GLANDELE ENDOCRINE

Glandele endocrine

Acest grup cuprinde glandele a caror produs de secretie - hormonii - se varsa direct in sange, contribuind alaturi de sistemul nervos, la coordonarea functiilor organice. Hormonii actioneaza de la distanta asupra activitatii organelor si tesuturilor intensificandu-le sau inhibandu-le activitatea, participand in acest fel la integrarea organismului intr-un tot unitar, la mentinerea homeostaziei. Din grupa glandelor endocrine fac parte: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, suprarenale, timusul, pancreasul endocrin, testicolele si ovarele. Aceste glande sunt asezate in vecinatatea unor organe sau zone cu vascularizatie si inervatie bogata, avand structura si origine diferita. Unele din aceste glande nu sunt bine individualizate si constituie parti componente ale unor glande mixte (endo-exocrine) asa cum sunt: testiculele, ovarele si pancreasul.

Hipofiza

Este asezata in fosa interpedunculara, rostral de tuberculul mamilar si atasata printr-o tija tubercului cenusiu. Are forma elipsoidala, turtita dorso-ventral si culoare brun-roscata sau galbuie. Este protejata de cortul hipofizar. Marimea sa variaza cu specia, de la un bob de linte pana la o aluna. Este formata dintr-un lob cranial (adenohipofiza) unul caudal (neurohipofiza) despartiti printr-un lob intermediar.

Adenohipofiza, are o portiune distala bine dezvoltata ce-si are originea in punga lui Rathcke, o portiune tuberala (infundibulara), dispusa in jurul tijei hipofizare si o portiune intermediara aderenta la neurohipofiza.

La solipede hipofiza craniala acopera portiunea intermediara dand glandei aspect discoidal. La restul mamiferelor domestice, intre aceste doua portiuni se dispune fanta hipofizara ce-i confera o forma dreptunghiulara (oaie), sau latita (carnivore), sau globuloasa (taurine). La pasari nu s-a putut evidentia portiunea intermediara.

In structura glandei intra o capsula externa fibroasa si un parenchim format din mai multe tipuri de celule cu rol secretor. Celulele sun grupate in cordoane care se anastomozeaza intre ele si sunt separate intre ele de tesut conjunctiv bogat in capilare si sinusoide. In adenohipofiza, exista urmatoarele tipuri de celule:

celule acidofile de tip alfa, mari de 10 - 15 microni, bogate in granule de secretie, care secreta hormonul de crestere (STH);

celule beta (bazofile) si gama (cu prolactina), care au citoplasma rosie-caramizie; numarul lor creste in gestatie si lactatie. Produce hormonul luteotrop (LTH), care stimuleaza activitatea corpului galben, iar dupa parturitie lactatia;

celule epsilon, cu citoplasma oranj; in gestatie se hiperplaziaza, la fel in lactatie si stresuri repetate, secreta hormonul ACTH, care stimuleaza cortico-suprarenala;

celule cromofile, cianofile ce se reprezinta in varietatile beta si delta. Celulele beta au in citoplasma granulatii mari albastre si secreta hormonul de maturatie foliculara (FSH) si spermatogeneza. Celulele delta au granulatiile mai mici si foarte numeroase iarna si in stres. Ele secreta hormonul tireotrop (TSH) ce controleaza transferul tiroxinei in circulatia sangvina;

celule cromofobe (colorate palid), sunt mari si cu nucleu mic si putine granulatii in cotoplasma;

celule cromofobe mari (gama), se dezvolta la finele gestatiei, secreta gonadotropina, sinergica cu FSH.

Lobul intermediar, este format din celule epiteliale dispuse coordonal, ce pot fi de tip alfa, beta sau gama. Secreta hormonul intermedina (MSH) cu rol cromatotrop.

Lobul tuberal, este cu rol necunoscut.

Neurohipofiza (fig. 318), este formata din tija hipofizei, eminenta mediana si lobul nervos. Contine plexuri nervoase hipotalamice si pituicite; celule beta si putini neuroni. Secreta ocitocina si vasopresina. El este considerat ca sediu al acumularii hormonilor hipotalamici, de unde vor fi eliberati in sange. Vasopresina, este un hormon antidiuretic, iar ocitocina, produce contractia musculaturii uterine si a glandei mamare.

Epifiza

Are forma conica si volum redus, fiind dispusa cranial de coliculii optici, ancorata de tavanul ventriculului III prin pedunculul sau ce se prelungeste cu habenula sa. La exterior este acoperita cu o capsula conjunctiva, ce-i imparte la interior parenchimul in lobuli. Stroma sa contine fibre reticulare si nevroglice printre care se afla pinocite (95 %) celule interstitiale, celule pigmentare si nervoase. Pinocitele au prelungiri si nuclei mari rotunzi. Secreta hormonii: antigonadotrop si pinealina cu efect antiglicemiant.

Tiroida

Este cea mai dezvoltata glanda endocrina, fiind asezata pe partile laterale ale primelor inele traheale, iar la pasari in apropierea syrixului. Este formata din doi lobi uniti printr-un istm glandular (suine, taurine) sau fibros (oaie, capra, cal), la carnivore lobii nu sunt legati. Lobii au forma de pruna (cal), triunghiulari si acinosi (taurine), alungiti (oaie), de sant (porc).

La exterior, glanda are capsula fibro-conjunctiva ce imparte lobii in lobuli, care la randul lor sunt formati din stroma conjunctiva si tesut glandular sub forma de foliculi tiroidieni. Peretele foliculilor este acoperit cu epiteliu cubic- celule secretorii si insule de celule parafoliculare dispuse intre foliculi. In cavitatile foliculilor se afla coloid in care se afla hormoni iodurati (iodotironina, triiodotironina si tiroxina) ce actioneaza asupra sistemului nervos, a cresterii metabolismului si un hormon neiodurat - calcitonina care reduce calciul plasmatic - secretat de celulele parafoliculare.

Paratiroidele

Sunt in numar de doua pe fiecare parte, dispuse la partea dorsala a tiroidelor sau inchise in ele. Sunt acoperite de o capsula fibroasa care le imparte in lobuli glandulari, ce au celule glandulare dispuse in cordoane anastomozate. Celulele principale secreta parathormonul cu rol in reglarea calcemiei.

Timusul

Este o glanda care se atrofiaza si dispare la pubertate fiind dispusa in mediastinul precardiac sau in regiunea cervicala. Parenchimul este format din timocite, dispuse intr-o zona corticala si medulara. Secreta infertina (antiestrogenica), promina (stimuleaza cresterea), retina (inhiba promina), timozina si timostatina, cu actiune imunologica.

Suprarenalele

Sunt glande perechi dispuse in cavitatea abdominala, retroperitoneal, medio-cranial fata de rinichi, in raport cu vena cava caudala (dreapta) si aorta abdominala (stanga). Sunt formate din doua zone cu origine, structura si functii diferite

La exterior, au capsula conjunctiva ce trimite travee in interior sub care se afla zona corticala, ce deriva din mezoderm si care se subimparte in trei zone: fasciculata, glomerulara si reticulara. Prima zona, are celule poliedrice sau cilindrice dispuse in glomeruli sau arcada, cu capilare printre ele. Secreta mineralocorticoizi (aldosteronul). Zona fasciculata, formata din celule poliedrice mai mari dispuse in cordoane drepte si paralele. Ele au citoplasma bogata in incluziuni lipidice, vitaminice si ATP. Ea secreta gluco-corticoizi cu actiune asupra metabolismului glucidic si protidic. Zona reticulata, este in contact cu medulara, avand celule poliedrice dispuse in cordoane ce se intretaie in toate sensurile. Ea secreta 17 cetosteroizi.

Medulara, provine din neuroblastii crestelor neurale care au emigrat. Este dispusa la interiorul corticalei, fiind formata din celule epiteliale cromafine grupate in cordoane. Secreta adrenalina si noradrenalina.

Forma suprarenalelor difera cu specia, iar la cabaline chiar si cu glanda.

Pancreasul si gonadele au fost descrise cu ocazia prezentarii aparatelor respective.

Au mai fost descrise formatiuni nestructurate dar avand capacitatea de a secreta hormoni, cum sunt celule enterocromafine care elaboreaza presecretina si cele renale ce contin creptarenina.