Sistemul muscular

SISTEMUL MUSCULAR

Structura muschilor si grupele musculare

Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular.

Dupa locul pe care il ocupa si functia indeplinita muschii se impart in trei categorii: muschi striati, netezi si muschiul cardiac.

1. MUSCULATURA STRIATA

Musculatura striata apartine in cea mai mare parte musculaturii scheletice. Muschii scheletici, in numar de 500, reprezinta circa 30-40 % din greutatea corpului uman.

1.1. Structura muschilor striati scheletici

Muschiul striat este format din fibre musculare legate in fascicule prin tesut muscular. Fibrele musculare sunt asezate paralel intre cele doua capete ale muschiului care formeaza tendoane sau aponevroze cu care se insera pe oase. Muschiul este invelit intr-o teaca conjunctiva - epimissium -, din care patrund in profunzime septuri conjunctive ce separa fasciculele musculare - perimisium-, iar teci fine de tesut conjunctiv inconjura fiecare fibra musculara - endomisium.

Fig. 15. Muschiul striat

Fiecare fibra musculara striata este o celula foarte alungita, cu diametrul de 10- 100 m si lungime variabila de la 1 mm la 10 - 12 cm. Fibra musculara are o membrana subtire - sarcolema- , putina citoplasma - sarcoplasma, in care se gasesc numerosi nuclei asezati periferic, miofibrilele si alte organite celulare.

Miofibrilele formeaza elementul contractil al fibrei musculare si au dispozitie paralela cu axul longitudinal al fibrei. Privite la microscopul optic ele apar constituite dintr-o succesiune de discuri clare si discuri intunecate. Aceste benzi sunt situate la acelasi nivel pe miofibrilele apropiate si confera aspectul striat transversal caracteristic.

1.2 Grupele musculare

Muschii se pot clasifica dupa mai multe criterii:

a) Dupa forma:

           de fus (bicepsul, tricepsul);

           trapez (muschiul trapez);

           patrulater (marele dorsal);

           triunghi (muschiul piramidal al abdomenului);

           circular (orbicular al buzelor si al pleoapelor).

b) Dupa dimensiuni

     lungi - in special la membre - se mai numesc si muschi de viteza;

     scurti - ex, muschii jgheaburilor vertebrale -se mai numesc si muschi de efort;

     lati - la nivelul trunchiului - ex. muschii lati abdominali.

c) Dupa numarul capetelor de origine:

           biceps - 2 capete;

           triceps - 3 capete;

           cvadriceps (femural) - 4 capete.

d) Dupa asezare:

     superficiali - situati imediat sub piele

     profunzi

PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SOMATICI:

Fig. 16. Principalele grupe de mușchi

A. MUSCHII CAPULUI sunt grupati in:

• muschii mimicii
• muschii masticatori

1. Muschii mimicii se mai numesc si muschi cutanati. Sunt grupati in jurul orificiilor; orbital, nazal, bucal, auditiv la nivelul carora actioneaza ca dilatatori sau constrictori. 

Muschii din regiunea boltii craniene se mai numesc muschi epicranieni . Muschii epicranieni sunt constituiti din doua formatiuni musculare: occipito-frontala si temporo- parietala.

Muschii din jurul orificiului orbital sunt: muschiul orbicular al ochiului, muschiul corugator al sprancenei (trage spranceana medial in jos), muschiul depresor al sprancenei (originea pe radacina nasului, coboara capatul sprancenei), muschiul procerus - prin contractie exprima amenintare, agresiune.

Muschii din jurul orificiului nazal - muschii nasului

Muschii din jurul orificiului bucal muschii orbicular al gurii (in grosimea buzelor), muschiul buccinator (suportul muscular al obrajilor), muschiul ridicator al buzei superioare si al aripei nasului (intre nas si obraz), muschiul ridicator al buzei superioare, muschii zigomatici (trag buzele in sus si lateral), muschiul ridicator al unghiului gurii, muschiul coborator al unghiului gurii, muschiul coborator al buzei inferioare, muschiul mintal (ridica varful barbiei).

Muschii din jurul urechii: auricularul superior, anterior, posterior.

2. Muschii masticatori sunt in numar de 4 perechi: temporali, maseteri (ridica mandibula), pterigoidieni mediali (ridica mandibula), pterigoidinei laterali (imprima miscari de lateralitate mandibulei).

B. MUSCHII GATULUI

Mai importanti sunt: pielosul gatului, strenocleidomastoidianul si hioidieni.

C. MUSCHII TRUNCHIULUI

Se grupeaza in:

1. Muschii regiunii posterioare si cefei (ai spatelui si cefei) sunt dispusi unii in plan superficial - muschii trapezi si marii dorsali- si altii in plan profund - muschii santurilor vertebrale.
2. Muschii toracelui sunt: pectoralii, dintatii si intercostalii. Diafragma separa cavitatea toracica de cea abdominala.
3. Muschii abdomenului sunt lati; ei participa la formarea peretilor antero-laterali si posteriori ai abdomenului. Dintre acestia fac parte: muschii drepti abdominali, muschii oblici externi si oblici interni.

D. MUSCHII MEMBRELOR

1. Muschii membrelor superioare se impart in doua grupe mari: muschii care leaga membrul superior de trunchi si muschii proprii ai membrului superior.

Dupa asezarea lor topografica cei din urma se impart in: muschii umarului - deltoidul, muschii bratului - bicepsul brahial si tricepsul brahial, muschii antebratului - flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatorii si muschii mainii.

2. Muschii membrelor inferioare.

In jurul articulatiei coxo-femurale se gasesc muschii fesieri. Coapsa poseda pe fata anterioara, superficial, muschiul croitor si cvadricepsul femural, iar in profunzime muschii adductori. Pe fata posterioara a coapsei se afla bicepsul femural.

Muschii gambei: unii sunt extensori ai degetelor si pronatori ai piciorului (ridica marginea externa si o coboara pe cea interna), iar altii sunt extensori ai piciorului, flexori ai degetelor si supinatori ai piciorului (ridica marginea interna a piciorului si o coboara pe cea externa). Planta, fata prin care piciorul se sprijina pe sol, prezinta muschii flexori si extensori ai degetelor.

MUSCULATURA NETEDA

Prezenta in organele viscerale, vasele sangvine si piele, este constituita din fibre musculare fusiforme, cu diametrul de 2-10 m si lungimea de 100-400 m. Nucleul celulelor musculare netede este mare, situat central. Fibrele musculare netede sunt lipsite de striatii transversale, deoarece miofibrilele nu sunt organizate in sarcomere.

Fig. 17. Tesut muscular neted

Proprietatile fibrelor musculare

     Contractilitatea - este proprietatea muschiului de a raspunde prin contractie la actiunea excitantului. Muschiul care se contracta isi schimba forma, dar nu si volumul.

     Elasticitatea - reprezinta proprietatea muschiului striat scheletic de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei care a determinat extensia sa.

Tonusul muscular - reprezinta starea permanenta de tensiune usoara a oricarui muschi in repaus.