Acasa » scoala » biologie
SISTEMUL MUSCULAR

SISTEMUL MUSCULAR

SISTEMUL MUSCULAR

Muschii sunt organele active ale miscarii, contribuind la realizarea

formei generale a corpului si la mentinerea pozitiei verticale. Aceste roluri apartin musculaturii scheletice (somatice), care este alcatuita din tesut muscular striat.

Forma muschilor este variabila:

muschi cu aspect fusiform (biceps, triceps)

in forma de trapez (muschiul trapez)

tendoane

patrulatera (muschiul marele dorsal)

triunghiulara (muschiul piramidal al abdomenului)

circulara (orbicularul buzelor si al pleoapelor, sfincterele)

Dupa dimensiunea care predomina, muschii pot fi:

lati (muschii din peretele abdomenului)

lungi (muschii bratului, antebratului, coapsei, gambei)

scurti (muschi de la antebrat etc)

Dupa numarul capetelor cu care se insera pe os, muschii pot fi:

Muschi biceps brahial

cu un singur capat (muschii pielosi au un capat care se insera pe os, celalalt

se insera pe piele)

cu 2 capete (bicepsul)

cu 3 capete (tricepsul)

cu 4 capete (cvadricepsul)

Structura muschiului

Muschii scheletici au o portiune centrala, musculara, numita corpul muschiului si 2 extremitati numite tendoane, formate din tesut fibros, de culoare alb-sidefie. Prin intermediul tendoanelor, muschiul se prinde de os. Corpul muschiului este format din fibre musculare striate, a caror lungime depinde de lungimea muschiului. Fibrele sunt grupate in fascicule. La exterior, muschiul este invelit de o fascie conjunctiva.

tendon os fascie conjunctiva

Fibre musculare grupate in fascicule

• Muschii scheletici se contracta voluntar, dependent de vointa noastra.
• Muschii netezi se contracta involuntar.
• Muschiul cardiac se contracta involuntar.

	trapez marele dorsal dintat anterior oblic abdominal drept abdominal tensor al fasciei lata iliopsoas pectineu adductor lung drept lateral extensor al degetelor tibial anterior

frontal zigomatic maseter Sternocleidomastoidian deltoid marele pectoral biceps brahial brahioradial gracilis croitor drept medial gastrocnemian solear

	Sternocleidomastoidian Trapez Deltoid Triceps brahial Biceps femural Semitendinos Semimembranos Gastrocnemian Tendonul calcanean (tendonul lui Achile)
			Temporal Occipital Romboid Mare abdominal Oblic abdominal extern Gluteu (fesier) mijlociu Gluteu (fesier) mare Mare adductor Drept lateral Solear

PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SCHELETICI (SOMATICI)

MUSCHII CAPULUI

Sunt grupati in muschi ai mimicii (care prin contractia lor, determina diferite expresii ale fetei) si muschi masticatori (care intervin in actul masticatiei)

Muschii mimicii

Se mai numesc si muschi cutanati, deoarece unul din capetele lor se prinde pe piele. Sunt grupati in jurul orificiilor orbitare, auditive, nazal si bucal. Sunt inervati de catre nervul facial.

in jurul orificiilor orbitare: muschiul frontal (care increteste pielea fruntii), muschiul intersprancenos (situat deasupra varfului piramidei nazale), muschiul orbicular al pleoapelor, cu fibre circulare.

In jurul orificiilor nazale: muschii constrictori si dilatatori ai narinelor (fibre circulare)

In jurul orificiului bucal: muschiul orbicular al gurii (fibre circulare)

La nivelul obrazului: muschii mare si mic zigomatic (care se indreapta spre comisura buzelor) si muschiul buccinator (dezvoltat la suflatori).

La nivelul barbiei: muschiul mental.

Muschii masticatori

Intervin in masticatie. Se insera cu un capat pe oasele bazei craniului, iar cu celalalt pe mandibula. Au rol in ridicarea mandibulei, in miscarea aterioara si posterioara a acesteia.

muschii temporali

muschii maseteri

muschii pterigoidieni (laterali si mediali)

miscarea de coborare a mandibulei este efectuata de muschii suprahioidieni.

Nazal

Zigomatic mic

Zigomatic mare

Constrictor/dilatator al narinelor

Orbicularul gurii

Mental

Pielos al gatului

Diferite expresii ale fetei, produse prin contractia muschilor mimicii

MUSCHII GATULUI

imediat sub piele se afla muschiul pielos al gatului, care increteste pielea gatului

urmeaza muschiul sternocleidomastoidian, care are 3 capete de insertie (pe stern, clavicula, mastoida)

muschi hioidieni (suprahioidieni si subhioidieni)

mai profund se afla muschii scaleni (intinsi de la vertebrele cervicale la primele coaste)

cel mai profund se afla muschii prevertebrali (inaintea coloanei vertebrale)

MUSCHII TRUNCHIULUI

Se grupeaza in: muschi ai spatelui si ai cefei, muschi antero-laterali ai toracelui, muschi antero-laterali ai abdomenului.

Muschii spatelui si ai cefei

1. In plan superficial se gasesc: muschii trapezi (mentin pozitia verticala a capului, ridica si apropie omoplatii), marii dorsali (apropie bratul de corp- adductia bratului -si ajuta la catarare).
2. Sub acesti muschi se afla muschii care se prind de omoplat (cei 2 muschi romboizi si ridicatorul omoplatului). Sub ei se afla dintatul posterosuperior (care ridica primele 4 coaste) si dintatul posteroinferior (care coboara ultimele 4 coaste). Acesti muschi se mai numesc muschi respiratori accesori.
3. In planul cel mai profund se afla muschii jgheaburilor vertebrale, care au rolul de a mentine coloana vertebrala in pozitie verticala.

Muschii antero-laterali ai toracelui

in partea anterioara a toracelui se gasesc cei 2 muschi pectorali (marele si micul pectoral). Marele pectoral are forma triunghiulara, cu baza spre stern si varful spre humerus. Prin contractie, acest muschi apropie bratul de trunchi (adductie) si il roteste inauntru.. Sub marele pectoral se afla micul pectoral. Ambii pectorali intervin si in inspiratia fortata. Mai profund se afla dintatul mare.

In spatiile intercostale sunt situati muschii intercostali externi, care intervin in inspiratie si muschii intercostali interni, care intervin in expiratie.

La baza cutiei toracice se afla diafragma, un muschi lat care separa cutia toracica de cavitatea abdominala. Este cel mai puternic muschi inspirator. Prezinta in centru o portiune fibroasa numita centru frenic, care joaca rol de tendon central. Diafragma este strabatuta de o serie de formatiuni: esofag, nervii vagi, aorta, vena cava inferioara si canalul toracic

Muschii antero-laterali ai abdomenului

sunt muschi lati

de o parte si de alta a liniei mediane se afla muschii drepti abdominali, care se intind de la simfiza pubiana pana la apendicele xifoid si cartilajele coastelor 5, 6 si 7. Lateral se afla oblicul extern, oblicul intern si transversul abdomenului. Toti acesti trei muschi sunt carnosi in partea posterioara, iar anterior se continua cu aponevroze, care formeaza o teaca a muschiului drept abdominal. Aceste aponevroze formeaza pe linia mediana, linia alba. Prin contractia lor, muschii abdominali cresc presiunea in abdomen, facilitand voma, expiratia, eliminarea urinii (mictiunea) si a materiilor fecale (defecatia).

In partea posterioara a abdomenului se afla muschiul psoas si patrat lombar. Pe acesti muschi se afla fata posterioara a rinichilor.

MUSCHII MEMBRELOR SUPERIOARE

in jurul articulatiei scapulo-humerale se grupeaza muschi care actioneaza asupra bratului. Muschiul deltoid, aflat imediat sub piele, ridica membrul superior pana la orizontala (abductia bratului)

la nivelul bratului se disting muschi anteriori si posteriori: muschii anteriori sunt bicepsul, muschiul brahial (ambii au rol in flexia antebratului pe brat) si coracobrahialul (are rol in extensia antebratului pe brat). Posterior se afla muschiul triceps (rol in extensia antebratului pe brat)

la nivelul antebratului exista muschi ai lojei anterioare si ai lojei posterio-laterale. In loja anterioara exista muschi flexori ai mainii, ai degetelor si pronatori. In loja postero-laterala se afla muschi extensori ai mainii, degetelor si supinatori

pe oasele carpiene si metacarpiene se prind o serie de muschi scurti, grupati in 3 loji: loja laterala (tenara) cuprinde muschi ce actioneaza asupra policelui. Loja mijlocie cuprinde muschi interososi, iar loja mediala (hipotenara) cuprinde muschi ce actioneaza asupra degetului mic. Acesti muschi scurti apropie sau indeparteaza degetele si le flexeaza.

Biceps

Brahial