Numarul, formele si dimensiunile celulelor eucariote

Numarul, formele si dimensiunile celulelor eucariote.

Numarul celulelor organismului uman este foarte mare (milioane de miliarde). Cele mai numeroase sunt hematiile.

Densitatea celulelor se manifesta si prin forme si dimensiuni. Initial toate celulele sunt rotunde, apoi forma se modifica celulele se diferentiaza si se maturizeaza pentru a fi adaptata functiei pe care o indeplinesc. Adaptabilitatea formei la functie este o lege generala a biologiei. Astfel, celulele contractile sunt fusiforme, cele cu functie de conductibilitate au prelungiri etc. Exista celule sferice (ovocitul), discoidale (hematia), cilindrice, cubice, stelate, poliedrice, flagelate, bizare (celule Purkinje) si celule care au multe prelungiri.

Dimensiuni: la om celulele au in general un diametru de 20-30 micrometri. Limfocitele au 4-5 micrometri, neuronii giganti au 125-150 micrometri, ovocitele au 250 micrometri. Galbenusul din ou este o celula cu dimensiuni de ordinul cm.

Volumul celular este cuprins intre 300-15.000, in functie de tipul de celula. in general, volumul unui anumit tip de celula este constant, indiferent de specie si marimea individului (legea constantei volumului).

Schema de organizare morfologica si functionala a celulelor eucariote.

In general o celula eucariota are 3 componente: - membrana plasmatica;

nucleu;

citoplasma: contine organitele celulare. Structura celulei, variaza in functie de perioadele

ciclului celular, format din: interfaza (intercineza) si diviziunea celulara.

La microscopul optic se pot vedea:

-nucleul, cu nucleolul si cromatina. Cromatina se prezinta sub forma de granule (sau filamente in timpul diviziunii celulare);

-citoplasma: ca masa relativ omogena in care se disting particule si granule, datorita indicilor de refractie diferiti, corespunzand mitocondriilor, aparatului Golgi, centrului celular etc, sau granulelor de secretie, pigmentilor, picaturilor de lipide etc.

Citoplasma are 2 zone: ectoplasma: mai vascoasa, opaca, fara organite. Participa la fenomenele de suprafata; si endoplasma: mai luminoasa si mai putin vascoasa-cuprinde organitele. Aici au loc procesele metabolice. La microscopul electronic se disting microvilii, cilii, flagelii, desmozomii, membranele intracelulare, reticulul endo-plasmatic, aparatul Golgi.

Nucleul apare inconjurat de o membrana dubla prevazuta cu pori, membrana externa continuandu-se cu o retea de canale si cavitati ce formeaza reticulul endoplasmatic (RE), un adevarat sistem vacuolar. Acesta poate fi de tip rugos (cu ribozomi atasati), sau neted (fara ribozomi). Din RE se desprind vezicule ce fuzioneaza cu sacii aparatului Golgi, din care se desprind apoi vezicule de secretie, ce-si varsa continutul la exterior dupa fuzionarea cu plasmalema, proces numit exocitoza. Din plasmalema se pot forma vezicule de endocitoza, prin care patrund substante de la exterior in citoplasma.

In citoplasma se mai disting: mitocondriile, lipozomii, peroxizomii, ribozomii, centriolii (implicati in diviziunea celulara), granule de glicogen, picaturi de lipide, citoscheletul (filamente si microtubuli).

Exista o specializare frunctionala a componentelor celulei eucariote.

Plasmalema:  - confera individualitatea celulei;

regleaza schimburile celulei cu exteriorul;

asigura interactiunile cu alte celule.

Fig. 1.10 - Harta genelor pentru fagul de tip lambda. Se evidentiaza genele regulatorii dar si promotorii (reprezentare punctata). Sagetile intrerupte indica directia de transcriptie, pornind de la promotori.

Ffg. 1.9 - Fagul bacteriei E. Coli - de tip A, poseda o coada cu structura complexa cu ajutorul careia se fixeaza de plasmalema bacteriei.

Fig. 1.11 - Modelul unui adenovirus cu simetrie cubica (virus izometric) infcare se evidentiaza geometria severa a capsidei. Cele 252* de capsomere (unitati de structura ale capsidei) se orientaza sub forma a 20 de triunghiuri echilaterale. Capsfda este formata in total in 1500 de protomere (polipeptide). Formatiunile semanatoare unor antene materale sunt formate din cate 2 polipeptide si in lescesc contactul virusului cu celula gazda.