pentru abilitatile de adaptare iar gasirea resurselor genetice la nivel populational a speciilor constituie baza speciatiei prin generarea de noi specii. Astfel, se poate preconiza aparitia de specii noi la scara globala dar si nationala, care vor avea capacitatea adaptativa deosebit de puternica pentru a rezista de exemplu la variatii termice deosebite sau la conditii de ariditate crescuta.

Recomandari si masuri de adaptare:

Stabilirea unui sistem de monitorizare la nivel national de monitorizare a speciilor amenintate, realizat cu sprijin financiar prin programe nationale si prin participarea societatii civile, ca urmare a activitatilor de cercetare, publice si privata;

Evaluarea sistemului de monitorizare in vederea determinarii corelarii eficientei acestuia cu evolutia schimbarilor climatice din tara noastra si identificarii oprtunitatilor de introducere a unor noi sisteme;

Extinderea utilizarii datelor obtinute din procesul de monitorizare, prin adaptarea rezultatelor obtinute prin modelare matematica;

Elaborarea planurilor speciale de management a habitatelor naturale in vederea prevenirii si impiedicarii procesului de degradare a acestor habitate ca urmare a impactului schimbarilor climatice;

Reducerea presiunilor suplimentare care afecteaza speciile vulnerabile;

Reducerea activitatilor agricole in zonele direct afectate si implementarea de masuri corespunzatoare de protectie a habitatelor naturale si seminaturale existente in apropierea suprafetelor agricole. Se vor identifica masurile compensatorii necesare supravietuirii populatiei afectate;

Reducerea impactului generat de activitatile din parcurile industriale asupra panzei de apa freatica si a calitatii aerului, prin izolare cu perdele forestiere;

Cresterea suprafetelor de impadurire prin refacerea celor degradate si prin crearea altora in zone favorabile.

Realizarea de studii privind evaluarea vulnerabilitatii diferitelor ecosisteme/specii la schimbarile climatice;