Familia Mugilidae

Familia Mugilidae

In Marea Neagra au fost identificate trei genuri: Chelon, Liza si Mugil.

Genul Mugil

Chefal - Mugil cephalus Linnaeus, 1758

Sinonime: Mugil cephalus Delaroche, 1809;

Mugil cephalus Risso, 1826;

Mugil cephalus cephalus Cadenat, 1954.

Denumiri FAO: flathead grey mullet (engl); mulet cabot (fr).

Denumiri populare: laban, chefal (rom); chefalos (grec); kefal (bulg); laban (rus); kaskefal babic (turc);

Diagnoza: D₁IV; D₂I 8-9; A III 8-9

Corp rotunjit, robust. Cap comprimat dorso-ventral, spatiul interorbital aproape convex. Membrana adipoasa acopera majoritatea pupilei. Botul scurt cu portiunea anterioara semicirculara. Gura mica, terminala. Buza superioara subtire, ingusta, fara papile; buza inferioara cu marginea subtire, neintoarsa in jos: 1-6 randuri de dinti pe buza superioara, 1-4 randuri pe cea inferioara; randul exterior de pe ambele buze cu un singur varf, randurile interioare cu doua varfuri; captusala maxilei invizibila sub coltul gurii cand gura este inchisa.

Originea primei dorsale se afla la jumatatea distantei dintre varful botului si baza caudalei. A doua dorsala este la nivelul analei. Pectoralele inserate deasupra liniei mediane a corpului. Ventralele inserate la jumatatea distantei dintre pectorale si prima dorsala, cu apendice axilar, solzos la baza. Caudala bine dezvoltata, adanc scobita. Linia laterala invizibila.

Corpul acoperit in intregime cu solzi mari, circulari, mai marunti pe partea anterioara a capului. Solzii de pe cap si de pe partile sale laterale au cate un tub subtire de mucus; 14-15 randuri transversale de solzi, intre prima dorsala si ventrale.

Culoarea: spatele albastru-cenusiu, flancurile si abdomenul alb-argintiu cu reflexe aurii; 6-7 benzi inguste longitudinale, paralele intre ele. Dorsala si caudala gri inchis. Anala si pectoralele gri pal. Pectoralele alburii.

Dimensiuni: maximum 120 cm; comun 30-50 cm.

Depunerea pontei are loc in zona de tarm la temperaturi ale apei intre 16,5-24,9^sC si salinitati intre 15,0-18,2 . La tarmul Bulgariei, icrele de laban au fost semnalate in perioada iulie-august, la temperaturi ale apei intre 21-25^sC. La coastele romanesti in perioada 1990-1991, acestea au fost identificate in luna iulie, pe adancimi de 50-100 m, la temperaturi ale apei in jur de 25^sC. In Marea Mediterana datele sunt contradictorii: in stramtoarea Mesina reproducerea are loc in perioada septembrie-octombrie; in sectorul Trieste, maturitatea sexuala incepe in februarie si continua in principal primavara.

Ritmul de crestere: la 1 an = 10,8 cm/18 g; 2 ani = 16,3 cm/62 g; 3 ani = 20,8 cm/112 g; 4 ani = 24,8 cm/229 g; 5 ani = 28,1 cm/320 g; 6 ani = 31,2 cm/429 g; ajungand la 12 ani = 47,4 cm/1290 g.

Hrana este constituita din diatomee si amfipode in mediul marin si din detritus vegetal, alge, crustacei bentonici si copepode planctonice in lacurile litorale.

Diferiti paraziti sunt frecvent intalniti pe branhii si in intestin.

Specia nu este inclusa in Lista Rosie.

Pescuitul se bazeaza pe migratiile chefalului, fiind pescuit in mare cu navodul dar si exemplare izolate la talian si traul.

Importanta comerciala: carnea foarte gustoasa si grasa, avand o valoare economica ridicata, fiind consumata in stare proaspata, sarata, afumata si in conserve.