Familia Scophthalmidae

Familia Scophthalmidae

Specii de pesti de talie mare, demersali, care traiesc pe fundurile variate ale platformei continentale, la adancimi de 60-100 m, in straturile cu nisip sau malurile. Sunt slabi inotatori, deplasandu-se prin ondularea inotatoarelor neperechi.

In Marea Neagra, din aceasta familie sunt prezente doua genuri: Psetta si Scophthalmus

Genul Psetta

Calcan - Psetta maxima maeotica (Tortonese, 1971)

Sinonime: Pleuronectes maeoticus Pallas, 1811;

Psetta maeotica Pallas, 1811;

Rhombus stellosus Bennett, 1835;

Rhombus maeoticus Nordmann,1840;

Scophtalmus ponticus Ninni, 1932;

Scophthalmus maeoticus Norman, 1932

Scophthalmus maeoticus maeoticus Svetovidov, 1964

Psetta maxima maeotica Tortonese, 1971

Denumiri F.A.O engl.- turbot; fr.- turbot; sp.- rodaballo.

Denumiri populare: bulg.- kalkan; dan.- pighvarre; germ.- Steinbutt; gr.- rombos pissi, kalkani; isl.- sandhverfa; it.- rombo chiodato; malt.- barbun imperjali; norv.- piggvar; ol.- tarbot; pol.- turbot, skarp; port.- pregado; rom.- calcan; rus.- tiurbo, kalkan; sarb.- plat, platak; sued.- piggvar; tr.- kalkan balagi.

Diagnoza D 60-71; A 45-52; P 10-13: V(5) 6(7); C 15-18; l.lat. 85-86; Sp.br. 15-17.

Corpul de forma ovala, foarte lat, latimea (inaltimea) maxima reprezinta mai mult de jumatate din lungimea corpului fara caudala.

Gura superioara, oblica; buzele subtiri, cu anexe tegumentare. Falcile de aceiasi lungime, prevazute cu dinti marunti ascutiti, uniformi, egali dezvoltati pe ambele laturi. Insertia mandibulei situata putin in urma mijlocului ochiului zenital.

Narile fetei superioare situate intre ochi, putin mai in fata; narile laturii inferioare sunt situate aproape de linia mediana dorsala. Cele doua nari anterioare prevazute cu cite un opercul pielos.

Ochii sunt situati pe partea stanga si au proprietatea de a se misca in diferite directii. Ochiul laturii superioare putin mai avansat decat cel al laturii inferioare. Marginea preoperculului libera, neacoperita cu piele.

Corpul adultilor acoperit cu solzi rudimentari si cu butoni ososi, rotunzi, prelungiti cu cate un tep subtire. Acesti butoni lipsesc la puiet. Butonii se intind si pe fata inferioara a corpului, dar sunt mai mici. Linia laterala incepe la coltul operculului si descrie o curba accentuata in dreptul pectoralei; de la aceasta curba pana la caudala, linia laterala este rectilinie. Pe latura inferioara, linia laterala are aceiasi configuratie ca pe latura superioara.

Dorsala incepe deasupra narilor si ajunge pana la caudala; anala incepe in urma marginii preoperculului si ajunge si ea pana aproape de caudala. Din cauza analei foarte lungi, orificiul anal este deplasat mult in fata. Pectoralele egale. Caudala rotunjita.

Culoarea: la exemplarele tinere, pe fata superioara este cenusie de culoarea nisipului, cu pete albe si negre. Fata inferioara e alba, rareori cu unele pete negricioase. La adulti, petele dispar si coloratia devine bruna.

Dimensiuni: maximum 100 cm si 10 kg, comune pana la 50 cm si 3-3,5 kg.

Adultii se intalnesc iarna la adancimi de 60-70 m, inzona faciesului faseolinoid. Primavara (martie-aprilie) se apropie de tarm, pana la o adancime de 18-30 m (limita inferioara a faciesului cu Corbulomya), dar nu peste tot, ci doar in anumite locuri, unde se aglomereaza cantitati mari pentru reproducere. Se reproduce de-a lungul intregului litoral al Marii Negre, de la sfarsitul lunii martie pana in iulie, la o mica distanta de tarm, la adancimi de pana la 50 m. Dupa reproducere, se imprastie si se retrag din nou la adanc. Caracteristicile locurilor de reproducere nu sunt bine precizate pe litoralul romanesc. Reproducerea se desfasoara la temperaturi scazute ale apei, in limitele a 8-12°C. Variatiile temperaturii apei din zonele de reproducere sunt importante. Salinitatea sectoarelor de reproducere oscileaza intre 16,29 si 19,3‰.

Maturitatea sexuala este atinsa de catre masculi la 7 ani, iar de catre femele la 9-11 ani. Raportul intre sexe variaza considerabil, astfel in primii ani de viata domina masculii (65%), iar incepand cu al 5-lea an, cele doua sexe se intalnesc in proportii egale.

Larvele sunt pelagice, hranindu-se cu nano- si microplancton, exemplarele tinere cu crabi si moluste, Idothea, Nereis, crevete si puiet de peste, iar incepand din al 4-lea an, pestii devin hrana principala.

Desi calcanul este unul dintre cei mai fecunzi pesti (prolificitatea variind intre 3 si 13 mil. icre), pierderile sunt enorme pe parcursul dezvoltarii ontogenetice, astfel incat, se apreciaza ca numai 2% ajung sa atinga maturitatea sexuala (Popova A.V.,1972).

In procesul de studiere a ecologiei reproducerii calcanului s-a stabilit legatura dintre productivitatea diferitelor generatii si caracterul circulatiei apelor sub influenta vanturilor. In partea de N-V a marii, cresterea numarului generatiilor de calcan se inregistreaza in anii cu dominanta vanturilor din sud. Cel mai mic numar de descendenti s-a inregistrat in anii cu vanturi dominante din N si N-E. (Popova A.V.,1972 ).

Exemplarele tinere sunt foarte euriterme (traiesc vara la temperaturi de pana la 26sC, iar iarna la 0-1sC) si eurihaline, suportand ape indulcite pana la 6‰. Adultii sunt mult mai sensibili la modificarile conditiilor de mediu.

In apele romanesti, icrele de calcan au fost semnalate in ultimii ani, in densitati mici, subunitare, constituind un indiciu cu privire la starea populatiei acestei specii in orizontul romanesc  (Radu Ghe. and colab., 1995).

Cresterea este destul de inceata: la 3 ani se atinge lungimea medie (fara caudala) de 17,3 cm si masa de 170 g, dupa 5 ani - 31,8 cm si 1,150 kg, dupa 10 ani - 55 cm si 3,10 kg si abia la 23 ani 70 cm si 6 kg. Dupa Carausu, 1952 ritmul de crestere la specia calcan este:

Specia nu este inclusa in Lista Rosie. Poate fi capturata cu ajutorul carligelor, setcilor de calcan, talienelor si cu traul de fund.

Importanta comerciala: carnea este alba, foarte gustoasa, in deosebi inaintea perioadei de reproducere. Poate fi comercializata si consumata in stare proaspata (intreg, eviscerat, portionat, fileu), congelata (intreg, eviscerat, portionat, fileu) si conserve.