Reprezinta structuri specializate in detectarea si masurarea unor stimuli specifici din mediul extern.
Oricarui analizator i se descriu 3 segmente
F Organul receptor - este segmentul periferic, el transforma o forma de energies au o interactiune chimica in impuls nervos.
2. F Calea de conducere - reprezentata de anumiti nervi periferici care se continua cu fasciculele nervoase specifice din SNC. Fiecare dintre caile de conducere este rapida, avand un numar minim d neuroni, deasemenea transmiterea nervoasa este specifica = stimularea unei zone receptoare determina stimularea unui numar mic de fibre de conducere si in final stimularea unei zone restranse la nivel cortical.
3. F Zona de proiectie corticala - este segmentul central si este reprezentata la anumite arii sensitive ale scoartei cerebrale.
La nuvelul scoartei cerebrale exista 3 tipuri de arii sensitive:
In afara ariilor corticale senzoriale exista si arii corticale de asociatie care fac interpelarea complexa a informatiei (recunoasterea diferitilor stimuli).
In afara de cele 3 segmente mai exista si Cai Colaterale care fie sunt folosite pentru inchiderea unor reflexe simple - reflexul papilar fotomotor - fie se alatura Sistemului Reticulat activator ascendant - SRAA- care este o formatiune veche filogenetica, si reprezinta o cale senzitiva ascendenta de tip extra leniscal cu numerosi neuroni intercalary, care urca prin formatiunea reticulate a Tr.Cerebral si proiecteaza larg, nespecific pe toata scoarta cerebrala determinand reactia de alerta corticala sau reatia de trezire.
F glob(bulb) ocular = se afla la nivelul regiunii orbitale ce corespunde pe craniu orbitei.
Aceasta regiune are 3 portiuni distincte cu patologie diferita, dinspre anterior spre posterior avem:
F regiunea palpebrala = form din: pleoape + conjuctivele palpebrale(aici apare blefarita = infectia ploapei)
F regiunea bulbara = reprezentata de globul ocular
F regiunea retrobulbara = unde se descriu:
corpul adipos al orbitei
majoritatea anexelor globului ocular
Forma F are forma sferica mai bombat anterior
Structura - este format din 3 tunici suprapuse:
1. Fibroasa (la interior)
2. Vasculara
3. Retina (la esterior= tunica nervoasa) se dezvolta din aceiasi forma ca diencefalul si se comporta ca acesta.
1. Tunica Fibroasa - i se descriu:
a. Sclerotica alba
- ocupa 5/6 posterioare ale globului ocular
- vascularizata
- o parte a sa este vizibila fanta parpebrala (albyl ochiului)
b. Corneea
F este situate anterior
Feste transparenta
F este mai bombata decat sclerotica
Feste avasculata
F pe fata s-a externa este acoperita de un epiteliu conjuctival ce se resfrange pe fata interna a pleoapei de la nivelul fundurilor de sac conjuctivale.
Instilarea corecta a a unei solutii medicamentoase se face la nivelul fundurilor de sac in partea laterala
Polul anterior al globului ocular este foarte bogat,
F este inervat de nervii ciliari lungi - ramuri ale nervului oftalmic VI(ram al trigemenului) inervatioa este importanta pentru reflexul de clipire deoarece cornea este avasculata, hranirea sa se face de la nivelul mediilor lichidiene din vecinatate si anume:
posterior = prin umoarea apoasa
anterior = prin lacrimii
miscarile de clipire mentin in permanenta fata anterioara a corneei in stare umeda.
2. Tunica vasculara este formata din :
a. COROIDA - posterior in dreptul scleroticii
- este formata din numeroase vase de sange
b. CORPUL CILIAT
- anterior este in dreptul jonctiunii sclerocorneene
c. IRISUL este situate anterior si median , prelungeste corpul ciliat
CRISTALINUL este situate posterior de iris si asezat inaintea corpului vitros.
CORPUL CILIAT prezinta procesele ciliate care contin ghemuri vasculare cu rol de secretie a umorii apoase
PROCESUL CILIAR are fibre musculare netede cu dispozitie circulara si radiara, cu rol in tensionarea sau relaxarea cristalinului (rol in acomodarea pentru vederea de aproape sau vederea la distanta).
Irisul este o diafragma cu un orificiu central numit pupila. Fata anterioara a irisului este diferit colorata iar fata posterioara este neagra.
3. RETINA acopera fata interna a tunicii vasculare.
Portiunea Posteriora este situate in zona coroidei si contine receptorii
Portiunea Anterioara
acopera fetele posterioare ale corpului ciliar si irisului. Este lipita de receptori. La om
retina este de tip inversat, adica lumina strabate straturile retinei pentru a
ajunge in final in zona receptorilor situati catre exteriorul globului ocular.
Histologic retina are 10 straturi:
elulele de la exterior spre interior sunt:
F Stratul celulelor pigmentare (cel mai extern)- cu rol in relizarea unei camere obscure in jurul conurilor sau bastonaselor.
F Segmentul Receptor - reprezentat de bastonase, implicate in distingerea luminii (luminozitate) si conuri implicate in detectarea culorilor primare (rosu, verde albastru).
Conurile si bastonasele contin substante fotosensibile : Iodopsina si Scotopsina; aceste substante sunt metabolite ai Vit.A. la nivelul analizatorului visual exista transductie = prin care o forma de energie este convertita intr-o altaforma de energie..
Retina nu este o celula fotoelectrica
Stimulul vizual nu este reprezentat de lumina, ci de intuneric. In intuneric celulele cu conuri si bastonase descarcaritmic impulsuri electric, iar prezenta luminii inhiba aceasta descarcare.
F Stratul neuronilor bipolari
F Stratul neuronilor multipolari ai caror axoni parasesc retina formand nervul optic
La nivelul retinei exista o zona cu acuitate vizuala maxima numita Macula lutea (pata galbena), iar locul pe unde parasesc retina axonii din nervul optic formeaza pata oarba.
- produsa de procesele ciliare in spatele irisului in camera posterioara
- strabate pupila si ajunge in spatial dintre cornee si iris numit camera anterioara.
- la periferia camerei in unghiul irido-cornean strabate un ligament cu numeroase lacune numit ligamentul pectineat si ajunge intr-o vena cu aspect circular situate in jonctiunea sclero-corneana numit canalul SCHLENN
Ap.Prac.
Impiedicarea drenajului umorii apoase se numeste GLAUCOM
Cresterea presiunii umorii apoase impinge celelalte medii refringente creeind o presiunme asupra arterei centrale a retinei cu ischemie retiniana consecutive ceeace duce la pierderea ireversibila a vederii.
are forma unei lentile biconvexe; prin bombarea sau aplatizarea ei se realizeaza marirea sau micsorarea distantei focale si deci fenomene de acomodare
periferic este suspendat de corpul ciliar printr-un ligament inelar numit Zona luim Zinn(tin)
Opacifierea cristalinului se numeste Cataracta
4. Corpul Vitros = gel viscoelastic.
Vicii de refractie
Vicii ale mediilor refringente:
Daca exista curburi inegale ale corneei sau cristalinului, imaginea se formeaza pe retina este inegala si se numeste - ASTIGMATISM- si se corecteaza cu lentile cilindrice.
- MIOPIA - imaginea se formeaza inaintea retinei si se corecteaza cu lentile biconcave.
- HIPERMETROPIA- este opusa miopiei.
Neuronul I - protoneuronul este reprezentat de neuronal bipolar din retina
Neuronul II - deutoneuronul este reprezentat de neuronul multipolar din retina
Axonii acestora parasesc retina fomand nervul optic, acesta iese din orbita si patrunde in craniu prin canalul optic. In fata hipofizei cei doi nervi optici se unesc si formeaza
CHIASMA OPTICA la acest nivel oparte din fiobrele nervului optic decusera (se incruciseaza) si ajung in tractul optic de partea opusa. Fibrele din partea laterala a retinei raman nedecusate iar fibrele din partea mediala se incruciseaza.
AXONII din tracturile oprice ajung in final in corpul geniculat lateral din metatalamus. De la acest nivel se desprind colaterale care determina reflexul pupilar fotomotr, mioza respectiv reflexele de acomodare si se inchid la nivelul mezencefalului.
Afectarea trunchiului cerebral influenteaza centrul reflex
Al III-lea neuron - este situate in metatalamus, axonii urca spre lobul occipital al emisferelor cerebrale formand radiatia optica
Sunt situate in lobul occipital in jurul santului calcalin si avem:
F aria primara = 17
F aria secundara = 18
F aria de integrare = 19
Are segmentul receptor situat la nivelul urechii interne in vecinatatea receptorilor analizatorului vestibular.
Urechea are 3 portiuni principale:
Urechea externa
Urechea medie
Urechea interna
1. Urechea externa este formata din :
F o portiune externa cartilaginoasa
F o portiune interna situate in osul temporal
In partea profunda se gaseste membrane timpanului ce separa urechea externa de cea medie. Vibratiile undelor sonore determina miscari ale membranei timpanului.
Pe fata anterioara a membranei se fixeaza manerul ciocanului care este vizibil prin transparenta membranei.
2. Urechea medie are 3 portiuni:
a. Cavitatea timpanica
b. Trompa auditiva sau a lui Eustachio
c. Celulele mastoidiene
a. Cavitatea timpanica adaposteste lantul de oscioare ce transmit vibratiile membranei timpanice catre melcul osos.
Dinspre
lateral spre medial oasele urechii medii sunt:
F ciocanul - F nicovala - F scarita -
Scarita prin talpa sa se sprijina pe fereastra ovala
Cavitatii timpanice I se descriu 6 pereti:
1. peretele superior care este o lama osoasa subtire ce acopera recesul epitimpanic, fiind subtire poate fii erodat: in otita medie supurativa poate rezulta un abces cerebral.
2. peretele inferior corespunde fosei jugulare, locului de formare a venei cave interne; in otita medie poate determina o tromboflebita septica de vena jugulara interna.
3. peretele lateral este format de membrane timpanului.
4. peretele medial prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda separate de PROMOTORIUo proeminenta ridicata de baza melcului.. deasupra ferestrei ovale trece nervul facial existand posibilitatea de lezare a nervului facial printr-un process de otita medie.
5. peretele anterior are in partea superioara canalul muscular tubar, un canal ce in partea superioara adaposteste muschiul ciocanului si in partea inferioara tuba auditiva. In partea inferioara a peretelui se aflacanalul carotic - locul pe unde patrunde in craniu artera carotida interna.
6. perete posterior - prezinta locul de deschidere alcelulelor mastoidiene numit si Antrul mastoidian.
c. Celulele
mastoidiene sunt cavitati pneumatice ce
sunt captusite cu o mucoasa asemanatoare mucoasei din cavitatea timpanica.
3.Urechea interna are 3 componente:
I. Cohleea sau melcul
II. Vestibulul labirintului
III. Canalele semicirculare
I. Cohleea
F
are 2 spire si jumatate iar in interiorul canalului
cohlear se gaseste zona receptoare auditiva.
Rampa timpanica
F
in interiorul melcului de la axul osos catre lateral
se formeaza Lama osoasa spirala - ce
se continua cu membrana bazilara pe
care sunt asezati receptorii auditivi. Unda
II. Vestibulul labirintului are 2
dilatatii membranoase numite Utricula si
Sacula acestea contin o parte din receptorii analizatorului vestibular.
III. Canalele Semicirculare sunt in numar de 3 si sunt asezate in cele 3 axe ale spatiului:
F
canalul superior
F canalul lateral
F canalul posterior
si are o portiune dilatata numita Ampula
Neuronul I - protoneuronul - se afla in ganglionul spinal sau ganglionul lui Cortti situat in axul melcului, axonii parasesc urechea interna si formeaza componenta acustica a nervului VIII vestibule-cohlear.
Neuronul II- deutoneuronul - se afla in nuclei acustici ventral si dorsal de la limita dintre bulbul rahidian si puntea lui Varolio. Impulsurile auditive urca spre metatalamus facand sinapsa pe ceilalti 2 nuclei- capul trapezoid si Coliculul cvadrigemen inferior.
Neuronal talamic de releu se afla in corpul geniculatmedial iar axonii acestuia formeaza Radiatia acustica
-Ariile auditive-
Se afla in lobul temporal pe buza inferioara a santului lateral ; arii;le 41.42.22
ANALIZATORUL VESTIBULAR
Transmite informatii despre pozitia si miscarile corpului, informatii necesare pentru mentinerea echilibrului.
F segmentul receptor - se afla in urechea interna in utricula si sacula si in crestele ampulare din canalele semicirculare.
Celulele receptoare sunt prevazute cu cili inclavati intr-o membrane reticulate ce contine microcristale de saruri fosfocalcice numite OTOLITI
F calea de conducere -
- Protoneuronul se afla la nivelul gang.Scarpa situate in stanca osului temporal. Axonii formeaza componenta vestibulara a nervului VIII
- Deutoneuronul se afla in cei 4 nuclei vestibulari. De la acest nivel pleaca numeroase fibre catre Arhicerebel, deoarece functia acestuia este cea de mentinere a echilibrului. O alta parte a fibrelor urca spre thalamus unde se afla :
- Al III-lea neuron si apoi proiecteaza pe scoarta cerebrala, topografiia fiind incomplect studiata.
ANALIZATORUL OLFACTIV
F segmentul receptor se afla in partea superioara a fosei nazale asanumita - pata galbena- sau mucoasa olfactiva, receptorii sunt in numar mare si se regenereaza permanent.
F deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale din bulbul olfactiv, axonii acestora formand tractul olfactiv care se termina in Rinencefal care este o parte a sistemului limbic. Prezenta ariilor olfactive in zona sistemului limbic explica importanta olfactiei asupra comportamentelor
ANALIZATORUL GUSTATIV
F segmentul receptor este reprezentat de mugurii gustative care sunt situati in papilele linguale, care sunt niste proeminente ale mucoase gustative.
Inervatia limbii este distincta:
- in partea anterioara este orizontala
- in partea posterioara este verticala
Si avem:
F inervatie senzoriala (gustative) din zona varvului si a corpului limbii si este condusa prin nervul - Coada timpanului- ram al nervului VII. Inervatia senzoriala a radacinii limbii este condusa prin nervul IX
Stimuli gustative de la mugurii care nu sunt situati pe limba, cei din zona faringelui sunt condusi prin nervul X.
Neuronul I = se afla in ganglionii senzitivi ai nervilor VII, IX, X.
Neuronal II se afla in bulbul rahidian, in partea superioara a nucleului tractului solitary- nucleul gustatiiv. In continuare informatia gustative urca spre scoarta cerebral ape aceleasi cai si sesibilitati.
Ariile corticale de proiectie gustative s-ar gasii in partea inferioara a ariei somestezice principale.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
