Increngatura Echinodermata

Subincrengatura Pelmatozoa

Sunt echinoderme primitive, fixate printr-un peduncul aboral.

Se deosebesc de celelalte echinoderme prin faptul ca gura se afla pe aceeasi parte cu anusul, opusa punctului de fixare.

Clasa Crinoidea

Crini de mare

Au fost foarte numerosi in Paleozoic, acum sunt pe cale de disparitie.

Traiesc in grupuri mari (mii de indivizi).

Corp in forma de floare este format dintr-un disc central (caliciu), brate si pedicel. Bratele sunt flexibile si prezinta pinule articulate care servesc la capturarea prazii. Pedunculul este fixat de sustrat prin prelungiri numite ciri. La speciile nepedunculate cirii sunt emisi de caliciu.

Scheletul: placi sudate in caliciu si articulate in brate.

Se hranesc prin filtrarea apei la nivelul bratelor.

Subincrengatura Eleutherozoa

Sunt echinoderme libere.

Clasa Asteroidea

Stele de mare

Corp turtit dorsoventral, in forma de stea cu un disc central si brate, fara a exista o delimitare neta intre brate si disc; daca bratele sunt scurte, corpul are forma pentagonala.

Schelet format din placi calcaroase, asezate in siruri radiare, de-a lungul fetei ventrale si laterale a bratelor, dorsal existand paxile cu rol protector (mici proeminente).

Bentonice, se tarasc pe substrat cu ajutorul picioarelor ambulacrare.

In varful bratelor se gaseste cate un ochi si cate un tentacul terminal cu rol senzitiv.

Sunt carnivore pradatoare, victima este acoperita si imobilizata; digestia este extracorporala.

Reproducere asexuata ( schizogonie apoi regenerarea partilor lipsa); reproducere sexuata, fecundatie externa, dezvoltare cu metamorfoza.

Clasa Ophiuroidea

ophis = sarpe; oura = coada; eidos = forma

Ofiuride

Asemanatoare cu stelele de mare, dar bratele nu se ating la baza.

Discul central este mic si bratele sunt lungi si subtiri, neramificate sau ramificate si fac miscari serpuite.

Schelet calcaros format din placi mobile.

Sunt pradatoare, microfage, vegetariene sau ectoparazite pe coloniile de corali.

Se deplaseaza mai rapid decat stelele de mare.

Clasa Echinoidea

Arici de mare

corp globulos, nu au brate.

schelet calcaros, format din placi fuzionate, acoperite cu tepi articulati mobil, cu rol in aparare si miscare. Printre tepi se gasesc pedicelarii.

pasc pe fundul marii, mananca alge si alte protiste, dar si plante si animale foarte mici.

dimensiuni 5-10 cm, uneori pana la 30 cm

Clasa Holothuroidea

Holoturii sau castraveti de mare

aspect vermoid, nu au brate; seamana cu un castravete (multe specii sunt verzi si au dimensiunea unui castravete mic);

schelet calcaros mult redus, reprezentat de spiculi in grosimea tegumentului.

Animale care traiesc pe fundul marii, uneori ingropate in mal si nisip; sunt putin mobile

Unele sunt animale microfage: gura este inconjurata de un cerc de tentacule retractile (ambulacre bucale hipertrofiate) cu celule lipicioase, pe care se prinde hrana; alte holoturii inghit mal, din care extrag particulele alimentare.

Dimensiuni: 2,5 -90 cm.

Daca se simt amenintate se eviscereaza, apoi isi regenereaza partile pierdute; sau anumite specii isi improasca dusmanii cu filamente lipicioase, cu rol de aparare, produse de tuburile lui Cuvier.