Familia Pomatomidea

Familia Pomatomidea

In Marea Neagra a fost identificat un singur gen: Pomatomus

Genul Pomatomus

Lufar - Pomatomus saltatrix (Linnaeus, 1766)

Sinonime: Gasterosteus saltatrix Linnaeus, 1766;

Perca lophar Forsskal, 1775;

Cheilodipterus heptacanthus Lacepède, 1801;

Pomatomus skib Lacepède, 1801;

Gonenion serra Rafinesque, 1810;

Lopharis mediterraneus Rafinesque, 1810;

Scomber sypterus Pallas, 1814;

Temnodon saltator Cuvier, 1829;

Sypterus pallasii Eichwald, 1831;

Chromis epicurorum Gronow, 1854;

Temnodon conidens Castelnau, 1861;

Sparactodon nalnal Rochebrune, 1880;

Pomatomus saltatrix Goode, 1884;

Chelodipterus saltatrix Jordan, 1905.

Denumiri populare: bluefish (engl); tassergal (fr).

Denumiri populare: lufar (rom); gofari (grec); lefer (bulg); lufar (rus); lufer baligi (turc);

Diagnoza: D₁ (VII)  VIII; D₂ I (22) 23-25 (26); A II-I (23) 24-26 (27); P 15-16 (18) V I 5;

linia laterala 95 103; radii branchiostegale 7; vertebre 26 (12+14).

Corpul viguros, moderat alungit, comprimat lateral. Profilul dorsal este convex, convexitatea fiind accentuata de la varful botului pana la ceafa si putin pronuntata de la ceafa pana la insertia dorsalei.

Capul larg; crestetul capului lipsit de solzi; de o parte si de alta a capului trece prin regiunea jugulara cate o dunga, lipsita de solzi. Gura mare, oblica; mandibula proeminenta, extremitatea ei posterioara trecand sub verticala posterioara a ochiului; ambele maxilare sunt prevazute cu cate o serie de dinti puternici, scurti, dar grosi si ascutiti. Buzele subtiri. Botul scurt. Ochii situati in jumatatea anterioara a capului si mai aproape de fata dorsala deat de cea ventrala. Spatiul interorbital foarte convex. Membranele branhiale nu se ataseaza de istm. Marginea libera a preoperculului este zimtata si cu o proeminenta postero-inferioara.

Cele doua dorsale alaturate; la baza celei dintai un sant in care inotatoarea se poate culca. Inaintea analei doi tepi liberi, foarte marunti. Dorsala a doua si anala foarte asemanatoare, anala putin mai scurta. Pectoralele ascutite. Caudala mare furcata mediu. Pedunculul caudal scurt. Abdomenul intre istm si insertia analei e slab comprimat, formand o carena ingusta.

Solzi mici subtiri, usori caduci, acopera in intregime trunchiul, ceafa, baza inotatoarelor, istmul si cea mai mare parte a pieselor operculare si a obrajilor.

Linia laterala completa , usor curbata, paralela cu linia spatelui.

Culoarea spatelui este cenusiu deschis batand in albastru, flancurile si abdomenul argintii, inotatoarele palide, aproape incolore; o pata neagra la baza pectoralei .

Dimensiuni: maxim 110 cm; comun 30-60 cm.

Reproducerea are loc in perioada iunie-august. Dupa unii autori maturitatea sexuala este atinsa la 2 ani, cand pestii masoara 14-20 cm; dupa alti autori, maturitatea sexuala este atinsa la 4-5 ani. O femela depune in jur de 112.000-195.000 boabe de icre.

Hrana lufarului consta aproape exclusiv din pesti (hamsie, stavrid, scrumbie albastra). Este o specie foarte vorace. Tineretul consuma pe langa puiet de pesti, larve de moluste, crustacee, etc.

Date recente cu privire la prezenta icrelor si larvelor in lunile iulie si august si a puietului in august, in apele romanesti ale Marii Negre, confirma posibilitatea reproducerii lufarului in Marea Neagra in perioada de vara, la temperatura de 20-25^oC.

Specia nu este inclusa in Lista Rosie.

Se pescuieste pe platoul continental la undita, plasa punga sau traulul pelagic.

Importanta comerciala: carnea este alba, foarte fina si gustoasa, avand o valoare economica ridicata, fiind consumata in stare proaspata, sau congelata.