CAVITATEA ABDOMINALA SI PERITONEALA

Cavitatea abdominala si peritoneala

Cavitatea abdominala Adaposteste o buna parte a organelor aparatului digestiv, avand o forma aproximativ ovoidala cu marele ax dirijat ventro-cranial. Prezinta pentru descriere: o extermitate craniala, una caudala, un plafon, o podea si doi pereti laterali.

Extremitatea craniala, o reprezinta diafragma a carei convexitate craniala ajunge pana la nivelul coastei a saptea.

Extremitatea caudala, se continua cu cavitatea pelvina, care este delimitata dorsal de osul sacru, ventral de pubis, lateral de ligamentele sacro-sciatice, iar caudal de regiunea anala. Plafonul este format de fata ventrala a vertebrelor lombare si a apofizelor lor transverse acoperite de muschii abdominali superiori. Planseul este format de muschii drepti abdominali, de muschii oblici abdominali si tunica abdominala. El se subdivide in: regiunea xifoidiana, situata deasupra apendicelui xifoid al sternului; regiunea ombilicala, dispusa in jurul ombilicului; regiunea prepubiana, dispusa cranial de pubis; doua regiuni inghinale, dispuse pe laturile regiunii prepubiene. Peretii laterali sunt formati din muschii oblici abdominali si se subimpart in doua regiuni: regiunea hipocondrului, avand ca baza anatomica arcul format de cartilajele coastelor asternale si regiunea flancului, situata intre regiunea hipocondrului si unghiul extern al iliului.

Volumul cavitatii abdominale difera cu specia si individul, in functie de volumul viscerelor ce le adaposteste.

La interior, cavitatea abdominala este captusita de fascia endoabdominala (transversa) peste care se suprapune peritoneul parietal, iar viscerele sunt invelite de foita viscerala a peritoneului. Spatiul delimitat de cele doua foite peritoneale se numeste cavitatea peritoneala. Aceasta este reprezentata de un spatiu inchis, virtual, aflat tot in cavitatea abdominala dar delimitat numai de peritoneu.

Peritoneul. Este o seroasa care prin foita sa parietala captuseste cavitatea abdominala, iar prin cea viscerala inveleste organele din cavitatea abdominala. Intre cele doua foite exista continuitate prin diferitele ligamente, mezentere, epiplon. Aceste cute seroase difera ca dispozitie, forma, lungime: unele sunt lungi (mezenterul si epiploanele), permitand organelor pe care le acopera sa execute diferite miscari, iar altele sunt scurte (ligamentele) fixand organele in pozitia lor normala.

Cavitatea peritoneala. Este delimitata intre cele doua foite peritoneale. In acest spatiu redus (virtual) se afla o redusa cantitate de lichid peritoneal, similar cu limfa interstitiala, in care se pot afla foarte putine hematii, leucocite polinucleate etc.

Peritoneul permite o anumita mobilitate organelor din cavitatea abdominala, impiedica alipirea organelor intre ele si le faciliteaza alunecarea lor unul pe altul, absoarbe lichide introduse in cavitatea peritoneala; serveste ca depozit de grasime si ca organ de reparatie a plagilor de pe organe si de pe peretii abdominali.